Începând cu anul 2017, o serie de entități controlate de fostul guvern maghiar condus de Viktor Orbán au acumulat un portofoliu de zeci de proprietăți din România, majoritatea clasificate drept monumente istorice, atingând o valoare estimată a tranzacțiilor de 36 de milioane de euro. Investigația coordonată de PressOne și Public Record, alături de Libertatea, evidențiază mecanismul prin care statul vecin a expatriat active culturale, folosind în principal compania de stat Manevi Zrt. și o rețea de intermediari discreditați.
Un caz emblematic este cel al Castelului Wesselényi din Jibou, județul Sălaj, un ansamblu baroc de secol XVIII. În aprilie 2021, clădirea a fost vândută de două ori într-o singură săptămână. Mai întâi, Micro Vision Consult SRL, o firmă românească înființată recent, a achiziționat castelul pentru 800.000 de euro, folosind 634.000 de euro proveniți printr-un contract de fiducie de la Manevi Zrt. O săptămână mai târziu, Micro Vision a revândut imobilul tot lui Manevi Zrt, cu o ușoară marjă de profit, totalizând 830.000 de euro. Statul român nu a fost notificat la timp pentru a-și exercita dreptul de preemțiune, încălcând Legea 422 din 2001.
Doar un singur caz de această schemă s-a terminat cu anulare în instanță: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins vânzarea Castelului Wesselényi, stabilind că dreptul de preemțiune al statului român nu a fost respectat. În contrast, majoritatea tranzacțiilor au fost validate, statul român acceptând renunțarea la dreptul de cumpărare de fiecare dată, ceea ce a permis includerea a numeroase clădiri în patrimoniul maghiar.
Portofoliul maghiar include nu doar Castelul Wesselényi, ci și alte puncte de referință culturală din Transilvania, cum ar fi Castelul Teleki din Baia Mare, Hotelul Ardealul și Teatrul Vechi din Arad, Hotelul Parc din Oradea, Hotelul Onix din Băile Tușnad, Castelul Bornemisza din Ilia și Hotelul Melody din Cluj-Napoca (preluat tot printr-o fundație legată de Budapesta). Campaniei i s-a alăturat și Fundația KEÉÖMA, înființată la Budapesta în 2020, care a administrat fonduri alocate inițial la peste 15 milioane de euro și companii de stat precum Comitatus-Energia.
Spre deosebire de Slovacia, care a blocat rapid o inițiativă similară prin solicitarea de explicații a fostului ministru de Externe Ivan Korcok, România nu a opus rezistență efectivă. Situația s-a schimbbrusc însă la Budapesta: noul guvern condus de Péter Magyar a dizolvat fundația KEÉÖMA și a rupt lanțul de fiducie financiară, constatând că majoritatea celor 41 de clădiri cumpărate de vechiul cabinet rămân abandonate și necesită investiții colosale pentru restaurare. Din acest total, peste jumătate (26 de imobile) se află pe teritoriul românesc. Măsura lasă soarta acestor moșteniri istorice în necunoscut.