Parlamentul Ucrainei a adoptat în prima lectură, pe 10 noiembrie 2026, proiectul de lege nr. 14327-d, esențial pentru combaterea spălării banilor și pentru aderarea la Zona Unică de Plăţi în Euro (SEPA). Inițiativa, susținută de 249 de parlamentari, face parte din demersurile Kievului de aliniere la standardele europene, relatează Kyiv Independent. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie aprobată și în a doua lectură și promulgată de președintele Volodimir Zelenski. Actul normativ prevede crearea unui registru central care să indice băncile la care o persoană deține conturi sau casete de valori, fără a include soldurile sau istoricul tranzacțiilor, facilitând astfel identificarea rapidă a instituțiilor relevante pentru anchete.
Deputata Olha Vasylevska-Smahliuk, coautoare a proiectului, a calificat adoptarea drept un „prim pas bun”, dar a atras atenția asupra termenei limite strictă: noua directivă europeană privind combaterea spălării banilor intră în vigoare la jumătatea anului viitor, iar Consiliul European al Plăților trebuie să apere aderarea Ucrainei la SEPA până la sfârșitul lunii decembrie.
Proiectul întâmpină rezerve din partea unor parlamentari care își exprimă îngrijorarea privind accesul larg al instituțiilor de aplicare a legii la informațiile financiare sensibile. Deși Bruxelles-ul dorește ca registrul să fie accesibil tuturor agențiilor care investighează corupția și criminalitatea organizată, unii deputați nu acordă încredere instituțiilor precum Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) sau Biroul de Investigații de Stat (SBI). Ca soluție de compromis, accesul la registrul central va fi limitat inițial la trei entități: Biroul de Securitate Economică, Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției și Agenția pentru Recuperarea și Gestionarea Activelor. Vasylevska-Smahliuk a menționat că acest model va fi negociat mai întâi cu Comisia Europeană.
Dacă legea va fi adoptată complet până la sfârșitul anului, Banca Națională a Ucrainei va putea depune cererea de aderare oficială la SEPA. Integrarea în această rețea europeană ar permite transferuri în euro către 41 de țări în condiții similare celor interne. Estimările coautoarei proiectului indică potențiale economii anuale de aproximativ 10 miliarde de grivne (220 de milioane de dolari), datorate reducerii comisioanelor bancare.
Oksana Ihnatenko, directorul executiv al Centrului pentru Integritate Financiară, a alertat că adoptarea în a doua lectură ar putea întârzia, amintind că alte proiecte legislative majore au necesitat un an suplimentar pentru parcurgerea aceleiași etape. Totuși, ea recunoaște că votul din prima lectură reflectă progresul influențat de presiunea Uniunii Europene.
Bursa.ro prezintă informații despre uzura drumurilor și tarifele propuse în Ucraina, subliniind că țara va implementa un sistem de drumuri cu taxă, măsura fiind un criteriu obligatoriu impus de UE pentru procesul de integrare europeană.
Serghei Derkaci, prim-vice ministru pentru reconstrucție, infrastructură și transport, a declarat pentru RBC-Ukraina că crearea cadrului legislativ pentru drumurile cu plată este una dintre condițiile esențiale de aliniere la standardele europene. El a explicat că deteriorarea rapidă a infrastructurii este cauzată de supraîncărcarea vehiculelor, camioanele prezentând adesea documente de sarcină false pentru a evita reglementările stricte.
Autoritățile ucrainene au stabilit tarifele maxime pentru circulație: 1,17 grivne/km pentru autoturisme, între 2,30 și 6,79 grivne/km pentru autobuze și camioane (3,5–12 tone), și până la 6,79 grivne/km pentru camioanele grele. Inițial, planurile prevedeau tarife în euro (0,023 euro/km pentru motociclete și autoturisme, 0,045 euro/km pentru camioanele medii), dar decizia finală s-a basat pe moneda națională.