Trump predică un sfârşit apropiat al războiului în Ucraina, cu o „configuraţie teritorială puţin diferită”

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS News, difuzat luni, că un acord pentru încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia ar putea fi semnat în curând. Liderul de la Casa Albă a anticipat totodată o modificare a profilului teritorial al Ucrainei la finalul conflictului, afirmând: „În cele din urmă, Ucraina va avea un contur ușor diferit”. Donald Trump și-a exprimat încrederea că diplomația americană poate rezolva criza în viitorul apropiat, deși nu a oferit detalii specifice privind eventualele concesii teritoriale. Interviul cu gazeta 60 Minutes a pus în lumină optimisme legate de un posibil acord de pace, în paralel cu admiterea de către președintele SUA că realitatea de după război ar implica noi delimitări geografice.

Convocat de jurnaliștii CBS să comenteze perspectivele de pace, Trump a admis că, la întrebarea dacă se așteaptă păstrarea independenței și libertății Ucrainei în granițele actuale, a fost optimist legat de un acord, dar a subliniat implicit necesitatea unor ajustări la harta politică a regiunii. Trump a atribuit dificultăților în calea finalizării tratativelor ostilitatea personală dintre președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și liderul rus, Vladimir Putin. „Nu vă pot spune cine l-a oprit [sistemul Starlink, dacă acesta era contextul altor întrebări, dar aici se referă la pace],” menționând mai târziu că principalul obstacol rămâne dinamica dintre cei doi lideri. Afirmând că are relații bune cu ambele părți, președintele SUA a evitat să ierarhizeze încrederea, preferând să se prezinte ca un mediator neutru, capabil să abordeze conflictele între partenerii săi.

În ceea ce privește responsabilitatea declanșării războiului, Trump a reiterat că, dacă ar fi fost președinte în momentul invaziei ruse, conflictul nu ar fi avut loc niciodată. „Dar războiul a început, așa că am moștenit acest conflict. Cred că suntem foarte aproape de încheierea unui acord”, a spus liderul american. El a respins ipoteza conform căreia Putin ar prelungi deliberat negocierile, susținând în schimb că ea este fermă și că doar el poate aduce pacea. A justificat astfel „duritatea” sa față de Moscova prin prisma sancțiunilor și a măsurilor comerciale aplicate de administrația sa, declarând: „Nimeni nu a fost mai dur cu Rusia decât mine”.

Analiza președintelui american vine într-un moment tensionat, în care pozițiile Kievului și Moscovei rămând profund diferite. În timp ce Trump se lasă încurajat de apropierea unui acord, analiștii militari precum Anders Puck Nielsen avertizează că presiunile asupra Ucrainei nu vor produce rezultate fără condiții acceptabile pentru Kiev. Pe plan diplomatic, Statele Unite intenționează să organizeze, între 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, o nouă rundă de negocieri. Moscovita solicită controlul teritoriilor din Donbas, neutralitatea Ucrainei și retragerea NATO la configurația din anii '90. Cancelarul german, Friedrich Merz, a cerut Rusiei să demonstreze disponibilitatea de a accepta încetarea focului și de a intra în dialog serios, subliniind implicarea statelor europene în procesul de pace. Din partea Ucrainei, ministrul de Externe, Andrii Sîbiga, a confirmat că Volodimir Zelenski este pregătit să discute cu Putin, inclusiv despre teritorii și garanții de securitate, condiționând însă aceste discuții de respectarea intereselor naționale ucrainene.

Întrebat dacă Vladimir Putin încearcă să îl inducă în eroare privind disponibilitatea Moscovei de a încheia războiul, Trump a respins această posibilitate. Jurnaliștii CBS i-au amintit de promisiunile repetate ale președintelui de a obține pacea, comparativ cu ostilitatea deschisă manifestată de către liderul de la Kremlin. Trump a insistat că postura sa fermă față de Rusia reprezintă instrumentul principal care va duce la soluționarea crizei. Președintele american a repetat, de asemenea, că el este singurul garant pentru oprirea violențelor, atribuindu-și meritul exclusiv pentru viitorul rezultat pașnic: „Cred că războiul acela se va încheia și se va încheia în curând, iar singurul motiv pentru care se va încheia este datorită mie.”

Intermedierea diplomatică pare a fi fragilă, în măsura în care relațiile personale dintre lideri afectează procesul. Trump, care susține că are relații bune cu ambele părți, a evitat să își ia partea pe una dintre ele, spunând că nu dorește să aleagă, deoarece crede că poate menține conversații productive cu amândoi. A explicat, de asemenea, motivele pentru care considera că relația a fost tensionată încă de la prima întâlnire a Rusiei cu Occidentul, sugerând că Moscova ar fi fost tratată cu „o lipsă foarte mare de respect”.

Divergențele majore rămân pe liniile teritoriale și de securitate. Ucrainei îi este frica de o nouă agresiune, motiv pentru care discută, alături de partenerii săi, menținerea unui sistem robust de securitate. Cererile Rusiei și ale Ucrainei continuă să fie antitetice: Moscova vrea preluarea teritoriilor și neutralitatea permanentă, în timp ce Kievul caută garanții concrete și suveranitate. Deși discursul politic în jurul negocierilor de la Abu Dhabi ar putea genera speranțe premature, specialiștii precum Anders Puck Nielsen avertizează că fără îndeplinirea condițiilor pentru care Kievul ar accepta pacea, presiunile politice vor fi ineficiente. Statele Unite caută să mediaze acest proces delicat, în condițiile în care aliații europeni, precum Germania, cer o demonstrație concretă de bunăvoință din partea Rusiei.

În esență, declarațiile lui Trump reflectă viziunea sa de soluționare rapidă, chiar și prin compromisuri teritoriale minore, pe fondul epuizării side-urilor în conflict. Liderul SUA pare convins că intervenția sa, combinată cu tensiunile interne ale rivalilor, va conduce la un final de conflict iminent, chiar dacă detaliile concrete ale acordului rimân neclare și distanțele diplomatice mari.

Oamenii de știință politici și analiștii se confruntă cu dificultăți în a evalua cât de realistă este perspectiva prezentată de Casa Albă, având în vedere pozițiile inflexibile declarate de ambele tabere și complexitatea actorilor implicați, inclusiv sectorul privat și tehnologia de comunicații critice precum Starlink, menționat anterior ca un factor de constrângere.

Vestea interviului a devenit o știre globală, întrucât atinge două zone sensibile: înființarea de noi granițe în Europa și rolul Americii ca arbitru final al conflictului cel mai mare de la al Doilea Război Mondial.

În ceea ce privește aspecte specifice, Trump a subliniat că Washingtonul continuă să furnizeze arme Ucrainei, chiar dacă acest sprijin are și o componentă comercială. „Le furnizez Europei, le vând la preț întreg și ei ne plătesc”, a explicat președintele american. De asemenea, a justificat permisivitatea anumitor exporturi de petrol rusesc, argumentând că presiunea economică nu se transmite automat prin canalele normale.

În totalitate, declarațiile prezentate de Trump subliniază o strategie bazată pe certitudinea că războiul se încheie iminent și pe încrederea în propria sa capacitate diplomatică de a dicta ritmul negocierilor, cu toate riscurile asociate unei rezoluții care să implique renegocierea unor frontiere stabilite.

Jurnaliștii CBS au insistat să afle cine este responsabil pentru eventualele blocaje tehnice sau logistice, inclusiv limitările privind Starlink pe care Musk le impune în anumite contexte. Trump nu a vrut să speculeze cauza precisă a opririi, menționând doar că „în cele din urmă, el [Musk] l-a repus în funcțiune și, astfel, ei îl au la dispoziție”.

Până la urmă, intervenția președintelui Trump nu doar întrerupe spirala de violență, ci stabilește noi norme în diplomație. Acuzându-l indirect pe predecesorul său (care era chiar el în timp ce a început războiul sau cel care l-a gestionat, fiind prezent în trecut), a creat un cadru retoric în care orice progres este atribuit lui, iar orice regres este cauzat de partenerii săi lipsiți de voință.

Analiza geopolitică rămâne deschisă, iar opinia publică va aștepta cu interes prima rundă de negociere din Emiratele Arabe Unite, pentru a vedea dacă „conturul ușor diferit” al Ucrainei este mai mult o metaforă sau un plan de acțiune concret.

Având în vedere complexitatea relațiilor internaționale, declaratiile lui Trump se înscriu într-un context mai larg al reconfigurării ordinii de securitate euro-atlantice, în care America reafirmă rolul său de putere centrală.

Totodată, presiunile financiare și economice ar putea juca un rol major. Mentinerea exporturilor de petrol de către Rusia, deși sanctionată, ar putea crea un echilibru instabil.

În concluzie, războiul din Ucraina ar putea ajunge la capăt nu prin victoria unui adversar, ci printr-o negociere forțată de circumstanțe și impusă de prezența lui Donald Trump pe scena globală.

Pregătirea oficialilor pentru o posibilă schimbare a hărții Europeni nu este doar un exercițiu teoretic, ci o realitate ce se ivește în discuțiile recente ale liderilor mondiali.

Chiar dacă Trump nu a intrat în detalii, promisiunile sale repetate de pace, acum conjugate cu avertismentele privind schimbările teritoriale, subliniază un prag de tensiune maximă în eforturile diplomatice globale.

Zelenski este gata să discute cu Putin și despre teritorii, dar se bazează pe siguranța garantată de alianțe solide. Această voință de compromis, alături de determinarea lui Trump, ar putea deschide o fereastră de oportunitate.

Următorii pași depind de acțiunile concrete din Emiratele Arabe Unite și de reacția Moscovei la presiunile internaționale și la atitudinea americană.

Comentariile din ultimele ore privind configurația teritorială diferită a Ucrainei au stârnit dezbateri aprinse, în timp ce liderii occidentali încearcă să mențină unitatea fața agresorului.

Președintele american, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS News, difuzat luni, că un acord pentru încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia ar putea fi semnat în curând. Liderul de la Casa Albă a anticipat totodată o modificare a profilului teritorial al Ucrainei la finalul conflictului, afirmând: „În cele din urmă, Ucraina va avea un contur ușor diferit”. Donald Trump și-a exprimat încrederea că diplomația americană poate rezolva criza în viitorul apropiat, deși nu a oferit detalii specifice privind eventualele concesii teritoriale. Interviul cu gazeta 60 Minutes a pus în lumină optimisme legate de un posibil acord de pace, în paralel cu admiterea de către președintele SUA că realitatea de după război ar implica noi delimitări geografice.

Intrebat daca Vladimir Putin incearca sa il induca in eroare privind disponibilitatea Moscovei de a incheia razboiul, Trump a respins aceasta posibilitate. Jurnalistii CBS i-au amintit de promisiunile repetate ale presedintelui de a obtine pacea, comparativ cu ostilitatea deschisa manifestata de catre liderul de la Kremlin. Trump a insistat ca postura sa ferma fata de Rusia reprezinta instrumentul principal care va duce la solutionarea crizei. Presedintele american a repetat, de asemenea, ca el este singurul garant pentru oprirea violentelor, atribuindu-si meritul exclusiv pentru viitorul rezultat pașnic: „Cred ca razboiul acela se va incheia si se va incheia in curand, iar singurul motiv pentru care se va incheia este datorita mie.”

Intermedierea diplomatica pare a fi fragile, in masura in care relatiile personale dintre lideri afecteaza procesul. Trump, care sustine ca are relatii bune cu ambele parti, a evitat sa isi ia partea pe una dintre ele, spunand ca nu doreste sa aleaga, deoarece crede ca poate mentine conversatii productive cu amandoi. A explicat, de asemenea, motivele pentru care considera ca relatia a fost tensanta inca de la prima intalnire a Rusiei cu Occidentul, sugerand ca Moscova ar fi fost tratata cu „o lipsa foarte mare de respect”.

Divergentele majore raman pe liniile teritoriale si de securitate. Ucrainei ii este frica de o noua agressiune, motiv pentru care discuta, alaturi de partnerii sai, mentinerea unui sistem robust de securitate. Cererile Rusiei si ale Ucrainei continua sa fie antitetice: Moscova vrea preluarea teritoriilor si neutralitatea permanenta, in timp ce Kievul cauta garantii concrete si suveranitate. Deși discursul politic in jurul negocierilor de la Abu Dhabi ar putea genera sperante premature, specialistii precum Anders Puck Nielsen avertizeaza ca fara indeplinirea conditiilor pentru care Kievul ar accepta pacea, presiunile politice vor fi ineficiente. Statele Unite cauta sa mediaze acest proces delicat, in conditiile in care aliatii europeni, precum Germania, cer o demonstratie concreta de buna-vointa din partea Rusiei.

In esenta, declaratiile lui Trump reflecta viziunea sa de solutionare rapida, chiar si prin compromisuri teritoriale minore, pe fondul epuizarii side-ilor in conflict. Liderul SUA pare convins ca interventia sa, combinata cu tensiunile interne ale rivalilor, va conduce la un final de conflict iminent, chiar daca detaliile concrete ale acordului rimân neclare si distantele diplomatice mari.

Oamenii de stiinta politici si analistii se confrunta cu dificultati in a evalua cat de realist este perspectiva prezentata de Casa Alaba, având in vedere pozitiiile inflexibile declarate de ambele tabere si complexitatea actorilor implicati, inclusiv sectorul privat si tehnologia de comunicatii critice precum Starlink, mentionat anterior ca un factor de constrangere.

Vestea interviului a devenit o stire globala, intrucat atinge doua zone sensibile: infiintarea de noi granite in Europa si rolul Americii ca arbitru final al conflictului cel mai mare de la al Doilea Razboi Mondial.

Pe fondul îngrijorărilor europene privind un posibil acord americano-rus negociat la Abu Dhabi, miniștrii de externe ai Grupului celor Șapte (G7) se reunesc la Paris pentru a discuta modul în care Europa poate contribui la eforturile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, precum și prevenirea unei potențiale escaladări militare a SUA împotriva Iranului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că o victorie totală a oricăreia dintre părți în războiul Rusiei împotriva Ucrainei este puțin probabilă și că se așteaptă la o soluționare prin negocieri. „Aceste tipuri de războaie se termină întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a afirmat Rutte, citat de Kyiv Post.

La reuniunea de la Paris participă diplomați de rang înalt din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, evenimentul coincidând cu discuțiile dintre Moscova și Kiev, mediate de SUA și programate să înceapă marți la Abu Dhabi. Referitor la discuțiile de la Abu Dhabi, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat pentru postul de radio RTL că „europenii vor fi reprezentați, iar Franța va participa la aceste discuții”. Liderii europeni au susținut constant că orice acord menit să pună capăt războiului trebuie să includă participarea Europei la negocieri și că nicio soluționare nu ar trebui să se facă în detrimentul suveranității Ucrainei. „Cred că vom reuși, cred că se va întâmpla, iar Ucraina va ajunge să aibă o configurație puțin diferită”, a declarat Donald Trump pentru postul de televiziune CBS. Președintele american a mai precizat că acordul va implica întreaga Europă. Reamintim, de asemenea, că liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a avut o întâlnire cu emisarul lui Putin, Kiril Dimitriev, iar la final a transmis presei că se pregăteşte „un acord mare şi frumos”.

Guvernele europene sunt îngrijorate că SUA ar putea face presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o soluționare care să favorizeze Rusia. Intrebat despre planurile SUA privind un posibil acord pentru încheierea războiului din Ucraina, Barrot a afirmat că nu cunoaște detaliile, dar a subliniat că niciun acord care afectează arhitectura de securitate europeană nu poate fi încheiat fără participarea europenilor. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că o victorie totală a oricăreia dintre părți în războiul Rusiei împotriva Ucrainei este puțin probabilă și că se așteaptă la o soluționare prin negocieri.

În perioada premergătoare discuțiilor de la Abu Dhabi, președintele american Donald Trump a declarat că se pregătește un acord „foarte important”, sugerând că, în urma unei astfel de înțelegeri, Ucraina ar putea rămâne cu granițe modificate. O atenție deosebită, în cadrul reuniunii, va fi acordată secretarului de stat american Marco Rubio, care va fi prezent în ambele zile, spre deosebire de precedenta reuniune G7, la care a participat doar o singură zi. „Aceste tipuri de războaie se termină întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a declarat Mark Rutte la un post de televiziune, scrie Kyiv Post.

„Cred că vom reuși, cred că se va întâmpla, iar Ucraina va ajunge să aibă o configurație puțin diferită”, a declarat Donald Trump pentru postul de televiziune CBS. Președintele american a mai precizat că acordul va implica întreaga Europă. Liderul de la Casa Albă a avut o întâlnire cu emisarul lui Putin, Kiril Dimitriev, iar la final a transmis presei că se pregătește „un acord mare şi frumos”. Rubio a sugerat că discuțiile recente au dus la progrese în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga regiune europeană. Jared Kushner, ginerele și emisarul lui Trump, a vorbit, de asemenea, despre eforturile SUA de a dezvolta un cadru mai amplu de securitate europeană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat în trecut rezervele față de propunerile pentru un nou cadru de securitate european, sugerând că orice astfel de dezbateri ar trebui să survină după, și nu înainte, eforturilor de a pune capăt războiului. Europenii insistă să fie reprezentați la masa negocierilor de pace.

Președintele american, Donald Trump, a anticipat sfârșitul recent al războiului din Ucraina în cadrul unui interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS News, difuzat luni. Liderul de la Casa Albă a afirmat că Ucraina va ieși din conflict cu o „formă puțin diferită” și a subliniat importanța unei configurații teritoriale care să difere de cea actuală, neintrând în detalii privind eventualele concesii teritoriale. Interviuul a avut loc cu o zi înainte de începerea rundei de negocieri programate la Abu Dhabi, marți, 10 noiembrie, mediate de Statele Unite.

Donald Trump s-a declarat convingător că negocierile vor reuși, atribuindu-și singur succesul viitor. „Cred că războiul se va încheia și se va încheia curând. Iar singurul motiv pentru care se va încheia sunt eu”, a declarat președintele american, respingând ideea că Vladimir Putin prelungește deliberat tratativele. El a evidențiat rolul său decisiv în mediere și a menționat că are relații bune cu ambele părți, deși a recunoscut existența unor tensiuni.

Statele Unite vor fi reprezentate de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner la discuțiile de la Abu Dhabi, care vor aborda condițiile încetării focului, măsurile de reducere a tensiunilor și garanțiile de securitate post-conflict. Prezența acestora urmează consultărilor pregătitoare purtate cu aliații europeni, inclusiv cu miniștrii de externe ai Grupului G7, reuniți la Paris în aceeași perioadă pentru a discuta despre implicarea Europei în procesul de pace.

Problema granițelor rămâne un obstacol major. Vladimir Putin a solicitat repetat retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, pe care Rusia le-a anexat ilegal în 2022, insistând ca Kievul să renunțe și la zone necontrolate efectiv de armata rusă.

Kievul respinge cedarea oricărui teritoriu și cere încetarea imediată a focului înainte de începerea negocierilor de amploare. Autoritățile ucrainene consideră că disputa teritorială trebuie rezolvată direct prin dialog între președinții Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să părăsească NATO și să accepte limite pentru forțele sale armate, poziții respinse constant de către Kiev.

Secretarul american de stat, Marco Rubio, a anunțat înainte de negocieri că au fost înregistrate progrese în discuțiile privind securitatea postbelică. O întrebare centrală vizează modul în care vor fi protejate atât Ucraina, cât și restul Europei în cazul unui viitor acord cu Rusia. Rubio a sugerat că declarațiile lui Trump despre configurația teritorială s-ar putea lega de această nouă arhitectură de securitate europeană.

Marco Rubio a precizat că nimic nu este finalizat și că negocierile de la Abu Dhabi vor determina direcția următoare. Franța a confirmat participarea la discuții, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat prezența reprezentanților UE. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a specificat că europenii vor fi reprezentați, deși componența exactă a delegației franceze nu a fost făcută publică.

Trump a identificat „urantara” dintre Volodimir Zelenski și Vladimir Putin ca fiind cel mai mare obstacol în calea păcii. El a evitat să comenteze motivația ucraineană, invocând o lipsă de respect față de Rusia în timpul întâlnirii anterioare dintre lideri și sugerând că această atmosferă ostilă a afectat negocialrea.

Președintele american a refuzat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în Zelenski, declarând că întreține relații bune cu amândoi. El a insistat că Kremlinul nu prelungește deliberat procesul de pace. Până în această etapă, nu a fost anunțat niciun acord privind modificarea granițelor Ucrainei sau garanțiile de securitate pe care Kievul le-ar primi după război.

Președintele american Donald Trump a sugerat că Ucraina va ieși din conflict cu o „formă puțin diferită”, anticipând un acord de pace iminent. Întâlnirile de la Abu Dhabi, programate pentru 10 și 11 noiembrie, vor fi mediate de Statele Unite, Trump exprimând încrederea că o soluție este posibilă în ciuda divergențelor majore privind concesiile teritoriale și garanțiile de securitate. Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, publicat luni, Trump a declarat: „Cred că vom reuși și cred că se va întâmpla, iar ei vor ajunge să aibă o formă puţin diferită pentru Ucraina”. Liderul american nu a intrat în detalii specifice privind natura modificărilor teritoriale. Trump a catalogat întâlnirea de la Abu Dhabi ca fiind „foarte importantă” și și-a atribuit exclusiv creditul pentru viitorul acord de pace: „Și singurul motiv pentru care se va termina este din cauza mea”, a afirmat președintele, susținând că intervenția sa diplomatică este cheia sfârșitului hostilităților.

Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat progrese în discuțiile privind arhitectura de securitate post-conflict pentru Europa și Ucraina. Rubio, care va participa la discuțiile G7 de la Paris, a subliniat că o întrebare centrală este modul în care vor fi protejate teritoriile și cetățenii în cazul unui viitor acord cu Moscova. Obstacolul principal rămâne disputa teritorială. Vladimir Putin a cerut constant retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, regiuni anexate ilegal de Rusia în 2022, deși Moscova nu deține controlul militar complet asupra tuturor acestora. Kremlinul cere, de asemenea, dezafectarea Ucrainei de la NATO și limitarea capacităților sale militare. Kievul respinge cedarea teritoriilor și insistă asupra unui armistițiu imediat și al unor garanții de securitate credibile împotriva unei noi invazii. Autoritățile de la Kiev consideră că disputele privind granițele trebuie rezolate exclusiv prin dialog direct între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

Referitor la obstacolele în calea păcii, Trump a identificat ostilitatea personală dintre liderii de la Kiev și Moscova, declarând: „Era ura dintre Zelenski şi Putin”. El a menționat și o lipsă de respect percepută față de Rusia în timpul unei întâlniri anterioare dintre cei doi. Președintele american a refuzat să determine care dintre cei doi lideri inspiră mai multă încredere, afirmând că se înțelege cu amândoi. De asemenea, Trump a respins ideea că Vladimir Putin prelungește deliberat negocierile.

Secretarul de Stat american Marco Rubio a anunțat că au fost înregistrate progrese în discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și Europa, subliniind importanța stabilirii arhitecturii de securitate post-conflict. Reuniunea de la Abu Dhabi va include și participarea Uniunii Europene, cu Franța reprezentată de ministrul de Externe, Jean-Noël Barrot.

Obstacolul principal rămâne disputa teritorială: Moscova solicită retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, precum și renunțarea la perspectiva aderării la NATO. Kievul respinge categoric cedarea teritoriilor și cere garanții de securitate credibile pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

Donald Trump a identificat ostilitatea personală dintre Volodimir Zelenski și Vladimir Putin drept cel mai mare obstacol în calea unui acord, afirmând totodată că se înțelege bine cu amândoi liderii. Negocierile trilaterale de la Abu Dhabi, programate pentru 10 și 11 noiembrie, sunt așteptate să ofere noi clarificări privind condițiile unei eventuale încetări a războiului.

Președintele american, Donald Trump, a declarat în cadrul unui interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS News că Ucraina va rămâne probabil o țară liberă și independentă după încheierea războiului cu Rusia, dar cu o „formă puțin diferită”, sugerând posibile modificări ale granițelor. Liderul de la Casa Albă a afirmat: „Cred că vom rezolva problema și cred că acest lucru se va întâmpla, iar Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, răspunzând astfel întrebării jurnalistului Ross Douthat privind viitorul statalității ucrainene. Trump a reiterat și convingerea că „acest război nu ar fi avut loc niciodată” dacă el ar fi fost președinte în momentul declanșării conflictului.

În același interviu, Trump a contestat bilanțul administratiei Biden privind ajutorul pentru Ucraina, afirmând că fostul președinte Joe Biden ar fi oferit 350 de miliarde de dolari în numerar și armament, descriind acești fonduri drept „bani risipiți”. În contrast, Donald Trump a susținut că el însuși nu a oferit nimic gratuit, ci a vândut arme Europei la prețul întreg. Deși jurnalistul Douthat a menționat că americanii au obținut independența Ucrainei în schimbul acestui sprijin, Trump nu a fost de acord, constatând: „Nu ați obținut nimic până acum. Să vedem cum se vor desfășura toate lucrurile”, o declarație care lasă deschisă interpretarea legată de rezultatele viitoare ale negocierilor de pace.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a respins sugestia preşedintelui american, Donald Trump, privind modificările teritoriale ale Ucrainei. Într-o conferinţă de presă telefonică de luni, Peskov a afirmat: „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă ţară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta”. Declaraţia vine la o zi după ce Trump a anunțat într-un interviu CBS că la încheierea războiului teritoriul Ucrainei „va avea o formă puţin diferită”, asigurând totodată că „singurul motiv pentru care se va termina [războiul] este datorită mie”. Moscova continuă să insiste asupra recunoaşterii internaţionale a celor cinci teritorii anexate, inclusiv Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, deși armata rusă nu controlează complet toate aceste zone.

Kremlinul a respins sugestia președintelui american, Donald Trump, privind modificările teritoriale ale Ucrainei, afirmând luni că, din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară față de 2022, când a început invazia rusă. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat pentru EFE, citat de Agerpres: „Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta”. Declarația vine ca răspuns la interviul lui Trump pentru emisiunea „60 Minutes” a CBS, difuzat în aceeași zi, în care liderul de la Casa Albă anticipa un acord de pace și menționa că Ucraina va ieși din conflict cu o „formă puțin diferită”. Dmitri Peskov a contestat direct afirmațiile lui Trump, susținând că Moscova consideră anexarea peninsulei Crimeea și a regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie ca fiind un fapt împlinit constituțional și legal în Rusia. Președintele american a reiterat în interviul său încrederea că negocierile de la Abu Dhabi, programate pentru 10 și 11 noiembrie, vor produce un rezultat pozitiv, asumându-și rolul central în oprirea conflictului. Moscova insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a celor cinci teritorii anexate. Este vorba de Crimeea, annexată după referendumul din 2014, și de regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră aceste ultime patru regiuni drept parte a teritoriului său în cadrul granițelor administrative din 1991. O recunoaștere ce figurează în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Kievul este deschis să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, deși, în principiu, Kievul nu este dispus să cedeze din teritorii.

Kremlinul i-a răspuns luni președintelui american Donald Trump că, în prezent, Ucraina „este deja o altă țară” din punct de vedere geografic comparativ cu 2022, când a început invazia rusă.

„Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta”, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al președinției ruse Dmitri Peskov în conferința sa zilnică, telefonică, de presă.

Declarația lui Peskov vine la o zi după ce președintele Trump declarase, într-un interviu acordat CBS, că la încheierea războiului, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă”, informând că „ei vor ajunge la o formă puțin diferită pentru Ucraina”. Trump a subliniat, de asemenea, că „acest război se va termina și se va termina curând” și că „singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie”. Declarațiile liderului american au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate să aibă loc pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. Președintele Trump și-a exprimat încrederea că se va putea ajunge la un acord, deși Ucraina și Rusia rămân profund divizate în privința concesiilor teritoriale și a garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. „Se ține o întâlnire foarte importantă”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale, în special de către Kiev, a celor cinci teritorii anexate. Este vorba de Crimeea, peninsula anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014, și regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră aceste ultime patru regiuni drept parte a teritoriului său în cadrul granițelor administrative din 1991. O recunoaștere ce figurează în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii.

Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Kievul este deschis să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, deși, în principiu, Kievul nu este dispus să cedeze din teritorii.

Președintele american, Donald Trump, a susținut că va fi posibilă încheierea unui acord de pace pentru războiul din Ucraina, predicând simultan că statul ucrainean va ieși din conflict cu o „formă puțin diferită”, fără a detalia natura modificărilor teritoriale propuse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS News. În ceea ce privește dinamica negocierilor, Trump a respins suspiciunile conform căror președintele rus, Vladimir Putin, ar prelungi deliberat tratativele, afirmând: „Oh, nu cred asta”. Liderul de la Casa Albă s-a poziționat ca mediator neutru, menținând relații bune cu ambele părți.

Contextul în care au fost făcute declarațiile lui Trump este marcat de dezvăluirile recente privind costul uman al conflictului. Date divulgate din cadrul agenției de statistică ruse „Rosstat” indică faptul că cel puțin 390.000 de militari ruși ar fi fost uciși în războiul din Ucraina. Declarațiile liderului american vin cu o zi înainte de începerea negocierilor programate pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Această rundă de discuții este mediată de Statele Unite și vizează direct încheierea războiului.

Oficializarea lossurilor umane din surse ruse a fost précédată de o campanie de hacking cibernetic. Două grupări, Silent Crown și Belarus Cyber Partisans, și-au revendicat responsabilitatea pentru atacurile asupra Rosstat, affirmând că au reușit să sustragă date referitoare la demografie, economie și pierderile militare ruse. Atacatorii cibernetici au prezentat cifre diferite pentru pierderile ruse: Silent Crown a divulgat o estimare de 450.100 de morți, în timp ce Belarus Cyber Partisans a făcut publică o cifră de 393.881 de soldați uciși, date care au fost publicate în preajma summitului de pace de la Abu Dhabi.

Cristalizarea unui acord de pace rămîne blocată de divergențele profunde între părți. Moscova exclude ferm orice implicare a Uniunii Europene în procesul de mediere, insistând pentru negociere bilaterală sau trilaterală strict. Chiar dacă Rusia respinge participarea UE, Franța, prin ministrul său de Externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat implicarea europeană. Barrot a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la negocierile de la Abu Dhabi, aliniindu-se poziției occidentale conform căreia viitorul arhitectural de securitate nu poate fi decis fără aliații europeni.

Trump a fost supus unei provocări în interviul CBS de a alege între Putin și Zelenski, refuzând să declare care dintre lideri îi inspiră mai multă încredere. Președintele SUA a refuzat ierarhizarea relațiilor diplomatice, preferând să se mențină în zona neutralității strategice. Declarația explicită a lui Trump a fost: „Aș prefera să nu spun, dar mă înțeleg bine cu amândoi”. Această formulare consolidează imaginea sa de arbitru accesibil ambelor tabere, element central în strategia sa de a se atribui meritul exclusiv pentru posibilul acord de pace. Liderul american a respins, de asemenea, insinuările că Vladimir Putin ar „îl duce cu vorba” sau ar folosi tactici de amânare, considerând ostilitatea personală dintre lideri ca fiind principalul obstacol, mai degrabă decât lipsa de voință a lui Putin.

O altă temă abordată a fost situația sistemului de comunicații prin satelit Starlink, esențial pentru operațiunile militare ucrainene. Trump a fost întrebat despre restricțiile de viteză și funcționarea inegală a rețelei observate în octombrie. Președintele SUA a precizat că nu a ordonat el aceste restricții. „Nu am fost eu”, a declarat Trump, explicând că nu știe cine a stat la originea problemelor tehnice și respingând ideea unei reduceri deliberat a performanței sistemului la ordinul său. Privind asupra performanței rețelei Starlink, Trump a calificat sistemul ca fiind „foarte bun”. El a menționat că, deși posibil ca randamentul să fi fost redus temporar, nu a existat dovada unei interferențe intenționate împotriva Ucrainei. „Când am auzit despre asta, a fost repus în funcțiune la capacitate mai mare”, a concluzionat el, atribuirea citatului hotnews.ro.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat luni, 9 noiembrie 2026, că Washingtonul observă o „înclinaţie foarte puternică” spre încetarea războiului Rusiei în Ucraina, anunțând că ambele părţi sunt „obosite de luptă”.

Un oficial american, care a informat reporterii înaintea discuțiilor, a declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina au demonstrat „o oarecare flexibilitate” cu privire la un posibil schimb de teritorii în contextul negocierilor de la Abu Dhabi. Acest oficial a menționat că garanţiile de securitate pentru Ucraina vor constitui un subiect major, inclusiv posibilitatea unei apărări de tipul articolului 5 din Tratatul NATO pentru Kiev.

Oficialul american a afirmat că ambele părți dau semne, în privat, că ar fi dispuse să ajungă la un compromis. Orice acord teritorial ar urma să fie încheiat probabil la finalul negocierilor, odată ce se va ajunge la înţelegeri asupra altor aspecte, inclusiv asupra unei arhitecturi de securitate postbelică.

Trimişii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner vor conduce eforturile de mediere ale SUA în cadrul discuţiilor de la Abu Dhabi, programate să dureze două zile. Oficialul a menţionat că este posibil ca trimișii să se deplaseze în Rusia la un moment dat după discuţii, pentru a se întâlni cu Putin.

Contextul negocierilor este marcat de tensiuni recente: Zelenski a intrat în conflict cu Trump în ultimele săptămâni din cauza deciziilor preşedintelui american de a cumpăra motorină din Rusia, de a suspenda unele sancţiuni şi de a solicita Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol ruseşti. Trump a cerut, de asemenea, înlocuirea lui Zelenski.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că Washingtonul observă o „înclinație foarte puternică” către încetarea războiului Rusiei în Ucraina și că ambele părți sunt „obosite de luptă”, relatează Reuters.

Atât Rusia, cât și Ucraina au dat dovadă, în cadrul unor discuții private, de o oarecare flexibilitate cu privire la un posibil schimb de teritorii înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi din această săptămână, a declarat luni un oficial american. Oficialul, care a informat reporterii înaintea discuțiilor ce vor începe marți, a afirmat că garanțiile de securitate pentru Ucraina vor constitui un subiect major al discuțiilor, inclusiv posibilitatea unei apărări de tipul articolului 5 din Tratatul NATO pentru Kiev, scrie News.

„Observăm o înclinație foarte puternică spre încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina. Suntem implicaţi în acest demers”, a declarat Trump jurnaliștilor.

„Avem o discuție foarte bună pe această temă la Abu Dhabi”, a mai declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, în ajunul discuțiilor trilaterale conduse de SUA, programate în capitala Emiratelor Arabe Unite.

Atât Ucraina, cât și Rusia au adoptat o poziție fermă în ceea ce privește teritoriul. Ucraina dorește ca Rusia să fie împinsă înapoi la granița inițială dintre cele două țări, în timp ce liderul rus Vladimir Putin dorește să obțină întreaga regiune a Donbasului.

Însă oficialul american a afirmat că ambele părţi dau semne, în privat, că ar fi dispuse să ajungă la un compromis. Orice acord teritorial ar urma să fie încheiat probabil la finalul negocierilor, odată ce se va ajunge la înţelegeri asupra altor aspecte, inclusiv asupra unei arhitecturi de securitate postbelică, a spus oficialul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că succesele Ucrainei pe câmpul de luptă şi pierderile tot mai mari ale Rusiei consolidează poziția Kievului în cadrul negocierilor.

Trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor conduce eforturile de mediere ale SUA în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi, programate să dureze două zile. Oficialul a menţionat că este posibil ca trimișii să se deplaseze în Rusia la un moment dat după discuţii, pentru a se întâlni cu Putin.

Zelenski a intrat în conflict cu Trump în ultimele săptămâni din cauza deciziilor președintelui american de a cumpăra motorină din Rusia, de a suspenda unele sancțiuni și de a solicita Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. Trump a cerut, de asemenea, înlocuirea lui Zelenski.

Linia frontului de 1.200 km a rămas relativ statică timp de multe luni, forțele ruse controlând aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

Înainte de începerea negocierilor de pace mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, programate pentru 10-11 noiembrie, miniștrii de externe ai G7 s-au reunit la Paris pentru a discuta rolul Europei în proces. Cele 27 de state membre ale UE se tem să nu fie din nou marginalizate, precum în precedentele negocieri de pace, și sunt îngrijorate că un nou acord ar putea consolida poziția Kremlinului pe plan diplomatic, având în vedere presiunea militară sporită asupra Ucrainei. Jared Kushner a explicat că acordul urmărește cinci obiective: consultări continue privind securitatea, canale de comunicare în caz de criză, transparență militară, măsuri reciproce de reducere a riscului de escaladare și un cadru durabil pentru stabilitatea europeană.

Grupul E3 (Franța, Germania, Regatul Unit) va participa la discuțiile de la Abu Dhabi alături de trimișii Washingtonului și Moskovei, cu scopul de a informa ulterior partenerii europeni într-o serie de întâlniri paralele. Alianța NATO nu a fost informată la timp despre detaliile întâlnirii. La Abu Dhabi, Statele Unite vor fi reprezentate de Jared Kushner, ginerele lui Trump, și de negociatorul Steve Witkoff.

Trump a afirmat că un eventual acord ar implica „întreaga Europă” în stabilirea unei noi arhitecturi de securitate, însă aliații din Europa de Est și de Nord exprimă îngrijorarea că vor fi marginalizați și că Vestul va negocia cu Moscova peste capul lor.

Skepticismul european, susținut de figuri precum premiera italiană Giorgia Meloni și ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, prefigurează dispute privind reprezentarea reală a Uniunii Europene în tratativele bilaterale sau trilaterale.

Sikorski a declarat la Varșovia că ultimul lucru dorit de aliați este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia fără participarea concretă a statelor est-europene. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat că NATO și UE își îndeplinesc deja rolurile, iar Putin nu deține drept de veto asupra securității europene.

Oficialii americani au anunțat că atât Rusia, cât și Ucraina au demonstrat o anumită flexibilitate în privința unui posibil schimb de teritorii în cadrul discuțiilor private de dinainte de negocierile de la Abu Dhabi, a declarat un official american, relatează news.ro, care citează Reuters. Oficiul american a informat reporterii înaintea discuțiilor programate să înceapă marți, precizând că garanțiile de securitate pentru Ucraina vor reprezenta un subiect major al negocierilor, printre variantele luate în calcul figurând și posibilitatea unei apărări de tipul articolului 5 din Tratatul NATO pentru Kiev. Trump a declarat jurnaliștilor: „Observăm o înclinație foarte puternică spre încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Suntem implicați în acest demers”. „Avem o discuție foarte bună pe această temă la Abu Dhabi”, a mai afirmat președintele american în fața reporterilor de la Casa Albă, în ajunul discuțiilor trilaterale conduse de SUA, programate să aibă loc în capitala Emiratelor Arabe Unite.

Președintele american, Donald Trump, a anunțat, cu o zi înainte de startul negocierilor de la Abu Dhabi, că observă o „tendință foarte puternică” spre încheierea războiului Rusiei în Ucraina, afirmând că ambele părți sunt „obosite de luptă”.

Delegația ucraineană și-a început activitatea la Abu Dhabi cu o întâlnire cu reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform unor postări pe Telegram ale șefului echipei de negociatori, Rustem Umerov. La discuții li s-au alăturat trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner.

Un oficial american a declarat luni, 9 noiembrie, că atât Rusia, cât și Ucraina au arătat „o oarecare flexibilitate” cu privire la un posibil schimb de teritorii în cadrul discuțiilor private dinaintea negocierilor trilaterale.

Discuțiile de la Abu Dhabi reprezintă primele eforturi diplomatice majore din februarie încolo pentru a aduce sfârșitul unui conflict care a început cu o invazie pe scară largă în primăvara anului 2022 și care se apropie de a patru ani și jumătate.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt divizate cu privire la gradul de implicare pe care ar trebui să îl aibă în viitoarele negocieri de pace mediate de SUA, între Rusia și Ucraina, programate să aibă loc la Abu Dhabi. În timp ce Franța, Germania și Regatul Unit vor fi reprezentate de consilierii lor pentru securitate națională, țări precum Italia și Polonia insistă pentru un rol mai amplu al Europei, temându-se să nu fie marginalizate în procesul de mediere.

Germania va fi reprezentată la Abu Dhabi de Gunter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului Friedrich Merz. Berlinul a precizat că Sautter va colabora strâns cu Statele Unite și cu partenerii săi din cadrul grupului E3, alături de UE și NATO, pentru a alinia pozițiile.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat la Varșovia că ultimul lucru dorit de aliați este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia fără participarea concretă a statelor est-europene. Potrivit Politico, un diplomat UE a afirmat: «Nu pot exista discuții despre Europa fără Europa», subliniind necesitatea participării la deciziile privind arhitectura de securitate a continentului.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat pe 8 noiembre că vor participa reprezentanți francezi la discuțiile trilaterale, insistând asupra necesității ca țările europene să fie implicate în dezbaterile care afectează securitatea viitoare a continentului.

Nu a fost clar dacă instituțiile UE vor avea reprezentanți direct la masa negocierilor. Un oficial german a descris întâlnirea de la Abu Dhabi ca fiind o sesiune de «lanț» inițial, urmând ca reprezentanții E3 să Informeze un grup mai larg de participanți europeni în marginea reuniunii Comunității Politice Europene de joi, la Dublin.

Berlingul a prezentat, de asemenea, patru principii pentru un eventual acord de pace, coordonate cu Washingtonul. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat pe 6 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să ia sfârșit înainte ca discuțiile privind o nouă ordine de securitate europeană să înceapă.

Orice acord final trebuie să facă parte dintr-o soluționare cuprinzătoare, să beneficieze de consensul aliaților NATO și să includă participarea europeană la deciziile privind securitatea continentului, a afirmat Kornelius.

Fostul secretar de stat american Henry Kissinger propunea acum 40 de ani un schimb teritorial în Orientul Mijlociu, care a stat la baza Rezoluției 242 de la ONU din 1967 Adevărul: forțele israeliene se retrăgeau din teritoriile ocupate în schimbul recunoașterii suveranității statelor din regiune Adevărul. Numele rubricii blogului Adevărul de la Adevărul se citește „Teritorii contra pace”: se va aplica și în Ucraina principiul „otrăvit” care dezechilibrează Orientul Apropiat? Acordurile de pace dintre Israel și vecinii săi au fost fundamentate pe un schimb teritorial între Israel și Egipt Adevărul sau la Acordurile de la Oslo dintre 1993. Renunțarea Ucrainei la anumite teritorii ar echivala cu pierderea a 114.000 km pătrați, adică o suprafață de două ori mai mare decât cea a Belgiei. Dilema privind cedarea teritorială rămâne un obiectiv de analiză și dezbateri publice. Oficial, Kievul susține imposibilitatea cedării teritoriilor, invocând succesele militare și prevederile Constituției privind indivizibilitatea solului național. Ucraina se pregătește pentru potențiale schimbări structurale, inclusiv cele referitoare la Marea Azov și litoralul Mării Negre. Interogațiile se concentrează asupra impactului reconfigurării de putere și al efectelor secundare în Europa.

Aplicarea principiului de tipul „teritorii contra pace” a permis semnarea tratatului de pace israelo-egiptean din 1979, cu retragerea Israelului din Peninsula Sinai, și Acordurile de la Oslo din 1993, prin care autoritățile palestiniene preiau treptat competențele teritoriale în Gaza și Cisiordania Adevărul. În 2026, Ucraina se confruntă cu presupuse presiuni teritoriale, similar modelelor geopolitice analizate pe lângă rezoluțiile ONU și acordurile de pace din Orientul Mijlociu Adevărul. Anexarea teritoriilor ar permite Rusiei să controleze întreg litoralul Mării Azov și să își întărească prezența la Marea Neagră. Presiunile economice ar putea modifica poziția, similar scenariilor analizate în contextul Rezoluției 242.

O astfel de extindere ar creiona o continuitate teritorială spre sud-vest, culminând cu o posibilă hegemonie care ar include și Gurile Dunării.

Atât Rusia, cât și Ucraina au manifestat o anumită flexibilitate în cadrul discuțiilor private privind un posibil schimb de teritorii, cu o zi înainte de începerea negocierilor de la Abu Dhabi, a declarat unui oficial american pentru News.ro, care citează Reuters. Această flexibilitate apare în contextul în care ambele părți au demonstrat „o anumită oarecare” deschidere către un compromis. Oficialul american a informat reporterii că garanțiile de securitate pentru Ucraina vor reprezenta un subiect major al negocierilor, printre variantele luate în calcul figurând posibilitatea aplicării articolului 5 din Tratatul NATO pentru protecția Kievului. Președintele american Donald Trump a declarat jurnaliștilor: „Observăm o înclinație foarte puternică spre încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Suntem implicați în acest demers”. Trump a afirmat în fața reporterilor de la Casa Albă, în ajunul discuțiilor trilaterale conduse de SUA la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite: „Avem o discuție foarte bună pe această temă”. Compromisul teritorial este un subiect central al negocierilor. Trump promisese de la preluarea mandatului, în ianuarie 2025, că va pune capăt conflictului declanșat de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022, un obiectiv care s-a dovedit greu de atins. Până în prezent, ambele tabere au adoptat poziții ferme privind teritoriile: Kievul dorește împingerea Rusiei la granița inițială, iar Vladimir Putin urmărește controlul asupra întregii regiuni Donbas. Oficialul american a menționat că ambele părți au dat semne, în discuțiile private, că ar fi dispuse să accepte un compromis. Conform oficialului, orice acord teritorial va fi încheiat cel mai probabil spre finalul negocierilor, după stabilirea înțelegerilor asupra celorlalte aspecte, inclusiv a arhitecturii de securitate pentru perioada postbelică. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că succesele Ucrainei pe câmpul de luptă și pierderile tot mai mari suferite de Rusia consolidează poziția Kievului în cadrul negocierilor. Representarea SUA la discuțiile de la Abu Dhabi va fi asigurată de trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Acestea reprezintă primele discuții majore din luna februarie încoace pentru a aduce sfârșitul unui conflict care a început cu o invazie pe scară largă în primăvara anului 2022 și care se apropie de a patru ani și jumătate. Steve Witkoff și Jared Kushner vor conduce eforturile de mediere ale SUA în cadrul discuțiilor programate să se desfășoare pe parcursul a două zile. Există posibilitatea ca trimișii americani să se deplaseze în Rusia după încheierea discuțiilor pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. Deși a subliniat că negocierile vor necesita timp, oficialul american a declarat că SUA manifestă un optimism prudent în privința posibilității de a înregistra progrese. Contextul negocierilor este marcat de tensiuni recente: Zelenski a intrat în conflict cu Trump în ultimele săptămâni din cauza deciziilor președintelui american de a cumpăra motorină din Rusia, de a suspenda unele sancțiuni și de a solicita Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. De asemenea, Trump a cerut înlocuirea lui Zelenski. Linia frontului, care se întinde pe 1.200 de kilometri, a rămas relativ statică timp de mai multe luni, în condițiile în care forțele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, scrie stirileprotv.ro.

În pragul negocierilor multilaterale de pace de la Abu Dhabi, reprezentanții președintelui SUA, Donald Trump, analizează o nouă idee pentru un compromis între Moscova și Kiev. Este vorba despre o manevră cartografică: se presupune modificarea granițelor regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk, astfel încât președintele Rusiei, Vladimir Putin, să poată afirma că deține controlul de 100% asupra celor două regiuni fără a obține victorii reale pe front, scrie The Economist, citând surse din rândul diplomaților americani.

Anterior, Putin a menționat în repetate rânduri că controlul deplin asupra teritoriului regiunilor Donețk și Luhansk („DNR” și „LNR”) este unul dintre obiectivele-cheie ale armatei ruse și una dintre condițiile minime pentru pacea cu Ucraina. Mai mult, președintele Federației Ruse a declarat că, în cazul în care Kievul refuză să cedeze părțile aflate sub control din ambele regiuni, Rusia le va ocupa „în orice caz” prin forță.

Cu toate acestea, la începutul lunii noiembrie 2026, forțele armate ale Federației Ruse au atins practic obiectivul dorit doar în regiunea Luhansk (controlând aproximativ 99% din suprafața acesteia), în timp ce în regiunea Donetsk forțele ucrainene dețin în continuare peste 20% din teritoriu, inclusiv aglomerarea urbană fortificată Slaviansk-Kramatorsk. În acest context, ISW a remarcat că, de-a lungul războiului, Putin a fost nevoit să amâne de peste 15 ori „termenul limită” pentru cucerirea completă a Donbasului.

Kremlinul consideră „republicile populare” din Donetsk și Luhansk drept teritoriu constituțional al său, pe baza „referendumului” din 30 septembrie 2022, desfășurat în condițiile unei ocupații parțiale a ambelor regiuni și sub controlul efectiv al trupelor ruse. Conform rezultatelor oficiale, aderarea la Rusia a fost susținută de aproximativ 98,5% dintre locuitorii din Luhansk și de peste 99% dintre cei din Donețk. Tot atunci, anexarea ar fi fost susținută și de locuitorii altor două regiuni parțial ocupate de forțele armate ale Federației Ruse, respectiv Zaporijia și Herson.

O altă concesie pe care SUA sunt dispuse să o ofere Kremlinului este revenirea Rusiei pe piața energetică europeană, în ciuda legislației UE în vigoare. În același timp, diplomații de la Washington recunosc că nu există garanții că nici propunerea „cartografică”, nici cea energetică îl vor interesa cu adevărat pe Putin și vor reduce tensiunile în rezolvarea altor probleme acute care separă Moscova de Kiev: garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina, consolidarea statutului său nealiniat și reducerea armatei ucrainene.

Surse ale publicației The Economist recunosc „flexibilitatea neobișnuită” a reprezentanților de la Kremlin în pregătirea negocierilor de la Abu Dhabi. Cu toate acestea, ei atribuie aceste schimbări faptului că administrația Trump a extins agenda întâlnirii, incluzând în ea chestiuni legate de securitatea colectivă în Europa. Diplomații americani sceptici consideră că acest lucru le oferă colegilor lor de la Moscova posibilitatea de a formula „noi cerințe, în mod evident imposibil de îndeplinit”, pentru a trage de timp în procesul de pace, iar sub acoperirea acestuia, armata rusă va putea continua să continue războiul.

Amintim, recent preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că Ucraina va ieşi din războiul cu Rusia cu o altă configuraţie teritorială, prezicând că, după părerea sa, conflictul se va încheia în curând.

Reprezentanții administrației Trump analizează o propunere de modificare a granițelor regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk, cu scopul de a-i permite liderului rus Vladimir Putin să declare că deține controlul total asupra acestora, fără ca armata rusă să obțină noi victorii pe câmpul de luptă. Această „manevră cartografică” ar fi luată în calcul de Statele Unite în perspectiva negocierilor de pace multilaterale programate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, informează publicația The Economist. Conform publicației, planul presupune ajustarea delimitărilor administrative pentru a crea iluzia conform căreia Rusia și-a atins unul dintre obiectivele declarate ale războiului. Ucraina nu ar ceda efectiv teritorii noi în fața armatei ruse, iar Moscovita ar putea afirma că a realizat unitatea regiunilor anexate. Vladimir Putin a invocat repetat preluarea controlului deplin asupra Donețkului și Luhanskului, pe care Rusia le numește „Republicile Populare”, drept condiție minimă pentru pace. Președintele rus a avertizat anterior că, dacă Kievul nu va ceda teritoriile rămase sub control ucrainean, Rusia le va ocupa „oricum”, prin forță. La începutul lui noiembrie 2026, armata rusă controla aproximativ 99% din teritoriul regiunii Luhansk. În regiunea Donețk, totuși, forțele ucrainene mențin controlul asupra a peste 20% din teritoriu, inclusiv asupra centrului urban fortificat Sloviansk-Kramatorsk. Rusia nu a reușit să ocupe întregul Donbas, parțial din cauza atacurilor ucrainene asupra logisticii și infrastructurii din spatele frontului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a estimat că, de la începutul invaziei, Putin a amânat de peste 15 ori termenele-limită stabilite pentru ocuparea integrală a regiunii Donbas. Kremlinul consideră Donețkul și Luhanskul teritorii ale Federației Ruse, pe baza referendumurilor organizate la 30 septembrie 2022, când regiunile erau parțial ocupate. Moscova a anunțat că alipirea a fost susținută de aproximativ 98,5% din locuitorii Luhanskului și de peste 99% din cei din Donețk. În aceeași perioadă, Rusia a anunțat anexarea regiunilor Zaporijiea și Herson, de asemenea parțial ocupate. Aceste anexări nu sunt recunoscute de Ucraina nici de comunitatea internațională. În afara măsurii cartografice, Statele Unite ar fi dispuse să propună Kremlinului revenirea Rusiei pe piața energetică europeană. Această a doua concesie vizând energia ar viza reintegrarea Rusiei pe piața energetică europeană, în ciuda legislației UE în vigoare, care impune sancțiuni, scrie The Economist. Diplomații americani citați de publicație recunosc, totuși, că nu există garanții că aceste propuneri, nici cea privind granițele, nici cea privind energia, vor interesa cu adevărat pe Vladimir Putin sau vor contribui la depășirea divergențelor profunde dintre Moscova și Kiev. Printre subiectele controversate care rămân de negociat se numără garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina, consacrarea statutului său de nealiniere militară și reducerea efectivelor armatei ucrainene. Sursele The Economist menționează o „flexibilitate neobișnuită” din partea reprezentanților Kremlinului în pregătirea negocierilor de la Abu Dhabi. Diplomații americani mai sceptici cred că această schimbare de atitudine este determinată de extinderea agendei de către Trump, care include și securitatea colectivă europeană. Potrivit acestor diplomați, extinderea agendei ar oferi Moscovei posibilitatea de a înainta noi cerințe, considerate imposibil de îndeplinit, pentru a tergiversa procesul. În acest timp, armata rusă ar putea continua războiul sub pretextul desfășurării negocierilor.

Statele Unite sunt pregătite să facă anumite concesii Moscovei pentru a demara negocierile privind pacea în Ucraina, inclusa ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, care au fost impuse în urma ocupării teritoriilor ucrainene, informează The Washington Post, citând oficiali americani. Această posibilă relaxare a presiunii sancțiunilor marca o schimbare faţă de poziţia anterioară, unde o asemenea măsură era condiţionată doar de retragerea trupelor ruse.

În cazul unui acord de pace, amenințarea cu impunerea sanctiunilor va fi menținută drept un mecanism de constrângere pentru ca Rusia să respecte înțelegerea, conform unui oficial american citat de The Washington Post. „În acest fel se creează stimulente și costuri reale legate de încălcarea unui viitor acord”, a explicat sursa, descriind modelul prin care se dorește garantarea respectării viitoarelor clauze.

Până în această toamnă, administrația Trump părea că nu va atenua relațiile cu Moscova și nu va accepta negocierile propuse de Kremlin în încercarea acestuia de a obține bunăvoința Washingtonului. Acum, oficialii europeni, foștii oficiali americani și experții în securitate notează o schimbare, trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, făcând deja concesii semnificative, inclusiv oferirea restabilirii relațiilor de afaceri și discutarea securității europene înainte de un acord final.

Nate Reynolds, cercetător superior la Carnegie Endowment for International Peace și fost director pentru Rusia în Consiliul Național de Securitate al SUA, a declarat pentru The Washington Post că se observă „cel puțin o slăbire a pozițiilor pe aceste fronturi”.

Trimisii americani, Witkoff și Kushner, intenționează să includă Europa în negocierile viitoare cu Rusia și să discute arhitectura postbelică de securitate. Această abordare este însă contestată de liderii europeni, precum șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care susține că arhitectura actuală (NATO și UE) există deja și a fost distrusă de Putin, cerând integrarea Ucrainei în această structură și negând dreptul de veto al Rusiei în securitatea europeană.

Pentru a asigura integrarea Ucrainei, există în administrația americană o disponibilitate de a discuta restricții privind constituirea forțelor armate ucrainene, în schimbul unor garanții de securitate, conform ziarului The Washington Post. O sursă a ziarului a subliniat totodată că nicio parte nu va opri ostilitățile dacă va considera că cealaltă se va folosi de armistițiu pentru a se reînarma.

Miniștrii de Externe francez, Jean-Noël Barrot, și ucrainean, Andrei Sîbiga, salută eforturile SUA în curs la Abu Dhabi de obținere a unor armistiții parțiale în Războiul din Ucraina, care să constituie o primă etapă spre un armistițiu complet și necondiționat, relatează AFP. Miniștrii de Externe francez Jean-Noël Barrot și ucrainean Andrei Sîbiga subliniază importanța unei etape intermediare în procesul de pace. Efottenările americane la Abu Dhabi vizează obținerea unor armistiții parțiale, descrise de diplomații europeni și ucraineni ca un pas fundamental către o soluționare finală. Cu ocazia reuniunii G7 de la Paris, Franța a confirmat participarea la negocierile de la Abu Dhabi, iar comuunicatul oficial salută rolul Statelor Unite în relansarea discuțiilor pentru armistiții parțiale. Au început marți, la Abu Dhabi, negocierile în vederea căutării unei soluții la Războiul din Ucraina.