Trump admite că politica sa de deportare a fost „prea aspră” și propune compromis cu democrații

Preşedintele american Donald Trump a recunoscut într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” a postului CBS, difuzat duminică, că politica sa privind deportările a fost „prea dură” şi s-a oferit să încheie un acord privind imigraţia cu democraţii, ca o concesie în urma înfrângerii suferite de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului.

Trump a recunoscut că măsurile agresive împotriva imigranţilor i-au afectat imaginea politică şi a declarat că este deschis la o soluţie care să permită unor imigranţi fără documente să rămână în SUA.

La întrebările corespondentului CBS Ross Douthat privind excesele politicii sale, Trump a mărturisit: „Cred că a fost prea dură. Cred că s-ar putea să fie prea dură, da.”

El a evidențiat polarizarea opinionii publice, notând că, deși mulți alegători susțin fermewithness („grozavă”), o altă parte consideră măsuri „prea dură”.

Recunoașterea sinceră a caracterului politic negativ al unei politici definitorii a celui de-al doilea mandat pare să contrasteze cu numirea din vinerea precedentă a lui Stephen Miller, arhitectul înăspirii măsurilor, în funcția de șef de cabinet al Casei Albe. Această decizie a fost interpretată ca un signal de continuitate a liniei dure, în ciuda crizei electorale.

Raidurile de amploare ale Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE) la locurile de muncă, în locuințe și spațiile publice au prins persoane fără antecedente penale, au despărțit familii și au răspândit frica în comunitățile de imigranți.

Printre consecințele violente ale acestor operațiuni se numără uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, la Minneapolis la începutul acestui an.

Trump a subliniat dualitatea politicului, afirmând că aceasta „a ajutat și a dăunat în același timp”. Deși a primit evaluări de peste „10” pentru închiderea graniței și eliminarea criminalilor, a admis că a fost prejudiciat pentru că a vizat și oameni cu „locuri de muncă bune”, care avuseseră doar o singură abatere: intrarea ilegală în țară.

El a ilustrat dezbaterea internă menționând cazuri concrete, precum muncitorii din amenajări peisagistice sau persoanele care plătesc impozite, pe care unii dintre compatrioții îi consideră apti să rămână, în timp ce alții resping această opțiune.

Una dintre opiniile contradictory a fost: „ar trebui să li se permită să rămână dacă sunt oameni de treabă care lucrează într-o firmă de amenajări peisagistice” și „în unele cazuri, plătesc impozite”.

El a spus că unii oameni consideră că „ar trebui să li se permită să rămână dacă sunt oameni de treabă care lucrează într-o firmă de amenajări peisagistice” și „în unele cazuri, plătesc impozite”.

Președintele american Donald Trump a admis, într-un interviu acordat emisiunii CBS „60 Minutes”, că politica sa de deportare a imigranților a fost „prea dură”, o recunoaștere care a afectat pozitiv imaginea republicanilor după înfrângerea lor la alegerile de mijloc de mandat. Șeful de la Casa Albă s-a declarat dispus să negocieze cu Partidul Democrat un acord privind imigrația. „Cred că a fost prea dură”, a declarat Trump, recunoscând efectele operațiunilor aggressive ale Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE). Acestea au vizat persoane fără antecedente penale, angajate și stabilite de ani de zile pe teritoriul american, provocând separarea familiei și frică în comunitățile de imigranți.

Între consecințele violente ale raidurilor se numără uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, în Minneapolis la începutul anului 2026. Trump a subliniat dualitatea impactului politicii sale, afirmând că aceasta „m-a ajutat și m-a dezavantajat în același timp”. Deși a primit evaluări de peste „10” sau note de A+ pentru închiderea graniței și eliminarea criminalilor, măsurile i-au afectat imaginea politică pentru că au vizat și persoane integrate, cu locuri de muncă bune, care avuseseră doar o singură abatere: intrarea ilegală în țară.

Președintele a ilustrat dezbaterea divizată a opiniei publice menționând cazuri concrete, precum muncitorii din amenajări peisagistice, hoteluri sau cei care plătesc impozite. „Există o mare parte a țării care consideră că aceștia ar trebui expulzați, și există o mare parte a țării care consideră că ar trebui să li se permită să rămână dacă sunt oameni de treabă”, a explicat Trump, evidențiind polarizarea profundă a society. Donald Trump a propus un acord bipolar cu democrații, care să prevadă menținerea expulzării persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave, cum ar fi ucigașii, violatorii și traficanții de droguri, dar să ofere o cale de regularizare sau protecție rezidenților fără documente care trăiesc în SUA de 10-15 ani.

„Să-i lăsăm pe cei care sunt aici – și, în unele cazuri, se află aici de 10 sau 15 ani – să ajungă la o înțelegere”, a argumentat președintele, calificând propunerea ca fezabilă și susținând că are suficiente fundamentări legale. El a menționat cazuri precum femeile care lucrează în hoteluri ca menajere sau îngrijitoare, situatii pe care le-a descris ca fiind „greu de suportat”. Această deschidere către negocieri apare la scurt timp după numirea lui Stephen Miller, arhitectul politicilor restrictive privind imigrația și susținător al deportărilor în masă, în funcția de șef de cabinet al Casei Albe. Decizia a fost interpretată de analiști ca un semnal de continuitate a liniei dure, în ciuda crizei electorale. În ceea ce privește alegerile, Trump a pus pierderea sprijinului electoral pentru Partidul Republican pe seama războiului cu Iranul și a scumpirii carburanților, confirmând evaluarea făcută anterior de vicepreședintele JD Vance.

Liderul SUA a susținut categoric decizia de a declanșa conflictul cu Iranul, argumentând că nu pot permite obținerea armei nucleare de către Teheran. Trump a afirmat că Statele Unite au câștigat războiul și a anticipat că autoritățile iraniene vor accepta, în cele din urmă, negocierile. „Cred că, din punct de vedere istoric, aceasta va fi o decizie foarte bună. Este o decizie bună pentru astăzi și pentru mâine? Poate că nu”, a admis Trump, recunoscând diferența dintre performanța istorică și acceptarea publică pe termen scurt. Totodată, președintele a precisat că nu intenționează să escaladeze conflictul după alegerile pentru Congres. Pe tema economiei, Trump a recunoscut că administrația sa nu a reușit să transmită eficient mesajele privind rezultatele pozitive, cum ar fi evoluțiile favorabile ale pieței muncii, investițiilor și burselor. „Cred că a fost o comunicare defectuoasă, poate din partea mea”, a comentat președintele.

Spre finalul interviului, Trump a fost întrebat dacă ar putea să-i ierte pe adversarii politici notori, precum fostul director al FBI James Comey sau fosta președintă a Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. Președintele a respins categoric această posibilitate, declarând că îi urăște pe unii dintre dușmanii săi și îi va urî întotdeauna. Cu privire la moștenirea sa istorică, Trump a răspuns scurt cu sloganul campaniei sale: „Că am făcut America din nou măreață.”

Donald Trump a recunoscut, într-un interviu acordat emisiunii CBS „60 Minutes”, că ofensiva administrației sale împotriva imigrației a fost „prea dură” și a contribuit la pierderile electorale ale republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului. Președintele american s-a declarat deschis la posibilitatea unei colaborări cu democrații pentru reformarea legii imigrației.

Republicanii au suferit pierderi semnificative la alegerile de la jumătatea mandatului, fiind învinși în peste 40 de curse din Camera Reprezentanților și în cel puțin șapte mandate din Senat.

Trump a identificat două motive principale pentru înfrângerea republiecanilor: nepopularitatea războiului declanșat împotriva Iranului și creșterea prețurilor la carburanți, aspecte menționate și de vicepreședintele JD Vance.

Cu toate acestea, președintele a susținut că principalul factor al pierderii este absența sa de pe bulletinele de vot, argumentând că prezența sa la alegeri ar fi adus republiecanii mai aproape de victorie.

Înainte de scrutin, Trump i-a îndemnat susținătorii să se comporte „ca și cum ar fi pe buletinul de vot”. Referitor la lipsa de prezență la urne, președintele a speculat că unii alegători nu au votat din dezgust față de candidați sau pur și simplu nu au participat.

Trump a precizat că unii dintre candidații republicani au fost aleși de el însuși, precum procurorul general al Texasului, Ken Paxton (în dauna senatorului John Cornyn), sau senatoarea Darlene Graham, numită pentru a prelua mandatul fratelui său decedat.

Având în vedere acele alegeri, Trump a afirmat că, deși a susținut Paxton, considera că „și Cornyn ar fi pierdut”.

Președintele a recunoscut existența unui deficit de comunicare a rezultatelor economice pozitive ale administrației sale, deși indicatorii, inclusiv piața de muncă, investitiile și bursa, sunt la recorduri.

El a subliniat performanțele economice, declarând: „Obținem rezultate care nu au mai fost înregistrate niciodată” și menționând că planurile 401(k) se află la cel mai înalt nivel istoric, în contrast cu perioadele din precedentele mandate presidentiale.

În fața întrebărilor persistente privind distribuția economică, Trump a răspuns că, deși nu toți americanii au conturi de pensii consistente, „mulți au”. Sondajele de exit poll arată însă că trei sferturi dintre alegătorii care au votat considerau că situația economiei este proastă sau nesatisfăcătoare, printre îngrijorările majore figurând prețul benzinei, alimentelor, utilităților și serviciilor medicale.

Trump a prezis că americanii vor remarca îmbunătățirile economice în următoarele două până la patru luni, anticipând o revenire a locurilor de muncă în industria prelucrătoare.

Cu privire la conflictul cu Iranul, Trump a respins ideea că intenționează să escaladeze războiul după alegeri, declarând: „Nu urmăresc acest lucru. Nu cred că există vreun motiv”. Totuși, el a apăr categoric decizia de a ataca Iranul, considerând-o fundamentală pentru prevenirea dobândirii armei nucleare de către Teheran.

Vicepreședintele JD Vance a susținut pe social media că războiul cu Iranul, „profund nepopular”, este motivul real al înfrângerii republicane. Trump a confirmat că a aprobat publicarea mesajelor lui Vance, declarând că este de acord cu diagnosticul său, cu o singură excepție: referitor la Iran.

„Cred că, din punct de vedere istoric, aceasta va fi o decizie foarte bună. Este o decizie bună pentru astăzi și pentru mâine? Poate că nu. Dar... trebuie să fac ceea ce este corect pentru țara noastră”, a afirmat Trump. El a remarcat că, dacă Iranul ar fi avut o armă nucleară în timpul mandatului său, ar fi fost criticat mult mai sever decât în prezent.

Trump și-a reiterat credința că istoricii vor evalua conflictul mai favorabil decât alegătorii, comparându-se cu președintele Ulysses S. Grant, a cărui reputație s-a îmbunătățit semnificativ în timp. El a arătat spre portretul lui Grant în Biroul Oval, indicând similaritatea de traiectorie istorică.

Conform unor surse diplomatice, Iranul este aproape de încheierea unui acord cu SUA, mediat de Qatar. După alegeri, „rezultatul le oferă un mic certificat de speranță” pentru înțelegere.

Referitor la deportări, Trump a admis că a fost „prea duri” cu imigranții, recunoscând că politica sa a dus la pierderea sprijinului a 58% dintre alegători, inclusiv în state-cheie precum Texas, unde comunitățile latino-au trecut de la republicanii la democrați.

„Imigrația m-a ajutat și m-a dezavantajat în același timp. Cred că am primit nota A+ pentru închiderea graniței, dar primesc note foarte bune și pentru îndepărtarea celor răi. Totuși, sunt dezavantajat pentru că am îndepărtat și oameni care aveau locuri de muncă bune și au comis o singură abatere: intrarea ilegală în țară.”

Trump a evidențiat polarizarea societății: „Există o mare parte a țării care consideră că acești oameni ar trebui expulzați. Și există o mare parte a țării care consideră că ar trebui să li se permită să rămână dacă sunt oameni cumsecade, care lucrează la o companie de amenajări peisagistice, într-un hotel sau fac altceva... și, în unele cazuri, plătesc taxe.”

Deși Trump a recunoscut nevoie de o recalibrare, vineri a numit pe Stephen Miller, arhitectul liniei dure privind imigrația, în funcția de șef de cabinet al Casei Albe, înlocuind-o pe Susie Wiles.

Totuși, președintele a declarat că „i-ar plăcea să facă ceva în domeniul imigrației” împreună cu democrații din Congres.

La întrebările privind averea sa, Trump a spus că creșterea patrimoniului net este asemănătoare cu creșterea averii „tuturor americanilor” și că „aproape că nu acord deloc timp averii mele nete”. El a negat orice conflict de interese, afirmando că fiii săi conduc companiile.

Președintele a anunțat că intenționează să facă „poate câteva schimbări” în Cabinet, după pierderile electorale. De asemenea, a menționat că va acorda un număr mare de grațieri, inclusiv pentru cei implicați în evenimentele din 6 ianuarie 2021.

Cu privire la succesiunea sa politică, Trump a răspuns că va susține „probabil”, dar nu neapărat, un candidat la alegerile din 2028, printre potențialii moștenitori figurând secetarul de Stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.

Trump a confirmat că a primit informații de la piloți de elite ai Forțelor Aeriene, care i-au descris fenomene aeronautice neidentificate (UAP) „foarte ciudate”, considerându-i pe piloti oameni autentici, nu adepți ai teoriilor conspirației.

La finalul interviului, Trump a fost întrebat dacă își va ierta adversarii politici pentru a primi iertarea divină și pentru a intra în Rai. Președintele a răspuns categoric „nu”: „Probabil că nu pot face asta, nu, pentru că îi urăsc pe unii dintre dușmanii mei și îi voi urî întotdeauna.”