ACTUALIZARE UE recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru 72 de ore în caz de criză
Recomandările vizează atât dezastrele naturale, cât și atacurile cibernetice, sabotajele sau alte amenințări la adresa infrastructurii.
Obiectivul este ca pregătirea pentru situații extreme să devină parte din viața de zi cu zi, astfel încât populația să își poată asigura nevoile de bază în primele trei zile ale unei crize, când serviciile de intervenție ar putea fi suprasolicitate, relatează Euronews.
„Nu există un kit de urgență universal. Fiecare persoană ar trebui să își adapteze proviziile la propriile nevoi, la mediul în care trăiește și la poziția geografică”, a explicat Hadja Lahbib.
Recomandările Comisiei Europene includ pregătirea unor rezerve de alimente și apă, medicamente necesare, bani în numerar și o lanternă. Cetățenii sunt încurajați să aibă un plan de urgență pentru familie și un bagaj care să poată fi luat rapid în cazul unei evacuări. Acesta ar trebui să conțină documente importante, medicamente și alte obiecte esențiale.
De asemenea, autoritățile recomandă dezvoltarea unor abilități practice, precum acordarea primului ajutor și pregătirea hranei în lipsa electricității. Pregătirea ar urma să înceapă și din școală, prin activități adaptate vârstei, în care copiii să învețe să recunoască riscurile, să respecte avertizările, să apeleze numărul 112 și să acorde primul ajutor de bază.
Potrivit specialiștilor citați de Euronews, intervalul de 72 de ore este unul critic, deoarece autoritățile au nevoie de timp pentru evaluarea pagubelor, mobilizarea echipelor și intervenția în zonele afectate.
Ieva Birka, cercetător la Universitatea din Letonia, explică faptul că autosuficiența gospodăriilor poate reduce presiunea asupra serviciilor de urgență, care astfel se pot concentra asupra victimelor și persoanelor aflate în pericol. Totuși, pregătirea individuală nu poate înlocui intervenția profesioniștilor.
Specialista avertizează că 72 de ore reprezintă un interval minim, nu o limită. În cazul unei pene de curent prelungite, al unui atac cibernetic extins sau al unui conflict armat, întreruperile serviciilor esențiale pot dura mult mai mult.
Orientările europene nu sunt obligatorii, iar aplicarea lor depinde de fiecare stat membru. Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia, Letonia și Lituania au deja sisteme dezvoltate de pregătire a populației. Finlanda are un program dedicat pregătirii pentru 72 de ore, iar Suedia distribuie gospodăriilor broșuri cu instrucțiuni pentru situații de criză.
Germania recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru zece zile, în timp ce Polonia, Cehia și România au introdus programe de pregătire pentru o perioadă de 72 de ore, potrivit informațiilor prezentate de Euronews.
Comisia Europeană subliniază că pregătirea nu trebuie să presupună cheltuieli mari. Planurile familiale, rezervele de bază și sprijinul reciproc între vecini și membrii comunității pot face diferența în primele zile ale unei crize.
Noile recomandări vin într-un context marcat de intensificarea atacurilor cibernetice, a incidentelor cu drone, a actelor de sabotaj și a dezastrelor naturale. Aceste evenimente pot afecta comunicațiile, transporturile și rețelele energetice, provocând întreruperi care pot paraliza comunități întregi.
Comisia Europeană consideră puțin probabilă izbucnirea unui război la scară largă, însă avertizează că apropierea Uniunii Europene de Ucraina o expune unor riscuri de securitate. Pe lângă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Europa se confruntă cu inundații și incendii de vegetație provocate de schimbările climatice, dar și cu o intensificare a actelor de sabotaj, a incursiunilor dronelor și a atacurilor cibernetice.
În martie 2025, Comisia a adoptat Strategia Uniunii pentru pregătire, prin care urmărește trecerea de la gestionarea reactivă a crizelor la prevenție și anticiparea amenințărilor. Importanța acestor măsuri a crescut spre finalul anului 2026, pe fondul unei serii de incidente hibride înregistrate în Europa.
ACTUALIZARE UE recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru 72 de ore în caz de criză
Comisia Europeană le cere europenilor să fie pregătiți pentru situații de criză, dar nu oferă kituri gratuite la nivelul UE.
Comisia Europeană recomandă ca fiecare gospodărie din Uniunea Europeană să fie pregătită să-și asigure necesarul de bază pentru cel puțin 72 de ore în cazul unei crize care perturbă serviciile esențiale.
Noile orientări au fost prezentate pe 3 noiembrie și urmăresc reducerea presiunii asupra serviciilor de urgență, astfel încât ajutorul să fie direcționat către cei mai vulnerabili, relatează Euronews.
Recomandările includ stocarea de alimente, apă, medicamente, un radio cu baterii sau mecanism de învârtire, un încărcător de telefon, bani lichizi, copii ale documentelor importante și elaborarea unui plan de locuință. Totodată, sunt încurajate abilitățile de bază, precum primul ajutor.
În unele țări, aceste măsuri sunt deja implementate. Belgia și Țările de Jos sugerează populației să fie pregătită pentru cel puțin 72 de ore, Suedia pentru o săptămână, iar Germania recomandă chiar zece zile. Totuși, orientările sunt voluntare, iar protecția civilă rămâne responsabilitatea țărilor membre.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru, doar 49% dintre europeni se consideră pregătiți pentru o criză, în timp ce 48% nu. Un alt studiu a arătat că aproape 40% dintre cetățeni nu au avut timp sau resurse financiare pentru a se pregăti.
Comisia subliniază că măsurile ar trebui să fie „accesibile și graduale” și să țină cont de nevoile persoanelor în vârstă și ale celor cu dizabilități. Cu toate acestea, nu există fonduri suplimentare sau un kit gratuit la nivelul UE pentru implementarea acestor recomandări.
ACTUALIZARE UE îi îndeamnă pe europeni să se pregătească pentru 72 de ore de supraviețuire autonomă
Articolul adaugă recomandarea specifică de a avea un aparat de radio cu baterii sau mecanic și un încărcător pentru telefon.
Se menționează că recomandările au caracter voluntar, iar în Belgia și Țările de Jos se sugerează rezerve pentru 72 de ore, în Suedia pentru o săptămână și în Germania în mod ideal pentru zece zile.
Se precizează că obiectivul de 72 de ore făcea parte din Strategia UE privind pregătirea și că atacurile cibernetice, dezastrele naturale legate de climă și crizele sanitare au amplificat incertitudinea privind aprovizionarea cu energie, comunicațiile și livrările.
Datele sondajelor Eurobarometru sunt reiterate, cu 49% dintre europeni care se simt bine pregătiți și 48% care nu, subliniind că indicatorul măsoară încrederea, nu rezervele reale, plus că aproape patru din zece persoane nu aveau timp sau bani pentru a se pregăti.
Se subliniază că Comisia Europeană îndeamnă la măsuri accesibile și treptate, ține cont de nevoile persoanelor în vârstă și cu dizabilități, fără noi finanțări specifice sau kit european gratuit, protecția civilă rămânând responsabilitatea statelor naționale.
ACTUALIZARE UE îndeamnă europenii la 72 de ore de supraviețuire autonomă, fără fonduri sau kit gratuit
Recomandările fac parte din Strategia privind pregătirea UE, iar incertitudinea a crescut pe fondul atacurilor cibernetice, dezastrelor naturale legate de climă și crizelor sanitare. În ultimul Eurobarometru 49% dintre europeni declară că se simt bine pregătiți și 48% că nu, măsurând încrederea și nu rezervele reale. Un sondaj anterior arată că aproape patru din zece persoane nu aveau timp sau bani să se pregătească. Comisia Europeană îndeamnă la pași accesibili și treptați și ia în considerare nevoile persoanelor în vârstă și cu dizabilități. Nu există finanțare țintită nouă sau un kit gratuit la nivel european, iar protecția civilă rămâne responsabilitatea națională.
Recomandările urmăresc reducerea presiunii pe serviciile de urgență, astfel încât ajutorul să ajungă mai repede la cei care au cea mai mare nevoie. Bruxelles recomandă o rezervă de alimente, apă, medicamente, un aparat radio cu baterii sau mecanic, un încărcător pentru telefon, puțini bani în numerar, un plan de acțiune pentru gospodărie și copii ale documentelor esențiale. Sunt încurajate și abilități de bază, cum este acordarea primului ajutor. Recomandările au caracter voluntar. Belgia și Țările de Jos sugerează rezerve de minimum 72 de ore, Suedia pentru o săptămână și Germania în mod ideal pentru zece zile. Ținta de 72 de ore a făcut parte din Strategia de pregătire a UE. Atacurile cibernetice, dezastrele naturale legate de climă și crizele sanitare au amplificat incertitudinea privind energia, comunicațiile și aprovizionarea. În ultimul Eurobarometru 49% dintre europeni spun că se simt bine pregătiți și 48% că nu. Indicatorul măsoară încrederea, nu rezervele reale. Un sondaj anterior arată că aproape patru din zece persoane nu aveau timp sau bani pentru pregătire. Comisia Europeană solicită pași accesibili și treptați, cu luarea în calcul a nevoilor persoanelor în vârstă și cu dizabilități. Nu este prevăzută o finanțare țintită nouă și nici un kit gratuit la nivelul UE. Protecția civilă rămâne o responsabilitate națională.
Uniunea Europeană recomandă cetățenilor să aibă alimente, apă și medicamente pentru cel puțin trei zile în caz de criză, potrivit Euronews. Fiecare familie ar trebui să aibă un plan de urgență și un rucsac pregătit pentru evacuare, indiferent dacă este vorba de o calamitate naturală sau un dezastru provocat de om.
Comisarul european pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib, a prezentat pe 3 noiembrie noile recomandări ale UE, care urmăresc să facă din pregătirea pentru urgențe o parte a vieții de zi cu zi. În primele 72 de ore ale unei crize, când serviciile de intervenție sunt suprasolicitate, gospodăriile trebuie să își poată acoperi singure nevoile de bază.
Recomandările vizează constituirea rezervelor de urgență și cooperarea între cetățeni, luarea deciziilor sub presiune, educația pentru situații de urgență din primii ani de școală și comunicarea riscurilor către populație. Lahbib a explicat că documentul a fost elaborat împreună cu statele membre ale UE și cu țările participante la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, printr-un proces de colaborare cu ateliere și consultări.
Inițiativa vine după o serie de atacuri cibernetice, atacuri cu drone, acte de sabotaj asupra infrastructurii critice și dezastre naturale, evenimente care pot întrerupe comunicațiile, transportul și alimentarea cu energie și pot paraliza comunități întregi.
Amenințările sunt diverse și unele se află aproape de granițele Uniunii. Comisia Europeană consideră puțin probabil un război la scară largă, însă proximitatea războiului din Ucraina face UE mai vulnerabilă. Europa se confruntă și cu inundații și incendii de vegetație agravate de schimbările climatice, precum și cu acte de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice.
Comisia a adoptat în martie 2025 Strategia Uniunii Europene pentru pregătire, pentru a-și consolida capacitatea de a anticipa crizele și a se pregăti din timp. Recomandările au căpătat o importanță mai mare spre finalul anului 2026, după o serie de incidente hibride în Europa.
La sfârșitul lunii octombrie, potrivit Euronews, hackeri au preluat de la distanță controlul unor instalații frigorifice conectate la internet din zeci de supermarketuri din șapte state ale UE – Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Finlanda, Estonia și Irlanda – activând modul de dezghețare, ceea ce a dus la alterarea mai multor tone de alimente. Un atac similar afectase la începutul lunii octombrie aproximativ 700 de supermarketuri din Franța, atribuit de autoritățile franceze unor hackeri din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran.
Începând cu 3 noiembrie, timp de o săptămână, cel puțin 20 de aeroporturi europene, peste 35 de zboruri comerciale și mai mulți radiodifuzori publici au fost vizați de amenințări anonime cu bombă. Alertele s-au dovedit false, dar au dus la aterizări de urgență, escortarea unor aeronave de către avioane de vânătoare și evacuarea unor terminale în Belgia, Franța, Italia, Irlanda, Portugalia și Danemarca. Autoritățile din Irlanda și Franța au investigat o posibilă implicare străină și au concluzionat că amenințările urmăreau să suprasolicite serviciile de urgență și să răspândească panica.
Pe parcursul anului 2026, oficialii europeni au semnalat suspiciuni de sabotaj și incursiuni cu drone în apropierea unor rețele importante de energie și transport. Printre incidente se numără descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania.
Recomandările urmăresc ca fiecare gospodărie să își poată acoperi nevoile esențiale în primele trei zile, până la mobilizarea ajutorului. Pe lângă rezerve de alimente, apă și bani în numerar, sunt utile abilități practice precum acordarea primului ajutor sau pregătirea hranei fără curent electric. Familiile sunt încurajate să stabilească din timp ce vor face în caz de urgență și să aibă la îndemână un rucsac cu documente importante și medicamente.
Comisia vrea să ajute guvernele să ofere cetățenilor îndrumări clare, adaptate situațiilor de urgență cu care se pot confrunta în fiecare țară.
Lahbib a spus că fiecare ar trebui să își adapteze kitul de urgență la propriile nevoi, la mediul și zona în care locuiește, dând dovadă de bun-simț și discernământ când decide ce să includă.
Autoritățile naționale sunt încurajate să facă periodic sondaje pentru a afla dacă populația înțelege riscurile, a luat măsuri concrete și își poate acoperi nevoile esențiale în caz de criză.
Copiii ar urma să învețe încă de la grădiniță și din clasele primare, prin activități adaptate vârstei, cum să recunoască pericolele, să urmeze instrucțiunile din alerte, să sune la 112 și să acorde primul ajutor de bază. Lecțiile pot fi integrate în jocuri și activități obișnuite pentru a evita suprasolicitarea școlilor și accentuarea temerilor copiilor.
Informațiile și măsurile de urgență trebuie să fie accesibile tuturor. Planurile de evacuare, transport și adăpostire trebuie să țină cont de diferitele nevoi de accesibilitate și să fie elaborate cu participarea persoanelor cu dizabilități. Cei care acordă primul ajutor ar trebui să învețe să comunice eficient, să recunoască nevoile specifice și să ofere sprijin și protecție adecvate.
Autoritățile publice ar trebui să ofere informații clare, credibile și accesibile înaintea, în timpul și după o situație de urgență. Recomandările prevăd folosirea unor canale de comunicare potrivite comunităților locale și categoriilor de populație, combaterea dezinformării și transmiterea unor instrucțiuni concrete pe care oamenii să le poată urma.
Primele trei zile după declanșarea unei crize sau a unui dezastru sunt esențiale pentru intervenție. Cercetătoarea Ieva Birka de la Universitatea din Letonia, principală autoare a Barometrului baltic privind pregătirea individuală pentru crize, explică că aproximativ 72 de ore îi sunt necesare autorităților pentru a evalua pagubele, a se mobiliza și a ajunge la persoanele care nu se pot descurca singure. După a treia zi, oamenii se pot aștepta să primească ajutorul organizat.
Intervalul apare în raportul Better Together, publicat în 2024 de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, care recomandă comunităților să se pregătească pentru a se descurca pe cont propriu în diferite tipuri de situații de urgență.
În primele 72 de ore, echipele de intervenție sunt supuse celei mai mari presiuni, căutând supraviețuitori printre clădirile prăbușite și lucrând la refacerea comunicațiilor și a rețelelor de energie. Dacă populația își poate acoperi nevoile de bază, salvatorii pot acorda prioritate răniților și celor mai expuși pericolului, a explicat Birka. Operațiunile de salvare, stingerea incendiilor și îngrijirea persoanelor grav rănite rămân în sarcina profesioniștilor.
Cele trei zile sunt un reper, iar ritmul intervențiilor diferă în funcție de criză. Birka a declarat pentru Euronews că, în cazul unei inundații sau furtuni, nevoia de salvare și evacuare este cea mai mare la început, apoi urmează refacerea. Un atac cibernetic asupra infrastructurii critice are o altă evoluție, cu presiune care poate crește treptat și poate dura mult.
Recomandările încurajează populația să se pregătească și pentru întreruperi mai lungi. Birka a spus că cele 72 de ore reprezintă minimul, iar în cazul unei pene de curent prelungite, al unei campanii hibride sau al unui război, ziua a patra poate semăna cu prima.
Atacurile armate sunt cel mai probabil să oblige populația să se descurce singură o perioadă mai lungă, deoarece infrastructura poate fi vizată deliberat, întreruperile pot dura și accesul echipelor de intervenție poate fi blocat. Atacurile cibernetice pot avea efecte de durată, iar defecțiunile se pot propaga de la un sistem la altul, cu termen de restabilire greu de estimat. Dezastrele naturale din Europa au, de regulă, efecte locale, astfel că ajutorul poate veni din zonele apropiate care au rămas funcționale, a explicat Birka.
Cum vor fi puse în practică recomandările
Recomandările UE au caracter orientativ, iar aplicarea lor depinde în mare măsură de guvernele naționale, astfel încât nivelul de pregătire diferă de la o țară la alta.
Lahbib a declarat pentru Euronews că UE nu poate garanta că toți cetățenii sunt la fel de bine pregătiți și că aceasta este responsabilitatea fiecărui stat membru.
Comisarul european a adăugat că sfaturile practice, exemplele de bune practici și listele de verificare pot ajuta statele să identifice unde au nevoie de măsuri suplimentare și să reducă diferențele dintre ele.
Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia, Letonia și Lituania au deja sisteme bine puse la punct. Programul finlandez 72 tuntia a contribuit la elaborarea recomandărilor europene. Suedia distribuie fiecărei gospodării broșuri despre ce este de făcut în caz de criză, iar Estonia își sfătuiește cetățenii să se pregătească pentru a rezista până la o săptămână fără ajutor din exterior.
Apropierea de războiul din Ucraina a accelerat pregătirile și în Germania, Polonia, Cehia și România. Germania le recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru zece zile, în timp ce Polonia, Cehia și România au introdus programe de pregătire pentru 72 de ore.
Lahbib a precizat că UE a elaborat documentul în consultare cu statele membre, astfel încât guvernele să poată învăța din experiențele celorlalte țări, subliniind rolul schimbului de bune practici.
Belgia, Franța și alte țări din vestul și sudul Europei sunt mai puțin avansate în acest domeniu. Potrivit Centrului pentru Studii de Politici Europene, nivelul de pregătire al populației este mai scăzut în aceste regiuni.
Pentru familiile cu venituri mici, cumpărarea unor rezerve de urgență poate fi dificilă, ceea ce le poate face mai vulnerabile în timpul unei crize.
Lahbib a spus că pregătirea nu trebuie să coste mult și a dat ca exemple stabilirea unui plan de urgență în familie și păstrarea la îndemână a unor lucruri esențiale, precum alimente, apă, medicamente și o lanternă.
Diferențele de pregătire privesc întreaga Uniune, ale cărei rețele electrice, sisteme de transport și lanțuri de aprovizionare sunt interconectate. Dacă penele de curent, atacurile cibernetice sau fenomenele meteo extreme afectează mai multe țări în același timp, presiunea asupra Mecanismului de protecție civilă al UE poate crește.
Serviciile de urgență ar putea fi depășite și ar putea apela la rezervele comune ale Uniunii, precum cele din cadrul rescEU. Cumpărăturile de panică din țările mai slab pregătite ar putea duce și la lipsuri de produse în regiunile învecinate, prin efectele asupra pieței unice.
Vulnerabilitățile din țările mai slab pregătite pot afecta și răspunsul comun al Uniunii, dacă sunt exploatate pentru a extinde perturbările.
Pe lângă intervenția autorităților și a serviciilor de urgență, contează și felul în care oamenii se ajută între ei atunci când izbucnește o criză.
Lahbib a declarat pentru Euronews că competențele practice, experiența din situații anterioare, legăturile dintre oameni și sprijinul din comunitate pot face o diferență reală.
Comisarul european a arătat că autoritățile își păstrează responsabilitatea pentru intervenție, iar cetățenii pot contribui prin gesturi la îndemâna lor. Când izbucnește o criză, fiecare poate face ceva, în măsura posibilităților sale, pentru a se ajuta pe sine și pentru a-i sprijini pe ceilalți.