ACTUALIZARE Ungaria caută gaze românești de la Neptun Deep
Ministrul ungar al Economiei și Energiei, István Kapitány, a confirmat discuțiile cu România privind achiziționarea de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră, unde producția este prognozată să înceapă în 2027. „Am discutat despre ce trebuie făcut pentru ca Ungaria să poată cumpăra și importa gaze din Marea Neagră”, a declarat ministrul ungar.
Kapitány a menționat că Ungaria intenționează să dezvolte cooperarea și cu Croația, urmărind stabilirea termenilor comerciali și asigurarea capacității de transport prin conducte pentru gazele din zonă.
Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz (câte 50% fiecare), are rezerve exploatabile estimate la 100 de miliarde de metri cubi și costuri de investiții de aproximativ patru miliarde de euro. La capacitate maximă, producția anuală ar putea atinge opt miliarde de metri cubi, o cantitate comparabilă cu consumul anual de gaze al Ungariei, estimat la aproximativ 8,5 miliarde de metri cubi.
Premierul Ungariei, Peter Magyar, a afirmat că achizițiile de gaze rusești nu mai oferă avantaje prețistice, context în care Uniunea Europeană impune interdicția importurilor de gaze lichefiate din Rusia pe termen lung de la 1 ianuarie 2027. „Indiferent ce spunea guvernul precedent, gazul rusesc ieftin nu mai există”, a declarat Magyar, precizând că prețul gazelor rusești este dependent de cotațiile bursiere, iar diversificarea furnizorilor ar ajuta la negociarea unor tarife de tranzit mai bune.
Miniștra ungară de externe, Anita Orban, a anunțat la 4 noiembrie intenția Budapestei de a opri importurile de gaze rusești până în toamna anului 2027, o dată care precede interdicția totală a importului prin conducte, programată pentru 30 septembrie 2027.
Ultimele negocieri vor continua la București în două săptămâni, iar Ungaria va căuta să semneze contracte cu entități precum MVM, OMV, Petrom, Romgaz sau ExxonMobil, dacă România va avea gaze disponibile pentru export. Capacitatea interconectorului de gaze dintre România și Ungaria a fost crescută de la 1 noiembrie la 2,7 miliarde de metri cubi, iar colaborarea dintre cele două țări este descrisă de autoritățile ungarе ca „exemplară”. România a devenit parte a dialogului regional al țărilor V4 (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) și a statelor sudice, inclusiv Italia, pentru a crea oportunități noi de diversificare a aprovizionării și a reduce dependența de furnizorii tradiționali.
ACTUALIZARE Ungaria caută gaze românești de la Neptun Deep ca alternativă la fornizorul rus
Ungaria a demarat discuțiile oficiale cu România pentru achiziționarea de gaze naturale din Marea Neagră, în contextul planurilor Budapestei de a reduce dependența energetică de Rusia. Ministrul ungar al Economiei și Energiei, István Kapitány, a anunțat că importurile ar putea proveni din perimetrul Neptun Deep, unde producția este programată să înceapă în 2027. Kapitány a confirmat că au avut loc negocieri privind posibilitatea ca Ungaria să cumpere gaze extrase din zăcământul românesc. „Am discutat despre ce trebuie făcut pentru ca Ungaria să poată cumpăra și importa gaze din Marea Neagră”, a declarat ministrul. „Am discutat despre ce trebuie făcut pentru ca Ungaria să poată cumpăra și importa gaze din Marea Neagră”, a declarat ministrul ungar al Economiei și Energiei. În paralel, autoritățile de la Budapesta urmăresc extinderea colaborării energetice cu Croația. Potrivit lui Kapitány, cele două state trebuie să stabilească detaliile comerciale ale parteneriatului și să identifice capacitățile de transport disponibile pentru livrarea gazelor prin rețelele de conducte. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este deținut în cote egale de cele două companii, fiecare având o participație de 50%. Resursele exploatabile ale perimetrului sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Investiția totală în dezvoltarea proiectului se ridică la circa patru miliarde de euro, iar după atingerea capacității maxime de producție, extracția ar putea ajunge la opt miliarde de metri cubi anual. Volumul estimat de opt miliarde de metri cubi anual este apropiat de necesarul anual al Ungariei, care consumă aproximativ 8,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Schimbarea direcției energetice a Ungariei vine și pe fondul declarațiilor premierului Peter Magyar, care susține că importurile din Rusia nu mai reprezintă un avantaj economic pentru țară. Într-un interviu acordat postului de televiziune ATV, premierul Magyar a contestat argumentul fostului guvern condus de Viktor Orbán, care a susținut constant menținerea aprovizionării cu resurse energetice rusești datorită prețurilor considerate avantajoase. „Indiferent ce spunea guvernul precedent, gazul rusesc ieftin nu mai există”, a declarat Peter Magyar. Premierul a explicat că prețul gazelor provenite din Rusia este influențat, la rândul său, de evoluția cotațiilor de pe piețele energetice. În opinia sa, diversificarea surselor de aprovizionare ar putea consolida poziția Ungariei în negocierile comerciale și ar permite obținerea unor condiții mai bune pentru tarifele de tranzit. Pe 4 noiembrie, ministrul ungar de Externe, Anita Orban, a anunțat că Budapesta intenționează să renunțe complet la importurile de gaze naturale din Rusia până în toamna anului 2027.
ACTUALIZARE Peter Magyar: Gazul rusesc nu mai este ieftin, Ungaria explorează importul de gaze românești
Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că Ungaria ia în considerare importul de gaze naturale din producția românească, susținând că «gazul rusesc ieftin nu mai există» pentru economia sa. Magyar a explicat pentru postul ATV, citat de TASS, că prețul gazelor rusești este determinat de cotațiile bursiere, nu de un tarif fix avantajos, eliminând astfel motivul economic pentru dependența de Moscova. România va începe extracția gazelor din zăcământul Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de companiile OMV Petrom și Romgaz, în anul 2027. Acest proiect reprezintă o componentă strategică a noii orientări energetice a Ungariei.
István Kapitány, ministrul Economiei și Energiei, a confirmat dialogul cu România: «Am discutat despre ce trebuie făcut pentru ca Ungaria să poată cumpăra și importa gaze din Marea Neagră», adăugând premierul Peter Magyar în conversație privind strategia de aprovizionare. Guvernul Maghiar respinge narativul politic al predecesorului său, Viktor Orbán, care susținea că gazele rusești sunt esențiale și ieftine. Magyar argumentează că diversificarea surselor este necesară pentru siguranța economică națională. Peter Magyar a explicat mecanismul de prețificare: «Toate prețurile sunt raportate la cotațiile bursiere... Costul [gazului rusesc] este legat de prețul de la hub-ul de gaze TTF» (Title Transfer Facility din Țările de Jos). Acest lucru validează ideea că lipsa unui discount fix face importul rus incorect economic. Platforma TTF, sediată în Țările de Jos, servește drept reper principal pentru piața europeană a gazelor naturale, funcție care leagă direct prețul plătit de Ungaria pentru resursele rusești de fluctuațiile pieței internaționale, nu de un contract preferențial. Costul de tranzit joacă un rol semnificativ în prețul final al gazelor furnizate Ungariei, un factor care influențează decisiv calculul economic al diversificării către sursealternative, cum ar fi cele din Marea Neagră. Diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare devine prioritatea guvernamentală, într-un context în care dependența de un singur furnizor este văzută ca un risc economic crescut.
Proiectul Neptun Deep estimează rezerve exploatabile la 100 de miliarde de metri cubi, necesitând investiții de până la 4 miliarde de euro. Această capacitate este fundamentală pentru asigurarea cantității necesare tranzacțiilor bilaterale. Capacitatea de producție anuală a Neptun Deep este estimată la 8 miliarde de metri cubi, o cifră comparabilă cu consumul anual de gaze al Ungariei, estimat la 8,5 miliarde de metri cubi. Această suită sugerează potențialul de a acoperi o proporție semnificativă din nevoile Budapestei.
ACTUALIZARE Ungaria negociază importuri de gaze din Marea Neagră cu România
Ungaria a demarat discuțiile oficiale cu România pentru a achiziționa gaze naturale din Marea Neagră, o mișcare motivată de planurile Budapestei de a.reduce dependența energetică de Rusia. Potrivit publicației Szabat Magyar Szo, negocierile vizează în special zăcământul Neptun Deep, a cărui producție este programată să înceapă în 2027.
Un catalizator important al acestei schimbări este anunțul făcut de ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, cu o săptămână înainte de publicarea știrii, prin care Budapesta a intenționat să înceteze importurile de gaze rusești până în toamna anului 2027. Planul Ungariei se aliniază cu interdicțiile europene privind importurile de energie rusă: de la 1 ianuarie 2027, UE va opri aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (LNG) rusești pe baza contractelor pe termen lung, iar de la 30 septembrie 2027 va intra în vigoare interdicția totală a transportului de gaze prin conducte. Premierul Ungariei, Péter Magyar, a susținut că achizițiile de gaze din Rusia nu mai oferă un avantaj prețist pentru țară. Contrar narrativei guvernului precedent, condus de Viktor Orbán, Magyar a afirmat explicit că „gazul rusesc ieftin nu mai există”. El a explicat că prețul acestui combustibil este legat direct de cotațiile bursiere. Investiția totală pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro. Agenția internațională de rating Fitch Ratings estimează că, odată cu începutul exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, pe baza resurselor proprii. Fitch a remarcat progresele semnificative înregistrate în anul 2026: platforma de producție Neptun Alpha a fost instalată în Marea Neagră, conducta submarină de 160 de kilometri către Tuzla este finalizată, iar șapte dintre cele zece sonde de producție au fost forate.
ACTUALIZARE Ungaria intensifică negocierile pentru gaze din Neptun Deep
Ungaria a intensificat discuțiile cu România privind achiziționarea de gaze naturale din zăcământul offshore Neptun Deep, în contextul demersurilor de diversificare a surselor de energie. Ministrul ungar al Economiei și Energiei, István Kapitány, a confirmat negocierile cu omologul său român, Dumitru Chisăliță, accentuând rolul strategic al gazelor din Marea Neagră pentru consolidarea securității energetice a Budapestei. Ulterior reuniunii, o nouă rundă de discuții este programată să aibă loc la București.
Ministrul Ungar al Economiei și Energiei, István Kapitány, a anunțat că Ungaria este interesată să cumpere gaze naturale din zăcământul românesc Neptun Deep, din Marea Neagră. Discuțiile pe această temă urmează să aibă loc la București în două săptămâni, după întâlnirea anterioară cu omologul său român, Dumitru Chisăliță.
Potrivit sursei citate, ministrul István Kapitány a menționat în cadrul unui mesaj video pe Facebook că Ungaria poate dezvolta noi canale de achiziție alături de partenerii români și croați. Această colaborare ar putea extinde semnificativ opțiunile de diversificare a aprovizionării cu energie ale Ungariei. Kapitány a subliniat importanța construirii unor relații energetice strânse între țările Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) și statele sudice ale Europei, incluzând Italia, pentru a crea oportunități noi de diversificare.
Cooperarea energetică ungaro-română vizată depășește simpla achiziție de gaze naturale, putând include și coordonarea rutelor de transport regional și a infrastructurii aferente.
Interesul Ungariei pentru gazele românești nu este unul recent. Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a comunicat încă acum un an dorința Budapestei de a cumpăra gaze din Neptun Deep și de a negocia importurile din Marea Neagră. Pe lângă energia din Marea Neagră, Ungaria dorește să colaboreze cu România pentru extinderea duratei de viață a reactoarelor nucleare de pe teritoriul celor două țări.
Colaborarea între România și Ungaria este descrisă ca „exemplară”. Ungaria a crescut capacitatea interconectorului de gaze dintre cele două țări la 2,7 miliarde de metri cubi de la 1 noiembrie, bazându-se pe creșterea livrărilor viitoare din România.
Szijjarto a explicat că decizia de import este în primul rând una comercială. Dacă România va avea gaze disponibile pentru export, Ungaria este pregătită să le importe prin contracte comerciale semnate cu entități precum MVM (compania de stat ungară), OMV, Petrom, Romgaz sau alte companii implicate în proiect, inclusiv ExxonMobil (care a cedat partea sa Romgaz-ului).
Inițiativa României de a vinde gaze în Ungaria va deveni operațională odată cu intrarea în producție a proiectului offshore Neptun Deep, programată pentru anul 2027. Acest zăcământ este considerat una dintre cele mai importante investiții energetice regionale.
Importanța strategică a gazelor românești pentru Ungaria rezidă în reducerea dependenței de furnizorii tradiționali, însă succesul livrărilor depinde de existența capacităților de transport adecvate, a infrastructurii și a acordurilor comerciale necesare.
Proiectul Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră, va aduce România în competiție directă pentru piața energetică din Europa Centrală și de Est, inclusiv cu cei care își propun să tranziteze gaze liquefiate (LNG) prin țări vecine.
Neptun Deep produce exclusiv gaze naturale și nu involvează gaze americane lichidificate (LNG) destinate tranzitării prin Grecia. Proiectul Neptun Deep va fi un actor major la nivel regional începând cu 2027, contribuind la diversificarea supply-ului în zona Mării Negre. Analiza Standard & Poor's menționează că Noua producție din România va perturba echilibrul energetic, afectând planurile Greciei și Turciei de a domina aprovizionarea pentru Europa Centrală și de Est. Piața Ungariei este cea disputată, în timp ce Grecia ar putea menține piețe mai mici de vecinatate. Capacitatea de regazificare și stocare a Greciei ar putea rămâne marginalizată în cazul unei aprovizionări directe a Ungariei din România, impactând infrastructura maritimă din sud. Schimbarea strategiei de furnizare va viza reducerea dependenței europene de rutele alternative prin țările mediteraneene, în favoarea gazelor extrase direct din Marea Neagră. România va ocupa o poziție dominantă, iar proiectul offshore este evaluat ca având un impact structural asupra comerțului cu energie în regiune pe termen lung. Conform sursei, Bulgaria are o poziție intermediară în ecosistemul de gaze și este un posibil beneficiar al exporturilor românești, având infrastructură adaptată.
Miniștrii energetici ai României și Ungariei, Dumitru Chisăliță și respectiv István Kapitány, au abordat modalitățile prin care Budapesta poate achiziționa gaze naturale din Marea Neagră.
Într-un mesaj video postat pe Facebook, ministrul ungar a prezentat resursele gazifere românești ca pe o oportunitate strategică de diversificare a surselor de energie pentru Ungaria.
István Kapitány a susținut că, alături de partenerii din România și Croația, Ungaria poate consolida rute de procurare, lăr gindu-i-se opțiunile de aprovizionare.
„Am discutat despre pașii pe care trebuie să îi facem pentru ca Ungaria să poată juca un rol activ în achiziționarea gazelor naturale produse în Marea Neagră și livrarea acestora în regiunea noastră”, a declarat Kapitány.
Următoarea rundă de negocieri între cei doi miniștri este programată să aibă loc peste două săptămâni, la București.
Interesul Ungariei se concentrează asupra proiectului offshore Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre, o investiție energetică majoră ale cărei livrări sunt anticipate pentru anul 2027.
Pentru Budapesta, accesul la gazele din Neptun Deep reprezintă o soluție strategică de reducere a dependenței de furnizorul tradițional, gazul rusesc.
Disponibilitatea gazelor românești pe piața ungară este condiționată de existența capacităților de transport adecvate, a infrastructurii necesare și a acordurilor comerciale stabilite.
Cooperarea energetică bilaterală se extinde dincolo de tranzacțiile de gaze, incluzând coordonarea infrastructurii de transport și a rutelor regionale.
Discuțiile au vizat și lărgirea cooperării energetice la nivel regional, grupând țările din sudul Europei, inclusiv Italia, alături de statele Vizegrăd – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.
Dorința de a importa gaze din Neptun Deep a fost exprimată anterior și de ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, care a menționat și posibilitatea colaborării pentru prelungirea vieții reactoarelor nucleare din ambele țări.
„Colaborarea dintre România și Ungaria este exemplară. De la 1 noiembrie am crescut capacitatea interconectorului de gaze dintre cele două țări la 2,7 miliarde de metri cubi”, a spus Szijjarto.
Motivul creșterii capacității interconectorului, explică Szijjarto, este anticiparea „creșterii livrărilor în anii următori din România în Ungaria” și rolul important pe care Bucureștiul îl va avea în aprovizionarea regiunii.
Ministrul ungar de Externe a reafirmat interesul comercial pentru importul de gaze din Neptun Deep, menționând posibilitatea semnării de contracte cu companii precum MVM, OMV, Petrom, Romgaz sau ExxonMobil.
„Dacă există gaze care să fie exportate, noi suntem cu siguranță interesați să îl importăm în Ungaria, în baza unui contract comercial semnat de MVM... cu OMV, Petrom, Romgaz, Exxon, cu oricine”, a precizat Szijjarto.
István Kapitány a reconfirmat intenția Ungariei de a demara negocierile pentru procurarea gazelor din Neptun Deep, accentuând caracterul comercial al deciziei.