Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a contestat la conferința de presă din 17 noiembrie de la Antalya prevederi din primul proiect de decizie politică al COP31 referitoare la finanțarea climatică, comerț și captarea carbonului, iar ministrul irlandez Darragh O’Brien, care a reprezentat președinția Consiliului UE, a declarat că cele 27 de state membre susțin această abordare după discuția de coordonare. Primul proiect a fost publicat pe 16 noiembrie și conține 144 de paragrafe; președinția COP31 l-a prezentat ca bază de negociere.
Uniunea Europeană cere îndeplinirea angajamentului convenit la COP29 de cel puțin 300 de miliarde USD anual până în 2035 pentru țările în curs de dezvoltare. Proiectul COP31 propune cel puțin 120 de miliarde USD pentru finanțarea adaptării în contextul efortului de triplare până în 2035.
UE susține ca electricitatea să reprezinte 35% din consumul final de energie până în 2035, iar decizia politică a COP31 rămâne în negociere.
Hoekstra a salutat publicarea timpurie a proiectului, dar a avertizat că acesta reunește prea multe cereri ale delegațiilor și riscă să mute atenția de la aplicarea angajamentelor deja asumate. El a indicat finanțarea, comerțul și rolul extins acordat captării și stocării carbonului. O’Brien a spus că UE va contesta prevederile care adaugă angajamente și va continua discuțiile cu președinția conferinței.
În secțiunea privind comerțul, proiectul propune discuții despre principii comune pentru măsurile climatice cu efect comercial și solicită renunțarea până la sfârșitul lui 2027 de către țările dezvoltate la anumite măsuri unilaterale cu efecte negative. În privința carbonului, proiectul include propuneri de extindere a captării, utilizării și stocării; Hoekstra a criticat tratarea acestei tehnologii drept soluție generală.
La COP29 de la Baku s-a stabilit un obiectiv colectiv de cel puțin 300 de miliarde USD anual până în 2035 pentru finanțarea acțiunilor climatice în țările în curs de dezvoltare, cu statele dezvoltate în rol principal, și s-a cerut contribuția tuturor actorilor la un efort mai amplu de cel puțin 1.300 de miliarde USD anual din surse publice și private până în 2035. UE pune accentul pe livrarea sprijinului deja convenit.
Proiectul de la Antalya propune ca triplarea finanțării pentru adaptare să ajungă la cel puțin 120 de miliarde USD și cere o bază de calcul și un calendar pentru contribuțiile statelor dezvoltate. Potrivit Programului ONU pentru Mediu, necesarul anual al țărilor în curs de dezvoltare ar putea ajunge la aproximativ 305 miliarde USD în 2035. În 2024, finanțarea publică internațională pentru adaptare s-a situat între 28,2 și 31,7 miliarde USD.
Grupul African a susținut la discuțiile din 17 noiembrie finanțare care să nu agraveze îndatorarea, iar țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici au cerut sprijin adaptat vulnerabilităților lor, inclusiv pentru pierderi și daune.
Discuțiile abordează și electrificarea, combustibilii fosili și evaluarea progreselor.
O’Brien a reconfirmat sprijinul UE pentru obiectivul ca electricitatea să ajungă la 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035, promovat de președinția turcă a COP31. Proiectul lasă contribuțiile la acest obiectiv la latitudinea statelor, în funcție de circumstanțele naționale, iar formulările privind tranziția de la combustibilii fosili rămân în discuție.
Hoekstra a insistat ca evaluările IPCC să fie disponibile la timp pentru a doua evaluare globală a progreselor în aplicarea Acordului de la Paris, prevăzută pentru 2028. Nu s-a anunțat un acord privind calendarul rapoartelor, iar președinția negocierilor a precizat că toate propunerile rămân deschise și că va căuta un text care să întrunească consensul părților.