ACTUALIZARE Democrații preiau controlul ambelor Camere ale Congresului SUA, provocând criză republicană
Înainte de alegerile de mijloc de mandat din 2026, democrații au depășit pragul de 218 locuri necesar pentru majoritatea în Camera Reprezentanților, cu proiecții care indică cel puțin 245 de mandate câștigate. În paralel, la Senat, democrații și-au asigurat majoritatea cu cel puțin 54 de locuri, câștigând în state tradițional republicane precum Texas, Carolina de Nord și de Sud, Kansas, Iowa, Ohio și Maine.
Majoritatea americanilor vor ca noua majoritate democrată din Congresul SUA să impună încetarea războiului cu Iranul declanșat de președintele Donald Trump fără să fi informat în prealabil legislativul sau să fi obținut aprobarea acestuia, arată un sondaj Reuters/Ipsos.
93% dintre alegătorii democrați vor încheierea războiului cu Iranul.
Circa 71% din americani ar dori adoptarea unei legi privind încheierea conflictului în care Statele Unite s-au angajat în februarie alături de Israel; procentajul este mai ridicat, de 93%, în rândul alegătorilor care votează cu democrații, dar și simpatizanții republicani au aceeași poziție în proporție de 51%, arată sondajul, potrivit Agerpres. Democratii au obținut la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial cele mai largi majorități de după 2008 atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților. Republicanii au fost învinși în contextul nemulțumirii americanilor față de costul ridicat al vieții și față de războiul care a scumpit carburanții în SUA și în întreaga lume, contribuind astfel la inflație. Noul Congres cu majoritate democrată în ambele camere se va reuni în 3 ianuarie.
Americanii vor și eliminarea taxelor vamale impuse de Trump.
Sondajul menționat a mai arătat că 62% din americani sunt în favoarea unor demersuri parlamentare pentru revocarea taxelor vamale la import impuse discreționar de Trump. Președintele a justificat războiul prin necesitatea de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, iar taxele vamale - ca modalitate de a stimula industria americană, protejând-o de importurile ieftine. Majorități semnificative în ambele tabere politice sunt de părere că Trump trebuie să facă un efort de a colabora cu democrații, iar liderii acestora din noul Congres trebuie să încerce la rândul lor o colaborare cu președintele. Unii democrați cu poziții importante în legislativ au promis deja că vor încerca să impună încheierea războiului cu Iranul, iar în rândul Partidului Democrat mai mulți aleși s-au angajat și că vor pune capăt taxelor vamale ale președintelui.
Costul vieții, principala preocupare a americanilor.
Din cei care au răspuns la sondajul de opinie, circa 90% au afirmat că Congresul trebuie să se concentreze în primele 100 de zile de mandat asupra problemei costului vieții. Ponderile americanilor care vor ca prioritățile să fie reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt mai reduse, consemnează Reuters. Mulți par să fie îngrijorați de perspectiva ca democrații să își folosească puterea pentru a iniția proceduri judiciare împotriva lui Trump. Circa 42% din americani consideră că punerea sub acuzare a președintelui ar fi „rea pentru țară” și doar 33% cred că ar fi un lucru bune. În rândul aleșilor democrați nu există însă un consens nici despre modul în care poate fi redus costul serviciilor de sănătate, nici privind nivelul de agresivitate împotriva lui Trump sau a altor membri ai guvernului de la Washington care ar putea fi demiși. Săptămâna aceasta va avea probabil loc în Camera Reprezentanților un vot privind demiterea secretarului apărării, Pete Hegseth, la inițiativa unui parlamentar republican. După alegeri, Trump a afirmat că „probabil” se va înțelege cu democrații, dar apoi l-a numit șef al personalului Casei Albe pe Steve Miller, un asistent al său cu poziții controversate, cum ar fi cea că Partidul Democrat este o grupare extremistă.
Popularitatea lui Donald Trump a ajuns la cel mai scăzut nivel din cariera sa politică.
Popularitatea lui Trump se află, potrivit aceluiași sondaj, la cel mai scăzut nivel din întreaga lui carieră politică - doar 32%, dar nici democrații nu sunt foarte apreciați. Circa 45% din americani au o părere favorabilă despre partid, iar 51% una nefavorabilă. Despre republicani, 35% din opinii sunt pozitive, iar 60% negative. În privința celei mai bune abordări a reglementării inteligenței artificiale, 28% din cei care au răspuns mizează pe democrați, 20% pe republicani, iar majoritatea s-au declarat nesiguri în această privință sau au apreciat că niciuna din tabere nu este mai bună decât cealaltă. Sondajul a fost efectuat online și a obținut răspunsuri de la 1705 adulți din SUA; marja de eroare este de aproximativ 2% (două puncte procentuale).
ACTUALIZARE 71% din americani vor ca noul Congres democratic să pună capăt războiului cu Iranul, arată un sondaj Reuters/Ipsos
După înfrângerea electorală din 2026, un sondaj Reuters/Ipsos relevă că 71% dintre americani consideră că noul Congres, controlat de democrați, trebuie să impună încheierea războiului cu Iranul, declanșat în februarie alături de Israel, arată Reuters. Costul ridicat al vieții rămâne principala îngrijorare a populației, iar nouă din zece respondenți preconizează ca reducerea acestui cost să fie prioritatea nr. 1 a noului legislativ în primele 100 de zile, informează Reuters.
Datele, strânse timp de patru zile și închise luni, indică faptul că 71% din populație susține legea pentru stoparea conflictului, incluzând 93% dintre democrați și 51% dintre republicani.
Democrații au câștigat cele mai ample majorități din ambele camere ale Congresului din 2008 încoace, o victorie interpretată ca o sancțiune directă asupra politicilor lui Trump, agravate de inflație și nemulțumirile legate de război. Noul Congres va intra în funcțiune pe 3 ianuarie.
O majoritate semnificativă de 62% din ambele tabere politice susține și revocarea tarifelor vamale introduse de administrația Trump.
Războiul din Iran a generat o creștere pronunțată a prețurilor la carburanți, amplificând inflația, în timp ce tarifele vamale ale lui Trump au afectat sute de produse importate. Președintele american a justificat intervenția militară ca pe o măsură de urgență pentru a bloca dezvoltarea armelor nucleare iraniane, iar tarifele ca pe un instrument protector pentru industria americană.
Liderii democrați și-au asumat angajamentul de a combate inflația și de a pune capăt războiului, iar mulți parlamentari au promis explicit eliminarea tarifelor vamale impuse de președinte.
Majoritatea cetățenilor, indiferent de afilierea politică, doresc ca Trump să colaboreze cu democrații și se așteaptă ca noii lideri democrati din Congres să reciprocizeze efortul.
90% dintre respondenți consideră reducerea costului vieții ca prioritate imediată pentru legislativ. Tematici secundare includ reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigratiei și lupta împotriva schimbărilor climatice.
Un segment important al electoratului se teme că majoritatea democratică va folosi puterea obținută pentru a iniția proceduri de destituire (impeachment) împotriva președintelui.
Aproximativ 42% dintre americani cred că impeachment-ul împotr lui Trump ar fi „rău pentru țară”, în contrast cu 33% care îl consideră benefic; restul participanților au lipsit cu aviz clar sau n-au răspuns.
Democrații sunt împărțiți privind politicile de reducere a costurilor din sistemul de sănătate și gradul de asprime față de Trump sau alți membri ai guvernului său.
Votul privind punerea sub acuzare a secretarului Apărării, Pete Hegseth, este programat în Camera Reprezentanților în această săptămână, inițiat de un parlamentar republican.
Deși Trump a sugerat post-electoral o posibilă cooperare cu democrații, el l-a numit șef de cabinet al Casei Albe pe Stephen Miller, un consilier controversat care definește Partidul Democrat ca pe un grup extremist.
Popularitatea lui Trump se situează la 32%, cel mai scăzut nivel din cariera sa politică, conform datelor sondajului.
Popularitatea Partidului Democrat este de 45% pozitivă și 51% negativă, în timp ce Partidul Republican înregistrează 35% pozitiv și 60% negativ.
În ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale, 28% dintre respondenți preferă Partidul Democrat, 20% Partidul Republican, majoritatea neclasificându-se sau considerând că niciuna nu este superioară.
Sondajul a fost realizat online, la nivel național, pe un eșantion de 1.705 adulți din Statele Unite, având o marjă de eroare de aproximativ două puncte procentuale.
ACTUALIZARE 71% din americani vor ca noul Congres democratic să pună capăt războiului cu Iranul, arată un sondaj
Un sondaj Reuters/Ipsos relevă că 71% dintre americani consideră că noul Congres, controlat de democrați, trebuie să impună încheierea războiului cu Iranul.
Mai mult de jumătate din americani susțin ca noua majoritate democrată din Congresul SUA să impună încetarea războiului declanșat de președintele Donald Trump fără aprobarea prealabilă a legislativului.
Procentajul atinge 93% în rândul alegătorilor democrați, în timp ce 51% dintre susținătorii partidelui republican împărtășesc aceeași poziție.
Democrații au obținut cele mai largi majorități în ambele Camere ale Congresului din 2008 încoace, o victorie interpretată ca o sancțiune pentru politicile lui Trump, agravate de inflație și nemulțumirile legate de război.
Noul Congres cu majoritate democrată în ambele camere se va reuni pe 3 ianuarie.
Sondajul arată că 62% dintre americani sunt în favoarea unor demersuri parlamentare pentru revocarea taxelor vamale la import impuse discreționar de Trump.
Președintele american a justificat intervenția militară ca pe o măsură de urgență pentru a bloca dezvoltarea armelor nucleare iraniane, iar tarifele vamale ca pe un instrument protector pentru industria americană.
O majoritate semnificativă în ambele tabere politice este de părere că Trump trebuie să colaboreze cu democrații, iar liderii noii majorități legislative trebuie să reciprocizeze efortul.
Liderii democrați și-au asumat angajamentul de a combate inflația și de a pune capăt războiului, mulți parlamentari promițând explicit eliminarea tarifelor vamale impuse de președinte.
90% dintre respondenți consideră reducerea costului vieții ca prioritate imediată pentru noul legislativ în primele 100 de zile, tematicile secundare includ reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și lupta împotriva schimbărilor climatice.
Aproximativ 42% dintre americani cred că impeachment-ul împotr lui Trump ar fi „rău pentru țară”, în contrast cu 33% care îl consideră benefic.
Popularitatea lui Trump se situează la 32%, cel mai scăzut nivel din cariera sa politică, în timp ce popularitatea Partidului Democrat este de 45% pozitivă și 51% negativă, Partidul Republican înregistrând 35% pozitiv și 60% negativ.
ACTUALIZARE Sondaj: 71% din americani vor ca noul Congres democratic să pună capăt războiului cu Iranul
Un sondaj Reuters/Ipsos relevă că 71% dintre americani consideră că noul Congres, controlat de democrați, trebuie să impună încheierea războiului cu Iranul, declanșat în februarie alături de Israel. Mai mult de jumătate din americani susțin ca noua majoritate democrată din Congresul SUA să impună încetarea războiului declanșat de președintele Donald Trump fără aprobarea prealabilă a legislativului. Sondajul, desfășurat timp de patru zile și încheiat luni, arată că 93% dintre alegătorii democrați și 51% dintre simpatizanții republicani susțin o lege privind încheierea conflictului. Aceasta a fost interpretată ca o sancțiune directă asupra politicilor lui Trump, agravate de inflație și nemulțumirile legate de război. Războiul din Iran a generat o creștere pronunțată a prețurilor la carburanți, amplificând inflația, în timp ce tarifele vamale ale lui Trump au afectat sute de produse importate. O majoritate semnificativă de 62% din ambele tabere politice susține și revocarea tarifelor vamale introduse de administrația Trump. Costul vieții rămâne principala îngrijorare a populației. Nouă din zece respondenți preconizează ca reducerea acestui cost să fie prioritatea nr. 1 a noului legislativ în primele 100 de zile. Președintele american a justificat intervenția militară ca pe o măsură de urgență pentru a bloca dezvoltarea armelor nucleare iraniane, iar tarifele ca pe un instrument protector pentru industria americană. Sondajul a fost realizat online, la nivel național, pe un eșantion de 1.705 adulți din Statele Unite, având o marjă de eroare de aproximativ două puncte procentuale. Marea majoritate a americanilor, indiferent de afilierea politică, doresc ca Trump să colaboreze cu democrații și se așteaptă ca noii lideri democrati din Congres să reciprocizeze efortul. Democratii au câștigat cele mai ample majorități din ambele camere ale Congresului din 2008 încoace. Liderii democrați și-au asumat angajamentul de a combate inflația și de a pune capăt războiului, iar mulți parlamentari au promis explicit eliminarea tarifelor vamale impuse de președinte. Noua majoritate democratică va fi investită pe 3 ianuarie. Democrații promit să impună încheierea războiului cu Iranul și să pună capăt taxelor vamale impuse de președinte. Aproximativ 90% dintre respondenți consideră că prioritățile Congresului în primele 100 de zile de mandat trebuie să fie reducerea costului vieții. Reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt menționate ca priorități de o pondere mai redusă. Sondajul relevă că 62% dintre americani susțin eforturile parlamentare pentru revocarea taxelor vamale impuse discreționar de președintele Trump. Populabilitatea lui Trump a scăzut la cel mai redus nivel din cariera sa politică, la 32%. Popularitatea Partidului Democrat este de 45% pozitivă și 51% negativă, în timp ce Partidul Republican înregistrează 35% pozitiv și 60% negativ. Statele Unite au început Al Doilea Război Mondial și Războiul din Afganistan cu rate de susținere de 95%, respectiv 80%. Războiul din Irak a început cu 52% și s-a încheiat cu -14%, iar cel din Vietnam cu 37%, prăbușindu-se la -31% la final. Războiul din Iran a început cu un sprijin net negativ cu 13%, fiind primul război cu această caracteristică. În niciun moment nu au existat mai mulți americani care să susțină războiul decât să se opună, America fiind singura țară care poartă un război integral cu sprijin net negativ. Rata de aprobare a scăzut și în rândul republicaniilor, anticipând rezultatul alegerilor. Mulți par să fie îngrijorați de perspectiva ca democrații să își folosească puterea pentru a iniția proceduri judiciare împotriva lui Trump. Circa 42% din americani consideră că punerea sub acuzare a președintelui ar fi „rău pentru țară” și doar 33% cred că ar fi un lucru bune. Democrații sunt împărțiți privind politicile de reducere a costurilor din sistemul de sănătate și gradul de asprime față de Trump sau alți membri ai guvernului său. Votul privind punerea sub acuzare a secretarului Apărării, Pete Hegseth, este programat în Camera Reprezentanților în această săptămână. Deși Trump a sugerat post-electoral o posibilă cooperare cu democrații, el l-a numit șef de cabinet al Casei Albe pe Stephen Miller, un consilier controversat care definește Partidul Democrat ca pe un grup extremist. Sondajul a fost efectuat online și a obținut răspunsuri de la 1705 adulți din SUA; marja de eroare este de aproximativ 2% (două puncte procentuale). În ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale, 28% dintre respondenți preferă Partidul Democrat, 20% Partidul Republican, majoritatea neclasificându-se sau considerând că niciuna nu este superioară. Populabilitatea lui Trump a scăzut la cel mai redus nivel din cariera sa politică, 32%. Situația Partidului Democrat este similară: 45% percepții favorabile versus 51% nefavorabile. Pentru republicani, ponderile sunt de 35% pozitive și 60% negative. La întrebarea despre cea mai bună abordare a reglementării inteligenței artificiale, 28% dintre respondenți mizează pe democrați, 20% pe republicani, iar majoritatea s-au declarat nesiguri sau au considerat că niciuna dintre tabere nu este superioară. Sondajul a fost realizat online, atingând 1705 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 2 puncte procentuale. Raportarea este realizată de Jason Lange la Washington, cu editare de Scott Malone și Deepa Babington.
După alegerile de mijloc de mandat din 2026, democrații au depășit pragul de 218 locuri necesar pentru majoritatea în Camera Reprezentanților, cu proiecții care indică cel puțin 245 de mandate câștigate. În paralel, la Senat, democrații și-au asigurat majoritatea cu cel puțin 54 de locuri, câștigând în state tradicional republicane precum Texas, Carolina de Nord și de Sud, Kansas, Iowa, Ohio și Maine. Democrații au trecut pragul de 218 locuri necesar pentru majoritatea în Camera Reprezentanților, iar proiecțiile merg către cel puțin 245 de locuri.
Vicepreședintele american J.D. Vance a identificat patru motive principale pentru înfrângerea republicaniilor: războiul cu Iranul, creșterea costului vieții și relația SUA cu Israelul. J.D. Vance a subliniat explicit că războiul cu Iranul a fost o cauză majoră a pierderii alegerilor, conflictul nefuncționând conform așteptărilor în ciuda declarațiilor de la Casa Albă și Pentagon. La Senat, democrații au asigurat majoritatea, cu cel puțin 54 de locuri proiectate, după acele câștiguri neașteptate în state republicane precum Texas, Carolina de Nord și de Sud, Kansas, Iowa, Ohio și Maine.
Pe platforma X, J.D. Vance a scris: „Principala problemă nu este prezența la vot. Principala problemă este că mulți dintre cei care au votat pentru Trump/Vance în 2024 au votat pentru democrați în 2026”. Vicepreședintele american J.D. Vance a găsit patru motive pentru care republicanii au fost înfrânți de democrați. Printre acestea se numără războiul cu Iranul, creșterea costului vieții și relația SUA cu Israelul. J.D. Vance denunță problema războiului din Iran.
Donald Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a contribuit la rezultatele slabe ale republicanilor, menționând și efectele sale asupra prețurilor la carburanți, dar și-a apărat decizia de a declanșa conflictul. J.D. Vance a găsit patru motive pentru care republicanii au fost înfrânți de democrați. Printre acestea se numără războiul cu Iranul, creșterea costului vieții și relația SUA cu Israelul.
Războiul din Iran a fost conceput să aducă o schimbare de regim favorabilă prin eliminarea conducerii teocratice, dar SUA și Israel au făcut o eroare strategică, permițând regimului să se consolideze. „Principala problemă nu este prezența la vot. Principala problemă este că mulți dintre cei care au votat pentru Trump/Vance în 2024 au votat pentru democrați în 2026”, a scris J.D. Vance pe X.
Pentagonul a comunicat că costurile războiului au atins 47 de miliarde de dolari, suma care nu include daunele la bazele militare sau impactul asupra prețurilor combustibilului pentru consumatori. Conform The New York Times, peste 29 de miliarde de dolari au fost utilizați pentru înlocuirea muniției, aproximativ 6 miliarde pentru echipamentele pierdute sau avariate, iar restul pentru operațiuni navale și combustibil. Vance subliniază explicit războiul cu Iranul ca motiv principal pentru pierderea alegerilor, în contextul în care acest conflict nu s-a desfășurat conform așteptărilor, în ciuda declarațiilor triumfaliste venite de la Casa Albă și Pentagon.
Blocada navală americană în Strâmtoarea Ormuz generează cheltuieli continue pentru combustibil și aprovizionare, totalul crescând dacă conflictul va continua. Donald Trump a recunoscut, la rândul său, că războiul cu Iranul a contribuit la rezultatele slabe ale republicanilor, inclusiv prin efectele sale asupra prețurilor la carburanți. Președintele american și-a apărat însă decizia de a declanșa conflictul.
Profesorul Cristian Pîrvulescu de la SNSPA a analizat eroarea SUA și Israel în încercarea de prăbușire a regimului de la Teheran, observând că regimurile totalitare rareori se lasă distruse prin eliminarea liderilor. El a explicat că Republica Islamică și-a construit o structură instituțională densă care reproducе autoritatea, astfel că presiunea externă a puternic coordonarea elitelor pentru supraviețuirea regimului. Războiul din Iran ar fi trebuit să aducă o schimbare de regim favorabilă administrației Trump, prin „decapitarea” conducerii teocratice de la Teheran și a principalilor poli de putere militari, însă acest lucru nu s-a întâmplat, SUA făcând o eroare strategică și analitică.
Declanșarea ofensivei împotriva Iranului a intrat în contradicție cu doctrina „America First” promisa de Trump, care cerea evitarea conflictelor externe care nu protejează direct interesele americane. Operațiunea din Venezuela, considerată un succes rapid fără costuri mari, contrastează cu situația Iranului, care a furat sufletul de la susținătorii MAGA care se opun prelungirii operațiunilor externe. Voci proeminente precum Tucker Carlson și Steve Bannon au criticat intervenția și ajutorul militar pentru Israel, deși facțiunea din MAGA care cere evitarea conflictelor nu este neapărat pacifistă. Războiul s-a prelungit prea mult, iar rezultatele scontate nu au apărut, iar asta a inflamat inclusiv baza de alegători republicani și susținătorii MAGA. Costurile războiului au ajuns la 47 de miliarde de dolari, a comunicat recent Pentagonul, însă această sumă nu include daunele suferite de bazele militare și nici costul uriaș pe care consumatorii au trebuit să îl suporte din cauza creșterii prețurilor la benzină, motorină și păcură. Peste 29 miliarde de dolari au mers spre înlocuirea muniției consumate, aproximativ 6 miliarde de dolari au fost alocați înlocuirii echipamentelor militare pierdute sau avariate, iar restul banilor acoperă ore suplimentare de zbor, combustibil, operațiuni navale și alte cheltuieli de campanie militară, arată The New York Times. Blocada navală americană în Strâmtoarea Ormuz continuă să genereze cheltuieli pentru combustibil, muniție și aprovizionare, astfel că totalul va crește dacă acest conflict va continua. Eroarea strategică făcută de SUA și Israel.
O meta-analiză Silver Bulletin, actualizată pe 4 noiembrie, releva o rată de aprobare scăzută a acțiunii militare, la 56,7% în octombrie, și o rată de susținere de 35,9%. Niciun alt război nu a început cu o rată de susținere atât de mică, chiar și războiul din Vietnam fiind un etalon anterior pentru opoziție. Într-un articol publicat în The Loop, profesorul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, vorbește despre eroarea făcută de SUA și Israel în încercarea de a determina o schimbare de regim în Iran. Acesta sublinia că regimurile totalitare, cum este și cel de la Teheran, de foarte puține ori se prăbușesc atunci când liderii lor sunt eliminați. Pîrvulescu făcea referință la începuturile regimului islamic în Iran și la modul în care acesta și-a format baza de putere, aspect scăpat din vedere de Washington și Tel Aviv. „Republica Islamică a început ca o mișcare revoluționară, dar s-a transformat treptat într-un regim a cărui stabilitate se bazează pe o structură instituțională densă, capabilă să reproducă autoritatea.”, preciza profesorul universitar.
Stephen Semler, colaborator al Costs of War Project, a conchis că războiul din Iran a început cu un sprijin net negativ cu 13%, fiind primul război cu această caracteristică. Sprijinul public a scăzut ulterior la un nivel cu 32% sub cel al sprijinului net, situându-se sub nivelul înregistrat la finalul războiului din Vietnam.
În niciun moment nu au existat mai mulți americani care să susțină războiul decât să se opună, America fiind singura țară care poartă un război integral cu sprijin net negativ. Rata de aprobare a scăzut și în rândul republicaniilor, anticipând rezultatul alegerilor. Statele Unite au început Al Doilea Război Mondial și Războiul din Afganistan cu rate de susținere de 95%, respectiv 80%, terminând primul cu 62% și al doilea cu -1% aprobare netă. Războiul din Irak a început cu 52% și s-a încheiat cu -14%, iar cel din Vietnam cu 37%, prăbușindu-se la -31% la final. Procentul sprijinului net este rezultatul scăderii susținerii din opoziție, datele provenind de la Gallup și YouGov/Economist.
Rezultatele alegerilor au demonstrat impopularitatea războiului, un factor care ar putea schimba optică lui Trump față de ofensivă.
George W. Bush a accelerat operațiunile în Irak după înfrângerea din 2006, schimbând și secretarul apărării, dar Trump poate acum folosi o poziție de slăbire pentru a negocia.
Trump poate relua negocierile, sperând la un acord mai dur decât armistițiul din iunie, sau reia bombardamentele, dar negocierile par nefproductive din cauza cerințelor iraniene. Iranul ar putea specula slăbirea președintelui, iar o nouă escaladare risca lipsa de finanțare din Congresul dominat de democrați. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, nu are capital politic suficient în fața unor tentative de destituire, reducând șansele aprobării de noi fonduri. Daniel Shapiro, fost ambasador în Israel, a remarcat că reluarea atacurilor nu mai are sens, deoarece republicanii înșiși recunosc războiul ca motiv al înfrângerii, iar Iranul nu va oferi un acord avantajos.
Potrivit unui sondaj agreat de Agerpres, circa 71% dintre americani doresc ca noul Congres, cu majoritate democratică, să impună încheierea războiului cu Iranul. Procentul este mai ridicat în rândul simpatizanților Partidului Democrat (93%), dar și 51% dintre simpatizanții republicani susțin același demers. Alegerile de mijloc de mandat au condus la cele mai largi majorități democratice din ambele camere ale Congresului din 2008 încoace. Republicanii au pierdut în contextul nemulțumirii față de costul vieții și inflația cauzată de război, care a scumpit carburanții în SUA și la nivel global. Noul Congres, controlat de democrați, își va începe mandatul pe 3 ianuarie. Sondajul relevă că 62% dintre americani susțin eforturile parlamentare pentru revocarea taxelor vamale impuse discreționar de președintele Trump. Președintele Trump a justificat războiul prin necesitatea de a preveni dezvoltarea de arme nucleare de către Iran, iar taxele vamale prin dorința de a stimula industria americană. Majorități semnificative în ambele tabere politice consideră că Trump trebuie să colaboreze cu democrații, iar noii lideri democrați din Congres ar trebui să facă un efort similar. Democrații promit să impună încheierea războiului cu Iranul și să pună capăt taxelor vamale impuse de președinte. Aproximativ 90% dintre respondenți consideră că prioritățile Congresului în primele 100 de zile de mandat trebuie să fie reducerea costului vieții. Reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt menționate ca priorități de o pondere mai redusă. 42% dintre americani consideră că punerea sub acuzare a președintelui ar fi 'rea pentru țară', în timp ce doar 33% cred că ar fi benefic. Nu există un consens în rândul aleșilor democrați privind reducerea costurilor sănătății sau nivelul de agresivitate față de Trump sau demiterile din guvern. Se anticipatează un vot în Camera Reprezentanților privind demiterea secretarului apărării, Pete Hegseth. După alegeri, Trump a sugerat că 'probabil' se va înțelege cu democrații, însă l-a numit șef al personalului Casei Albe pe Steve Miller, cunoscut pentru pozițiile sale controversate împotriva Partidului Democrat. Populabilitatea lui Trump a scăzut la cel mai redus nivel din cariera sa politică, 32%. Situația Partidului Democrat este similară: 45% percepții favorabile versus 51% nefavorabile. Pentru republicani, ponderile sunt de 35% pozitive și 60% negative. La întrebarea despre cea mai bună abordare a reglementării inteligenței artificiale, 28% dintre respondenți mizează pe democrați, 20% pe republicani, iar majoritatea s-au declarat nesiguri sau au considerat că niciuna dintre tabere nu este superioară. Sondajul a fost realizat online, atingând 1705 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de aproximativ 2 puncte procentuale.