Trump prevede „înclinație puternică” pentru pace în războiul Rusiei cu Ucraina, înainte de negocierile din Abu Dhabi

Negociatorii din Ucraina, Rusia și SUA urmează să se întâlnească marți, 10 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, pentru prima rundă de acest fel după mai bine de nouă luni. Kievul a anunțat că 55 de persoane au fost ucise într-un sat de pe linia frontului, în timp ce așteptau ajutor umanitar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat intensificarea atacurilor drept o strategie a Kremlinului de a exercita presiune asupra poziției Kievului la masa negocierilor. Potrivit negociatorului-șef ucrainean Rustem Umerov, oficiali ai NATO și ai UE și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei vor avea întâlniri separate cu delegația ucraineană.

Rusia cere ca Ucraina să se retragă din zonele regiunii Donețk pe care încă le controlează. Kievul a exclus o astfel de retragere. Președintele american Donald Trump a sugerat că Ucraina va trebui să facă anumite concesii, afirmând că țara va avea „o formă puțin diferită”, ceea ce a stârnit îngrijorări în Europa privind o posibilă impunere a unui acord prin forță. În ciuda faptului că Rusia dorește strict un format trilatral, oficialii europeni au avertizat împotriva „negocierilor de spectacol” și au reafirmat că nu doresc o nouă arhitectură europeană de securitate impusă de Washington și Moscova, pe fondul temerilor privind repetarea a scenariului „Ialta 2.0”.

Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff vor reuni delegațiile. Echipa rusă este condusă de consilierul lui Vladimir Putin, Vladimir Medinski, și îl include pe viceministrul de externe Serghei Riabkov. Riabkov participă pentru prima dată la aceste negocieri. Înaintea invaziei din februarie 2022, el formulase ultimatumul Moscovei privind retragerea trupelor NATO din Europa de Est. Un oficial ucrainean a declarat pentru AFP că nu are așteptări deosebite de la această rundă.

Negocierile tripartite dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina au început marți, 10 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, marcând prima întâlnire de acest tip din februarie. Ședința, programată timp de două zile, se concentrează pe garanțiile de securitate, o cerință constantă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Jared Kushner, fiul-socrului președintelui Trump și trimis special, a anunțat pe platforma X că lucrează alături de negociatorul Steve Witkoff pentru a găsi o soluție negociată, care să asigure pacea și să creeze condițiile pentru o Ucraină suverană și sigură, într-un mediu european de securitate mai stabil. Kushner a subliniat că acestea sunt doar pași inițiali, dar pot genera impuls pentru viitoarele negocieri, sugerând un acord viitor care să includă un aranjament de securitate angajând țările europene și Rusia.

Rustem Umerov, șeful Serviciului de Inteligență Exterioră ucrainean și șef al delegației la negocieri, a confirmat deschiderea tratativelor. Acesta a transmis pe rețelele de socializare că agendă include «întrebări-cheie legate de încetarea ostilităților și de apropierea de pace», lucrarea delegației fiind aliniată la obiectivele stabilite de președintele Zelenski.

„Agenda include întrebări-cheie legate de încetarea ostilităților și de apropierea de pace”, a scris Umerov pe rețelele sociale, adăugând că delegația lucrează în conformitate cu obiectivele stabilite de președintele Volodimir Zelenski.

Aceste discuții reprezintă prima întâlnire tripartită din februarie, când negocierile de la Geneva nu au produs un avans semnificativ. Noua rundă survine pe măsură ce iarna se apropie și Moscova reînnoiește atacurile împotriva rețelei energetice a Ucrainei.

În dimineața zilei de 10 noiembrie, delegația ucraineenă s-a întâlnit cu reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, ai NATO și ai Comisiei Europene, precum și cu oficiali americani.

Kievul speră să utilizeze negocierile la nivel tehnic pentru a discuta schimburile de prizonieri și o eventuală încetare a focului maritim și energetic, punând bazele pentru un posibil summit la nivelul șefilor de stat.

Trimisii SUA au declarat că reuniunile de la Abu Dhabi ar putea pregăti terenul pentru discuții despre „aranjamente de securitate mai ample” în Europa și „preocupările de securitate post-belice” atât ale Kievului, cât și ale Moscovei.

Delegația ucraineană este condusă de principalul negociator al Kievului, șeful serviciului de inteligență exterioră, Rustem Umerov.

Alți delegați ucraineni includ șeful cabinetului lui Zelenski, Kyrylo Budanov; primului vicepreședinte al biroului președintelui, Serhii Kyslytsia; liderul parlamentar al partidului Servant of the People, David Arakhamia; și viceșeful serviciului de informații militare ucrainean, Vadym Skibitsky.

Arakhamia a declarat anterior că nu se așteaptă la un avans major în prima rundă de negocieri, dar este mai optimist în privința celei de-a doua.

„A existat o pauză lungă în negocieri. Astfel, în ceea ce privește situația internă, simpla reluare a negocierilor este deja o realizare”, a declarat acesta pentru Deutsche Welle.

Potrivit lui Budanov, discuțiile se vor concentra pe probleme umanitare, inclusiv intensificarea schimburilor de prizonieri între Kiev și Moscova.

Negocierile mediate de SUA vor fi conduse de trimișii Steve Witkoff și Jared Kushner, care au vizitat atât Kievul, cât și Moscova de la ultimele negocieri de pace.

Delegația creatină este condusă de consilierul președintelui rus Vladimir Medinsky, care a participat la discuțiile anterioare din 2022 și 2025. Rusia a trimis, de asemenea, vice-miniștrii afacerilor externe, Sergei Ryabkov și Mikhail Galuzin, precum și șeful serviciului de informații militare, Igor Kostyukov, și ofițerul superior al Statului Major General, Yuri Zhigarlovsky.

Reprezentanții europeni, inclusiv consilierii de securitate națională ai Franței, Germaniei, Marii Britanii și Italiei, precum și oficiali NATO și UE, se așteaptă să se alăture discuțiilor de la Abu Dhabi pentru a coordona cu oficialii ucraineni și americani, separat de formatul tripartit.

Ucraina a sprijinit ideea implicării europene în negocierile de pace. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 6 noiembrie că „problemele care privesc securitatea Europei trebuie discutate cu participarea națiunilor europene, toate fiind egale și meriind siguranță garantată.”

Eforturile de pace liderate de Washington sunt efectiv într-un punct mort de la începutul anului, problema teritoriului rămânând un punct de blocaj major. Cererile Moscovei se concentrează pe retragerea Ucrainei din Donbas, o regiune parțial ocupată și strategică din estul Ucrainei.

Kremlinul a cerut, de asemenea, interzicerea aderării Ucrainei la NATO, limite stricte asupra armatei sale ridicarea restricțiilor privind utilizarea oficială a limbii ruse și biserica ortodoxă ucraineană legată de Moscova.

Kievul a respins retragerea de pe teritoriul pe care îl controlează în prezent, recunoașterea formală a ocupației ruse și restricțiile asupra forțelor sale armate, argumentând că orice înțelegere trebuie să împiedice Rusia să lanseze o altă invazie.

În schimb, Ucraina a cerut o încetare a focului imediată, ca prim pas spre negocierile de pace mai largi, o propunere pe care Kremlinul a respins-o în mod repetat.

Zelenski a subliniat, de asemenea, nevoia de garanții postbelice de securitate, inclusiv continuarea sprijinului occidental pentru armata ucraineană, despleuția unei forțe de reassurabilitate conduse de europeni în Ucraina și alte garanții modelate pe articolul 5 al NATO.

Potrivit președintelui, Rusia ridică, de asemenea, chestiunea propriilor „garanții de securitate”, probabil referindu-se la cerința de a reduce prezența militară a NATO în Europa de Est și Centrală.

Președintele american Donald Trump a declarat în mod repetat că crede că un acord este la îndemână, în timp ce crește presiunea asupra Kievului de a ajunge la o înțelegere cu Moscova.

Într-un interviu acordat difuzării „60 Minutes” a CBS pe 8 noiembrie, Trump a spus că crede că războiul se va încheia în curând, adăugând că Ucraina ar putea ieși dintr-un acord într-o „formă puțin diferită.”

„Cred că o vom rezolva, cred că se va întâmpla și, la final, vor avea o Ucraină puțin diferită”, a spus Trump.

Trump a declarat pe 5 noiembrie că a întâlnit privat ambasadorul rus Kirill Dmitriev și a anunțat ceea ce a descris ca un „acord important” care implică Ucraina, Rusia și Europa, deși nu au fost divulgate detalii.

„Garanțiile de securitate trebuie să fie neclintite”, a declarat Zelenski într-un discurs privind conversația sa cu trimisii lui Trump înainte de negocierile tripartite de pace.

Ucraina se va afla probabil „într-o formă puțin diferită” după război, a declarat Trump lui „60 Minutes”.

Negocierile tripartite dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite au început marți în Emiratele Arabe Unite, pe măsură ce Washingtonul reînnoiește eforturile de a pune capăt războiului care a urmat invaziei totale a Moscovei acum aproape cinci ani. Ședința de două zile în capitala EAU, Abu Dhabi, este prima întâlnire de acest fel din februarie. Se va concentra pe garanțiile de securitate, a anunțat Casa Albă înainte de discuții. Rusia consideră NATO o amenințare, iar Ucraina vrea să prevină noi invazii rusești. Speranțele de progres în încheierea celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial sunt tamponate de absența unor avansuri semnificative în trei runde anterioare de discuții de la începutul anului. Războiul a omorât deja sute de mii de soldați și mii de civili, spun analiștii și organizațiile umanitare. Nu există semne că luptele se atenuează, iar discuțiile s-au desfășurat pe un fond de noi lovituri la distanțe lungi între Rusia și Ucraina. Cele două armate sunt în impas pe linia frontului. Rusia a lansat 162 de drone de diferite tipuri și o rachetă balistică spre Ucraina peste noapte, a declarat forța aeriană ucraineană. Cu toate acestea, Ministerul apărării rus a declarat că forțele sale au doborât 155 de drone ucrainene peste noapte, deasupra a opt regiuni ruse, precum și Peninsulei Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014. Fiul-socrului președintelui Trump, Jared Kushner, a declarat pe X că el și colegul său trimis Steve Witkoff lucrează la o „soluție negociată care să asigure pacea durabilă și să creeze condițiile pentru o Ucraină suverană, sigură și prosperă, într-un mediu de securitate european mai stabil.” Șeful delegației ruse, Vladimir Medinsky, a remarcat la începutul negocierilor că delegația rusă „s-a mărit și a devenit mai profesionistă”. Și-a exprimat speranța că reuniunea „ne va permite să progreseze pe calea către pace în interesul oamenilor Rusiei și al oamenilor Ucrainei.” Rustem Umerov, șeful Serviciului de Inteligență Exterioră ucrainean care conduce delegația Kievului, a declarat că ziua a început cu o întâlnire între echipa ucraineană, trimisii americani și reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene. Guvernul rus și guvernul ucrainean rămân departe pe elemente-cheie ale oricărui acord potențial. Președintele rus Vladimir Putin vrea ca Ucraina să își retragă trupele din Donetsk, Luhansk, Zaporizhzhia și Herson – cele patru regiuni pe care Moscova le-a anexat ilegal în septembrie 2022, dar nu le-a capturat complet. El cere, de asemenea, ca Ucraina să renunțe la aspirația de a se alătura NATO, să accepte limite stricte asupra armatei sale și să ridice restricțiile privind limba rusă și Biserica Ortodoxă Moscovei. Putin dorește un acord de pace cuprinzător pe acele condiții și nu va accepta o întrerupere generală a ostilităților, argumentând că aceasta ar permite doar trinelor ucrainene să se odihnească și să-și repleteze stocurile de arme. A avertizat că Rusia va atinge obiectivele prin forță dacă Kievul nu îndeplinește condițiile sale pentru pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vizita Danemarca marți, respinge cererile lui Putin de a ceda voluntar teritoriul pe care Rusia nu a reușit să-l ia pe câmpul de bătălie. Zelenski respinge, de asemenea, orice limite asupra armatei ucrainene sau ale aranjamentelor sale cu partenerii vestici, pe care Kievul le consideră garanții esențiale de securitate pentru a opri o nouă invazie rusă. Ucraina argumentează că o încetare a focului imediată este primul pas necesar spre o înțelegere mai largă și spune că o întâlnire directă între Putin și Zelenski este singura modalitate ca problemele teritoriale să fie rezolvate. Delegațiile ruse și ucrainene includ oficiali de rang înalt care au participat la runde anterioare de negocieri. Negociatorul șef al Rusiei este Medinsky, un consilier al lui Putin care conduce echipa Moscovei din primele discuții directe de pace de la Istanbul din martie 2022. Delegația rusă include, de asemenea, vice-miniștrii afacerilor externe, Sergei Ryabkov și Mikhail Galuzin, șeful informațiilor militare, Igor Kostyukov și adjunctul șefului departamentului operațional al Statului Major, Yuri Zhigarlovsky. Dinspre Umerov, delegația ucraineană include, de asemenea, șeful cabinetului lui Zelenski, Kyrylo Budanov, adjunctul său, Sergiy Kyslytsya, și Davyd Arakhamia, liderul facțiunii parlamentare a partidului Servant of the People al lui Zelenski. Săptămâna trecută, Trump a declarat că un soi de mare acord despre securitatea europeană era în lucru, descriindu-l ca un „acord mare” care „va implica mai mult decât Ucraina”. Kushner a declarat duminică pe X că „o înțelegere cuprinzătoare și durabilă va necesita, de asemenea, un angajament direct între Rusia și partenerii noștri europeni privind aranjamentele de securitate mai ample care îi privesc”. Discuțiile de la Abu Dhabi vor pregăti terenul pentru „acest angajament de a începe în viitorul apropiat, ca parte a unui proces multilateral mai larg”, a spus el. Moscova a salutat abordarea largă. „Nu putem decât să primim bine (trimisul american) solicitând ca președintele Donald Trump să pună chestiunea securității colective pe ordinea de zi a negocierilor de la o soluționare ucraineană”, a declarat ministrul de externe rus, Sergey Lavrov. Chiar înainte de lansarea invaziei la scară largă pe 24 februarie 2022, Rusia a cerut ca NATO să-și reducă dislocările în țările membre ale alianței transatlantice din Europa Centrală și de Est, văzându-le prezența ca o amenințare la adresa securității. Cerințe similare fac probabil parte din orice acord cuprinzător de pace propus de Rusia. Kushner a declarat că înainte de începerea discuțiilor tripartite, el și Witkoff se vor întâlni separat cu trimișii Ucrainei, Uniunii Europene, NATO, Germaniei, Franței, Regatului Unit și Italiei, pentru a „continua consultările și coordonarea strânsă pe care le-am întreprins în ceea ce privește securitatea europeană și viitorul postbelic al Ucrainei în săptămânile trecute”. Unii în UE văd propunerile washingtoniene ca fiind prea accommodative cu Moscova. Rusia s-a opus implicării europenilor în discuțiile tripartite, dar a spus că reprezentanții UE se pot alătura în etape ulterioare. În timp ce bătăliile la sol s-au transformat într-un război de uzură pe linia frontului de 1.200 de kilometri (aproximativ 750 de mile), Rusia și Ucraina au intensificat atacurile la distanțe lungi cu drone și rachete. Rusia și-a intensificat campania aeriană împotriva rețelei energetice a Ucrainei, încercând să slăbească rezoluția țării pe măsură ce iarna se instalează. Moscova s-a bazat pe rachete balistice și drone propulsate de jeturi, profitând de deficitul ucrainean de interceptoare Patriot fabricate de SUA. Ucrania, pe de altă parte, a escaladat loviturile cu drone asupra rafinariilor de petrol ruse.

Negocierile pentru pace în Ucraina își reiau cursul cu „o anumită flexibilitate” din partea părților impuse, au declarat oficiali americani.

Discuțiile survin pe fondul șocului provocat de o lovitură mortală rusească împotriva unui sat din regiunea Zaporijhia săptămâna trecută, în care au fost uciși cel puțin 40 de oameni.

Negocierile tripartite dintre Ucraina, Rusia și SUA, menite să pună capăt războiului din Ucraina, au început la Abu Dhabi.

Deși așteptările pentru un avans care să pună capăt războiului total rusesc împotriva Ucrainei sunt mici, oficialii americani au declarat ieri că Moscova și Kievul arată privat „o mică flexibilitate” cu privire la cine ar controla regiunile estice ale Ucrainei într-un scenariu post-belico.

Jared Kushner, fiul-socrului lui Trump și membru al delegației americane alături de trimisul pentru pace Steve Witkoff, a spus că discuțiile se vor concentra pe rezolvarea „preocupărilor de securitate post-belice” ale atât Rusiei, cât și Ucrainei.

„O parte importantă a acestui proces este încurajarea tuturor părților să înceapă să se gândească serios la ceea ce urmează după război”, a scris Kushner pe X.

Înainte de întâlnire, cei doi trimiși americani s-au întâlnit cu oficiali ucraineni, europeni și de la NATO la Abu Dhabi, iar ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, a fost hotărât că Franța, Marea Britanie și Germania „vor fi într-adevăr în sala de întâlniri.”

Oficialii europeni se tem că Rusia ar putea încerca să obțină un acord cu SUA privind „securitatea colectivă” viitoare fără ei, iar pozițiile Moscovei și Kievului privind încheierea conflictului sunt încă departe.

O zonă cheie de dezacord între cele două părți implică regiunea estică ucraineană Donetsk, care este acum în mare parte ocupată de Rusia.

Moscova a cerut ca Ucraina să renunțe la părțile Donestsk pe care le controlează încă, în timp ce Kievul vrea să îngheațe linia de contact pentru a menține controlul asupra acestor secțiuni, pe care le consideră cruciale pentru securitatea sa viitoare.

Deși niciuna dintre părți nu a cedat pe aceste cereri, oficialul american care vorbea cu o seară înainte de negocieri a sugerat că acesta era doar postamentul public și că Moscova și Kievul au arătat „o mică flexibilitate, privat.”

Totuși, a recunoscut că problema nu va fi rezolvată fără discuții despre o nouă „arhitectură de securitate.”

„Nu vor rezolva problema Donețk și cea teritorială până nu știu cum va fi aranjamentul de securitate după război”, a spus oficialul. „Și țineți minte, nu vom putea finaliza unul fără celălalt.”

Pentru Ucraina, o „arhitectură de securitate” post-belico ar putea include asigurarea aliaților că vor veni în ajutorul său dacă va fi atacată din nou. Pentru Rusia, aceasta ar putea fi ambiția sa de lungă durată de a vedea NATO se retrage din Europa de Est – ceea ce ar fi alarmant pentru europeni.

Cadru propus include consultații de securitate și linii directe de comunicare a crizei, precum și „măsuri reciproce de de-escalare” între cele două părți. Oficialii au fluturat și reactivarea Consiliului NATO-Rusia care a fost larg pus pe pauză din 2022.

Jared Kushner și Steve Witkoff sunt parte a delegației americane care va participa la discuțiile de la Abu Dhabi.

Ultima rundă de negocieri tripartite, desfășurată la Geneva în februarie, s-a încheiat fără un avans. Repede, războiul Israel-U.S. împotriva Iranului a absorbit atenția Washingtonului de la Ucraina, iar nicio altă discuție nu a avut loc de atunci.

De atunci, liderii europeni – care au fost în mare parte excluși din negocierile de pace – au încercat să fie implicați în proces, în mijlocul îngrijorărilor că deciziile privind securitatea continentului lor ar fi făcute fără ei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat luni includerea aliaților NATO și a statelor UE în orice „discuții semnificative despre aranjamentul de securitate al Europei”. Președintele Volodimir Zelenski a declarat în mod repetat că Kievul dorea ca Europa să fie parte a discuțiilor.

Oficialul american a spus că americanii vor propune trecerea la un format multilateral care să-i aducă pe europeni la discuție. „Sperăm că vom reuși să-i convingem pe ruși să se alăture”, a spus oficialul, recunoscând că „rușii au un gust greu cu europenii.”

De la începutul celui de-al doilea mandat în funcție, președintele american Donald Trump – care odată s-a laudat că ar putea încheia războiul din Ucraina într-o zi – a conducerat mai multe runde de negocieri pentru a pune capăt conflictului, deși cu puțin succes.

În timp, abordarea sa tot mai conciliantă cu Moscova a alimentat o neliniște profundă la Kiev și în întreaga Uniune Europeană.

După ce l-a întâlnit pe trimisul Kremlinului Kirill Dmitriev la Washington săptămâna trecută, Trump a lăudat un viitor „acord frumos și mare” despre Ucraina care „ar putea implica toată Europa.”

Mulți în Ucraina sunt sceptici că aceasta ar rezulta într-o pace dreaptă.

Parlamentarul ucrainean Oleksandr Merezhko, șeful comisiei de afaceri externe a parlamentului, a declarat pentru BBC că crede că Trump vrea „un acord rapid în detrimentul Ucrainei”, care va fi în mod sigur respins de Kiev.

Singurul mod de a-l face pe Putin să înceapă negocieri reale este prin punerea unei presiuni mai mari asupra Rusiei prin sancțiuni și lovituri adânci, a spus Merezhko.

„În timp ce Putin are o mașinărie de război activă, nu are incentive să negocieze.” A menționat, de asemenea, mișcările recente ale lui Trump, cum ar fi acordul său de a cumpera diesel din Rusia, ca fiind ceva „care încurajează doar Moscova să continue războiul.”

Delegația Moscoviei la Abu Dhabi va include consilierul Kremlinului Vladimir Medinsky, vice-miniștrii afacerilor externe, Sergei Ryabkov și Mikhail Galuzin, șeful spionajului, Igor Kostyukov și generalul de armată, Yury Zhigarlovsky.

Kievul trimite mai mulți oficiali de rang înalt care au făcut parte din echipele anterioare de negociere, inclusiv șeful Serviciului de Inteligență Exterioră, Rustem Umerov, șeful cabinetului lui Volodimir Zelenski, Kyrylo Budanov, și deputatul Davyd Arakhamiya.

Dincolo de Abu Dhabi, Rusia continuă să bombardeze Ucraina cu bombardamente mortale și atacuri asupra infrastructurii energetice, percepute la Kiev ca dovada faptului că Moscova vrea să împingă Ucraina să accepte un acord pe termenii Rusiei.

Luni, Kushner a fost precaut să sublinieze că negocierile de la Abu Dhabi ar putea cel mult „genera impuls către faza următoare a negocierilor.”

„Acesta este un conflict extraordinar de dificil și complicat”, a scris el pe X, adăugând că SUA se „apropie de aceste discuții cu determinare și realism.”

Mesagerul american Steve Witkoff a anunțat că oficialii americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit marți, 10 noiembrie 2026, înainte de startul negocierilor tripartite din Abu Dhabi, pentru a coordona eforturile de încheiere a războiului și a discuta aranjamentele de securitate postbelică.

Witkoff a declarat că participanții au analizat modul de consolidare a instituțiilor și acordurilor europene de securitate existente după terminarea ostilităților, subliniind că abordarea preocupărilor legate de securitatea postbelică și reducerea riscului de conflicte viitoare rămân esențiale.

Trimisul special american a subliniat în publicarea de pe platforma X că, alături de focalizarea pe atingerea unei păci durabile, discuțiile au vizat mecanismele de edificare a unei arhitecturi de securitate stabile, pe baza acordurilor existente, în contextul concluziei războiului din Ucraina.

Primele discuții de pace între Rusia și Ucraina, după o pauză de nouă luni, au început marți, 10 noiembrie 2026, în Abu Dhabi. Negocierile tripartite, mediate de Statele Unite, marchează prima întâlnire de acest tip din februarie 2026. Administratia Trump a reînnoit eforturile pentru încheierea conflictului, în ciuda unor precedente anunțuri de concesii către Moscova.

Rusia și Ucraina și-au reluat marți, 11 noiembrie 2026, negocierile de pace mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, intrând în a doua zi a discuțiilor, după ce prima rundă a fost calificată de președintele Volodimir Zelenski drept „constructivă și destul de substanțială”. În cea de-a doua zi de tratative, negociatorii se vor concentra pe măsuri de dezescaladare, inclusiv posibile încetări ale focului în Marea Neagră și pentru infrastructura energetică. Zelenski a menționat că, pe fondul vizitei sale la Copenhaga, au fost discutate și pașii umanitari, problemele teritoriale, garanțiile de securitate pentru Ucraina, precum și o potențială schimbare de până la 1.500 de prizonieri de fiecare parte. Deși speranțele de încheiere a conflictului au fost ridicate, rezultatele discuțiilor rămân modeste, mai ales că runde anterioare nu au produs progres semnificativ. Contextul a fost influențat de alegerile intermediare din SUA și de presiunea asupra economiei de război rusești, Moscova intensificând atacurile împotriva rețelei energetice a Ucrainei pentru a slăbi rezistența Kievului în perioada iernii. Nici ministrul de Externe american, Marco Rubio, nici președintele ucrainean nu au participat fizic la negocierile din Abu Dhabi, sesiunea de miercuri urmând să continue. Rubio, prezent la summitul G7 la Paris, a caracterizat discuțiile ca fiind „foarte productive”, dar a avertizat că mai este mult de lucru și că nu există nicio soluție iminentă. Jared Kushner și trimisul special Steve Witkoff, care au condus delegația americană, au declarat că există „idei bune” pentru a depăși diferențele dintre cele două tabere. Pe de altă parte, cancanelarul german, Friedrich Merz, și-a exprimat scepticismul, nefiind „prea optimist” în legătură cu rezultatele, în timp ce luptele de pe front rămân blocade, caracterizate de atacuri massice cu drone și rachete. Zelenski, intervenind din Danemarca, a subliniat că agenda s-a axat preponderent pe aspecte umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri, returnarea copiilor luați din țară și garanțiile de securitate. Un oficial ucrainean, care a preferat anonimatul, a confirmat că s-a discutat o schimbare masivă de prizonieri, detaliile urmând să fie stabilite în zilele următoare. Kushner a descris obiectivul discuțiilor ca fiind crearea unui „nou cadru” și a unei „înțelegeri noi”, preluând ce a funcționat în trecut și evitând erorile care au dus la impas. Comandantul NATO în SUA, generalul Alexus Grynkewich, a remarcat pregătirea SUA de a lucra cu ambele părți pentru a fundamenta pacea durabilă. Chefii delegațiilor Rusiei și Ucrainei și-au exprimat speranța că aceste tratative vor duce la pace în interesul populațiilor sale. Rusmile Medinsky și Ucraineanul Rustem Umerov și-au făcut remarcaile deschiderii. Rusia nu a acceptat implicarea directă a partenerilor europeni în cadrul tripartit, deși a permis prezența observatorilor sau negociat lor implicarea în etape ulterioare. Putin a menținut cererea ca Ucraina să se retragă din regiunile anexate ilegal și să renunțe la aderarea la NATO. Kushner a afirmat că un acord cuprinzător necesită implicarea directă a Rusiei și a partenerilor europeni în aranjamentele de securitate. Ministru de externe rus, Sergey Lavrov, a salutat ideea definirii clară a unei arhitecturi viitoare de securitate ca pe una „destul de sensibilă”. Semnalele pozitive sunt însă temperate de realitatea că Donald Trump se confruntă cu pierderea Congresului de către Democrați în ianuarie 2027, ceea ce ar putea duce la cereri de sprijin sporit pentru Ucraina și o poziționare diferită a administrației în relația cu Kremlinul. Președintele Trump, al cărui poziționament față de război s-a dovedit variabil, a anunțat săptămâna trecută existența unor discuții pentru un „mare acord” european care va implica mai mult decât Ucraina, deși el însuși a trebuit să recunoască că „nu există semne că luptele se atenuează”. La nivel tactic, forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea a 155 de drone rusești peste opt regiuni rusești și Crim, pe fondul a 162 de drone și unei rachete balistice lansate de Moscova. Ambele armate se află într-un impas tactic pe front, iar țintele strategice rămân infrastructura critică a celor două state. Delegațiile la aceste tratative includ veterani ai negocierilor anterioare. Delegația rusă este condusă de consilierul președintelui Putin, Vladimir Medinsky, iar cea ucraineană include șeful statului major al președintelui, Kyrylo Budanov. Ambasadorul rus la NATO, Mihail Ulianov, a declarat că Moscova nu poate accepta ca orice înțelegere să nu garanteze că Rusia nu va mai fi amenințată pe frontierele sale, ceea ce subliniază diferența fundamentală de perspectivă cu Occidentul. Se pare că discuțiile de la Abu Dhabi sunt un prim pas pentru o negociere multilaterală, în care va fi decisă arhitectura de securitate europeană, însă lipsa progresului în primele două zile sugerează că distanțele politice rămân mari. Zelenski a reiterat că Ucraina va continua să primească sprijin militar occidental, insistând că fără garanții de securitate solide, any acord de pace ar fi doar un simplu interval de timp între două invazii. Deși prima zi de discuții a arătat un nivel de cooperare neașteptat în privința unor mici progres umanitari, obstacolul fundamental rămâne teritorial. Oficialii americani au menționat că procesul de pace va fi unul lung, dar necesar pentru stabilizarea Europei. Eforturile Washington-ului au fost văzute cu îngrijorare de capitala europene care se tem că un acord bilateral între SUA și Rusia ar putea marginaliza pozițiile strategice ale NATO și ale UE. Kushner a subliniat că SUA vor încerca să crecheze „un proces care se va extinde pentru a include aliații tradiționali”, deși Kremlinul a protestat împotriva prezenței europene în discuțiile tripartite inițiale. Medinsky a recunoscut că Moscova dorește o pace justă, dar una care să respecte realitățile create pe câmpul de luptă de la sfârșitul lui 2025, ceea ce include recunoașterea controlului rus asupra regiunilor estice. Până în acest moment, cele două tabere nu au făcut nicio concesie majoră pe teritoriul sau garanțiile de securitate, așteptările analiștilor fiind orientate către rezultatul final al procesului, nu neapărat al zilei a doua. Procesul de pace, deși blocat, nu a fost abandonat. Relațiile diplomatice dintre SUA, Rusia și Ucraina continuă să evolueze, iar vizitele de nivel înalt ale trimișilor americani la Moscova și Kiev rămân singurul canal de comunicare între cele trei tabere. Schimbarea de ton față de cea din 2022 este visibilă. Trump a refuzat orice critică agresivă a Rusiei, preferând un limbaj orientat spre compromis, în timp ce europenii încearcă să recupereze influența pierdută în negocierile bilaterale. Rusia insistă pe neutralitatea Ucrainei ca precondiție a oricărui tratat, în timp ce Kievul menține dreptul la autoapărare prin aliați, puncte de vedere ireconciliabile până la aprobarea unor garanții similare articolului 5 NATO. În lipsa unui cadru european de securitate, tratativele riscă să fie doar un exercițiu de propagandă. Transparența în privința cerințelor reale ale Kremlinului și a limitelor maximale acceptate de Washington rămâne subiectul central. Umerov a confirmat că echipa sa de negociatori va rămâne la Abu Dhabi până când se obține un progres tangibil, refuzând să se întoarcă la Kiev fără un plan detaliat pentru dezamorsarea conflictului. Volumul schimburilor de prizonieri va fi crucial. O înțelegere pe această temă ar putea fi semnalul de start pentru un acord mai complex, dacă va fi interpretat ca un gest de bunăvoință reciprocă. Economia de război a Rusiei este, în prezent, motorul deciziilor Kremniului. Orice scădere a prețului țițeiului sau sancțiuni mai aspre impuse de G7 ar putea constrânge Moscova la compromisuri. În contrast, Ucraina îmbătrânește în ceea ce privește dotările militare. Piese de schimb și muniții sunt vitale pentru menținerea liniei frontului, motiv pentru care sprijinul occidental este garantat pentru a preveni prăbușirea frontului. Prezența ambasadorului Kirill Dmitriev la Washington semana trecută a generat zvonuri despre un acord global, dar detaliile rămân speculatii. Acțiunile concrete de la Abu Dhabi sunt testul real. Europa se pregătește să preia costurile reconstrucției Ucrainei în cazul unui armistițiu, motiv pentru care diplomații germani, francezi și italieni sunt prezenți vigilenți. Russophobia s-a atenuat în rândul unor politicieni occidentali, care văd acum în Putin un negociator, nu doar un agresor. Acest shift ideologic afectează atitudinea Bruxelles-ului. Uriașul potențial de sacrificiu uman rămâne un tabu, ambele tabere evitând să comunice pierderile recente reale, crezând că secretul militar este vital. Deși mediul politic internațional este polarizat, Ambasada SUA la Moscova a subliniat importanța dialogului continuu pentru a nu agrava situația nucleară. SUA au decis să nu limiteze uzul armelor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, marcând un nou standard de suport militar neașteptat de Kremlin. Problema Crimea rămâne nerezolvată și nu este inclusă în discuțiile tehnice actuale, fiind un subiect pentru viitoarele tratative de nivel înalt. Finalul anului 2026 va decide dacă Abu Dhabi a fost punctul de cotitură sau doar o pauză în războiul de uzură.

La închiderea negocierilor tripartite din Abu Dhabi, care au debutat marți, 10 noiembrie 2026, principalul negociator al Rusiei, Vladimir Medinski, a declarat joi, 11 noiembrie, că părțile au ajuns la un consens pe „unele chestiuni”, dar nu și pe altele, menționând că discuțiile nu s-au încheiat. Potrivit agenției Reuters, Medinski a subliniat că tema arhitecturii europene de securitate a fost un punct central al tratamentelor de două zile. Medinski a explicat pe televiziunile controlate de Kremlin că, împreună cu partea americană, au schimbat puncte de vedere privind sistemul de siguranță globală. „Lumea are nevoie de un sistem de securitate nou, modern și actual – unul corect, care să nu favorizeze niciun stat anume”, a afirmat el, fără a specifica detaliile acordurilor sau ale disensiunilor.

Cu toate că Rusia a acceptat prezența observatorilor europeni, Medinski a manifestat rezerve cu privire la implicarea directă a Uniunii Europene în următoarele ronde de negocieri. El a sugerat că este incert ce ar putea discuta Moscova cu Bruxelles-ul și a adăugat, fără minciună la adresa partenerilor, că reprezentanții UE ar beneficia de învățăminte din partea trimișilor americani în ceea ce privește „realismul” și „dorința de pace”. Medinski a menționat că, până la prezentarea unor propuneri concrete de către Europa, Rusia va analiza doar ce îi va fi oferit direct, sugerând ca un exemplu de atitudine practică abordarea americană.

Un punct de convergență notabil la Abu Dhabi a fost stabilit în domeniul umanitar. Medinski a confirmat joi că Moscova și Kievul au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, detalii fiind promise a fi anunțate în următoarele zile.

După încheierea primei etape din Emiratele Arabe Unite, Jared Kushner, fiul-socrului președintelui Trump, a anunțat că se va deplasa la Moscova împreună cu trimisul Steve Witkoff pentru a discuta direct cu președintele rus, Vladimir Putin. Această mișcare diplomatică survine după ce tratativele din Abu Dhabi s-au încheiat fără un progres explicit major, motivând următorul pas de negoțierare. „Mâine mă voi duce la Moscova împreună cu Steve pentru a ne întâlni cu președintele Putin și a discuta despre ce am vorbit astăzi, încercând să obținem mai mult progres asupra unor chestiuni ridicate, deoarece vedem anumite oportunități și perspective”, a declarat Kushner la conferința de presă din Abu Dhabi, confirmând că următoarea etapă criticală va decurge în capitala Rusiei.

Obiectivul declarat al echipei americane în etapa următoare este finalizarea acordurilor în domeniul ajutorului umanitar și al eliberării prizonierilor, dar și facilitarea includerii țărilor europene într-un format multilateral, o inovație pe care Rusia o contesta până acum în cadrul formatului strict tripartit. Amplasarea acestui pas diplomatic în contextul recent al cedărilor percepute ale Administrației Trump față de Moscova a crescut îngrijorările liderilor europeni, care tem o marginalizare a rolului lor în viitoarea arhitectură de securitate postbelică.