Trump: Revenirea la atacurile militare împotriva Iranului este „extrem de improbabilă” dacă există progres în negocieri

Președintele american, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat postului CNN că este „extrem de improbabil” ca Statele Unite să fie nevoite să reintroducă Iranul într-un conflict militar, atâta timp cât se înregistrează progrese în negocierile referitoare la programul nuclear al Teheranului și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În cadrul discuției telefonice de 20 de minute cu Jim Sciutto, Trump a subliniat că decizia depinde de semnarea unui acord „foarte ferm” cu Iranul. Deși a reiterat de cinci ori improbabilitatea unei intervenții militare, președintele SUA a recunoscut că ar recurge la acțiune dacă ar fi obligat, insistând asupra severității loviturilor anterioare și menționând capacitatea forțelor militare amplasate în regiune.

Trump a afirmat că forțele SUA au identificat 38 de poduri și alte obiective de infrastructură critică, cum ar fi centralele electrice, pe teritoriul Iranului, care ar putea fi distruse într-o oră. Cu toate acestea, președintele american a exprimat reticența față de utilizarea acestei capacități, justificându-se prin costurile economice și temporale ridicate ale reconstrucției infrastructurii distruse. „Nu vreau să fac asta pentru că, esențialmente, va dura zece ani să fie reconstruite. Nu îmi place să dărâm poduri. Și cel mai greu lucru de construit este un pod. Au trecut ani, și sunt un constructor bun”, a spus Trump.

Președintele SUA a făcut și o serie de afirmații despre extinderea daunelor provocate Iranului în timpul conflictului, susținând că forțele americane l-ar fi lăsat cu doar 10% din capacitatea sa de rachete și 15% din capacitățile de drone, deși nu a prezentat dovezi pentru aceste figuri. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Statele Unite și Iranul continuă să schimbe propuneri prin medierea Qatarului, deși persistă neînțelegeri privind secvențierea concesionărilor, stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului și ridicarea restricțiilor americane. Iranul a respins sugestiile conform cărora dezvoltările politice din Washington ar putea influența poziția sa față de SUA.

Într-un interviu telefonic acordat CNN duminică, președintele american Donald Trump a afirmat că este „extrem de puțin probabil” ca Statele Unite să fie nevoite să ordone noi atacuri împotriva Iranului, cu condiția ca Teheranul să accepte un acord solid. Liderul de la Casa Albă a subliniat că răspunsul depinde de semnarea unui „acord foarte puternic”. SUA cer Irakului să închidă punctele de frontieră cu Iranul. Mesajul face parte din strategia de presiune economică. Irakul suportă pierderi economice majore. Iranul va relua negocierile cu SUA.

Trump a menționat existența a trei portavioane gata de acțiune în regiune, dar a exprimat reticența față de utilizarea forței militare. El a justificat poziția prin costurile economice ridicate și faptul că distrugerea infrastructurii, cum ar fi cele 38 de poduri identificate de SUA, ar necesita zece ani pentru reconstrucție. Statele Unite au cerut Irakului să închidă toate punctele de trecere a frontierei cu Iranul, cu excepția a două, unul fiind în regiunea Kurdistanului irakian. Măsura face parte din politica Washingtonului de izolare economică a Teheranului. Administrația Trump încearcă să limiteze legăturile economice ale Iranului cu vecinii, impunând presiuni diplomatice asupra Bagdadului. Punctul de frontieră Sheeb a fost deja închis de Irak. Exporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost întrerupte.

Washingtonul continuă să intensifice presiunea economică asupra Teheranului, cerând Irakului să închidă majoritatea punctelor de trecere a frontierei. Ministrul irakian de Externe, Fuad Hussein, a confirmat discuțiile, dar a avertizat că măsura ar afecta economia țării sale. Irakul estimează pierderile provocate de conflict și întreruperea exporturilor de petrol la aproximativ 60 de miliarde de dolari. Teheranul a transmis o propunere privind programul nuclear prin Qatar, dar a pus condiții, inclusiv ridicarea sancțiunilor și despăgubiri. Washingtonul insistă ca dosarul nuclear să fie prioritar în negocieri. Ministrul afacerilor externe irakian a confirmat că Trezoreria SUA a solicitat închiderea frontierei, cu doar două excepții. Iraqul a încheiat procedura de securizare și modernizare a punctului Sheeb. Pierderile estimate sunt de 60 miliarde de dolari.

Negocierile indirecte, mediate de Qatar, vizează încheierea conflictului, programul nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Iranul condiționează continuarea discuțiilor de ridicarea sancțiunilor și accesul la activele înghețate, pe când Washingtonul insistă pe rezolvarea dosarului nuclear încă de la început. Iranul a respins ideea că politicile interne din SUA îi influențează poziția. Irakul a estimat pierderile economice provocate de conflict și de întreruperea exporturilor de petrol la 60 de miliarde de dolari. Totuși, Bagdadul a încheiat un acord cu Washingtonul pentru reluarea exporturilor de petrol irakian prin Strâmtoarea Ormuz. Hussein a avertizat că măsura va afecta economie. Autoritățile irakiene au justificat închiderea prin necesitatea combaterea contrabandei. Acordul cu SUA permite reluarea exporturilor prin regiunea Omanului.

Olimpia Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat asupra unei crize sanitare fără precedent în Orientul Mijlociu, cauzată de escaladarea conflictelor și perturbarea sistemelor medicale. În paralel, Israelul anunță uciderea comandantului Marinei Iranului, Alireza Tangsiri, fără confirmare din partea Teheranului. Qatarul a confirmat că discuțiile dintre SUA și Iran continuă, respingând rapoartele conform cărora negocierile ar fi eșuat. Ministra irakian Fuad Hussein a propus formarea unui comitet regional pentru a facilita dialogul. Irakul este în negocieri cu SUA privind punctele de frontieră. Blocul Badr a respins ingerința americană. Exporturile au revenit la 3,5 milioane de barili pe zi în octombrie.

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu telefonic de 20 de minute acordat postului CNN, că este „extrem de improbabil” ca Statele Unite să fie nevoite să reintrodacă Iranul într-un conflict militar, atâta timp cât se înregistrează progres în negocierile referitoare la programul nuclear al Teheranului și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a subliniat că această poziție depinde de semnarea unui „acord foarte ferm” cu Iranul, afirmând: „Sunt o națiune în declin... o inflație de 301%”. Deși a recunoscut că ar recurge la acțiune doar dacă ar fi obligat, președintele SUA a insistat asupra faptului că forțele americane l-au lovit pe Iran „foarte tare”.

Donald Trump a continuat mesajul său, precizând: „Așadar, este foarte puțin probabil să fiu nevoit să fac asta”. El a descris situația financiară a Iranului ca una de prăbușire, declarând: „Se prăbușesc din punct de vedere financiar. I-am lovit din punct de vedere militar. Am putea să-i eliminăm definitiv”, potrivit News.ro.

La opt luni de la izbucnirea războiului, cele două părți se află într-un impas, fără acțiuni militare semnificative sau progrese diplomatice importante, în timp ce petrolierele care traversează Strâmtoarea Ormuz sunt ținta atacurilor iraniene.

Cele două țări și oficialii din Qatar, care mediază discuțiile, au păstrat tăcerea privind stadiul negocierilor. Radicalii iranieni interpretează rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului, alimentate de nepopularitatea războiului în rândul alegătorilor americani, ca un semn al unui președinte Trump slăbit, care ar fi mai dispus să cedeze în fața cererilor Teheranului de a-și continua programul nuclear și de a-și menține controlul asupra strâmtorii.

Iranul se confruntă cu dificultăți majore în vânzarea țțiței pe piețele globale din cauza sancțiunilor SUA, având active în valoare de miliarde de dolari înghețate în bănci străine.

Trump a menționat capacitatea militară americană, afirmând: „Avem 38 de poduri în vizor, le-am putea distruge într-o oră. Dar nu vreau asta, podurile sunt greu de construit”.

Președintele a transmis un mesaj de deterrare clar, declarând: „Suntem pregătiți pentru asta. Am trei portavioane aici. Celălalt tocmai a sosit. Avem trei. Sunt gata de acțiune”.

SUA au identificat ținte de infrastructură critică pe teritoriul Iranului, printre care centrale electrice și poduri. Trump a specificat: „Avem 38 de poduri în vizor pe care le putem distruge literalmente într-o oră. Toate ar fi distruse”.

Donald Trump a explicat reticența față de distrugerea infrastructurii iraniene prin costurile economice și temporale ridicate ale reconstrucției. „Nu vreau să fac asta pentru că, în esență, va dura 10 ani să le reconstruim. Nu-mi place să dărâm poduri. Iar cel mai greu lucru de construit este un pod. Durează ani de zile, iar eu sunt un bun constructor”, a relatat hotnews.ro.

În paralel cu posturile militare, administrația americană și-a extins presiunea economică prin „Task Force Iron Gate” („Poarta de Fier”), o structură operativă coordonată de amiralul Brad Cooper, care include aproximativ 20 de angajați civili și militari cu sediul în Tampa, Florida. Această formațiune colaborează cu alte instituții americane pentru a bloca transporturile de armament avansat, tehnologii cu dublă utilizare, materiale supuse sancțiunilor și fluxuri financiare ilegale, vizând atât rutele terestre, cât și traficul din Marea Caspică, după ce Comandamentul Central SUA a declarat că blocada navală a împiedicat Iranul să exporte, în ultimele luni, petrol brut în valoare de peste 25 de miliarde de dolari Forbes.ro. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul menține propunerea de încetare a focului pe două zile și avertizează că va riposta dacă Washingtonul alege războiul, susținând totodată că rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA au blocat eforturile diplomatice Stiripesurse.ro.

Pe frontul diplomatic, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că propunerea Teheranului privind o încetare a ostilităților pentru două zile rămâne valabilă, cu oprirea luptelor pe toate fronturile, dar avertizează că Iranul va răspunde militar dacă Statele Unite vor relua operațiunile împotriva sa Forbes.ro.

Noua structură „Task Force Iron Gate”, condusă de amiralul Brad Cooper și operând din Tampa, Florida, își propune să monitorizeze și perturbe transporturile de arme avansate, tehnologii cu utilizare civilă și militară, materialele sancționate și fluxurile financiare ilicite pe granițele terestre ale Iranului și în Marea Caspică, extinzând campania dincolo de blocada navală din golful Oman Stiripesurse.ro.

Președintele american Donald Trump a declarat pentru CNN că reluarea atacurilor militare împotriva Iranului este „foarte puțin probabilă” dacă Teheranul înregistrează progrese către un acord privind programul său nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În emisiunea „60 Minutes” de la CBS, Trump a adăugat că „nu urmărește” escaladarea războiului, reconfirmând postura Statelor Unite.

Secretarul de stat Marco Rubio a temperat așteptările privind încheierea unui acord iminent, declarând duminică că „nu ar spune că suntem în pragul unui progres decisiv”, deși negocierea discretă continuă și opțiunea militară rămâne pe masă. Activitatea diplomatică s-a intensificat în urma alegerilor intermediare din SUA, Qatarul jucând rolul de mediator, deși puține detalii despre discuții au devenit publice.

Vicepreședintele JD Vance a declarat că războiul s-a numărat printre motivele pentru care republicanii au suferit înfrângeri în alegerile recente. Trump a recunoscut că alegătorilor „nu le-a plăcut războiul”, dar a apărat ferm decizia de a ataca Iranul, spunând că, dacă ar lua aceeași hotărâre din nou, răspunsul său ar fi „un da categoric”.

Iranul încearcă să exploateze rezultatele alegerilor pentru a-și consolida poziția în negocieri. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică: „Alegătorii americani au ales. Acum este timpul ca și Casa Albă să facă alegerea sa”.

Trump a menținut o poziție încrezătoare în forța militară americană, în timp ce Iranul a amenințat că va extinde conflictul în alte regiuni dacă va fi atacat din nou.

Obiectivul principal al Washingtonului rămâne eliminarea programului nuclear iranian, pe care Teheranul consideră că este o chestiune de suveranitate națională. Iranul insistă pe șapte condiții prealabile pentru reluarea negocierilor despre programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, inclusiv încheierea războiului pe „toate fronturile” și ridicarea blocadei maritime.

Sute de kilograme de uraniu îmbogățit rămân ascunse pe teritoriul Iranului și sunt folosite ca pârghie de presiune. SUA doresc diluarea sau transferul uraniului într-o altă țară, dar stadiul negocierilor pe acest subiect nu este clar. Iranul susține că programul său nuclear este destinat producției de energie, nu scopurilor militare.

Din cauza sancțiunilor americane, Iranul se confruntă cu dificultăți majore în vânzarea țțeiței și are miliarde de dolari înghețate în bănci străine. SUA pare să ia în calcul relaxarea unor restricții pentru a reduce presiunile economice asupra populației iraniene într-o perioadă de inflație record.

Teheranul solicită despăgubiri din partea Statelor Unite pentru uciderea ayatollahului Ali Khamenei și a principalilor comandanți militari la începutul războiului.

Qatarul mediază transmiterea unui document-cadru asupra căruia atât Washingtonul, cât și Teheranul propun modificări. Procesul este în desfășurare de săptămâni sau luni, intensificându-se recent; Trump urmează să se întâlnească la Washington cu prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman al Thani.

Secretarul de stat Marco Rubio a sugerat înainte de plecarea sa spre reuniunea miniștrilor de externe G7 că cele două părți sunt încă departe de un acord. Rubio a caracterizat cerințele iranienilor ca „inacceptabile”, „revoltătoare” și „complet nerealiste”.

Regimul iranian se teme că renunțarea la mijloacele de presiune ar încuraja SUA și Israelul să atace din nou.

Trump încearcă să echilibreze relațiile cu partenerii arabi și Israelul, care consideră Iranul o amenințare, fără a obține concesii majore. Milițiile aliante Iranului în Liban, Irak și Yemen, care au luptat în region, s-au confruntat cu amenințări serioase în ultimii trei ani.

Rebelii Houthi din Yemen au cucerit strâmtoarea Bab el-Mandeb în septembrie, oferind Teheranului influență asupra unei noi rute maritime.

Iranul dorește să Administreze Strâmtoarea Ormuz, cea mai importantă rută de export de petrol și gaze din regiune. Controlul complet al Ormuzului ar contraveni intereselor SUA, care insistă pe libertatea navigației și nu ar accepta cu ușurință consolidarea puterii Iranului.

The New York Times a raportat că Iranul ar fi dispus să reia negocierile privind programul său nuclear. Această informație nu a fost confirmată independent, dar orice concesie iraniană privind nuclearul ar reprezenta un progres major.

Statele Unite mențin o prezență militară semnificativă în Orientul Mijlociu, în timp ce navele care transportă petrol prin Strâmtoarea Ormuz continuă să fie ținte ale atacurilor iranene.

Washingtonul oferă o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear iranian și a creat o unitate specială pentru a împiedica transportul de armament avansat prin rutele terestre. Aceste măsuri indică o intensificare a presiunilor SUA asupra Iranului, nu o reducere.

Aripa radicală din regimele iranian utilizează înfrângerea republicanilor la alegerile intermediare pentru a cere un preț mai mare pentru încheierea conflictului.

Orice acord negociat de facțiunile reformiste din Iran s-ar confrunta cu opoziție internă. Comandanții militari iranieni au intensificat avertismentele, susținând că Iranul deține arme capabile să Lovească multiple ținte și să provoace pagube majore.

Rămâne incert dacă Iranul este pregătit să accepte un acord chiar dacă Trump este dispus să-l semneze.