Aproximativ 31,2% dintre adulții din Ucraina prezintă simptome compatibile cu tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) sau cu tulburarea de stres posttraumatic complex (CPTSD), potrivit unui studiu publicat în 2026. Cercetarea se bazează pe un sondaj reprezentativ realizat în mai 2024 și a implicat specialiști de la King’s College London, Kyiv School of Economics, George Washington University, University of Manchester și alte instituții internaționale, interviurile fiind efectuate de Kyiv International Institute of Sociology.
Studiul a analizat 2.504 adulți selectați aleatoriu din regiunile Ucrainei aflate sub controlul autorităților de la Kiev, inclusiv persoane strămutate, prin interviuri telefonice. Rezultatele indică faptul că peste trei sferturi dintre respondenți au trecut prin cel puțin un eveniment traumatic în viața adultă, în timp ce aproape jumătate au raportat experiențe traumatizante încă din copilărie.
Experiențele descrise includ bombardamentele, distrugerea locuințelor, pierderea persoanelor apropiate și strămutarea familiilor. Aproximativ un sfert dintre adulți au îndeplinit criteriile pentru PTSD, iar în jur de 6% au prezentat simptome de CPTSD. În timp ce PTSD se manifestă prin coșmaruri, amintiri intruzive, evitarea traumei și stare de alertă, forma complexă (CPTSD) include dificultăți de reglare a emoțiilor, probleme de imagine de sine și afectarea relațiilor personale.
Analiza a evidențiat că riscul ridicat de a dezvolta aceste tulburări este mai pronunțat în cazul femeilor, al persoanelor strămutate, al celor cu un nivel de educație mai redus și al celor cu experiență militară anterioară. De asemenea, probabilitatea apariției simptomelor crește odată cu acumularea de experiențe violente, expunerea la violența altor persoane sau situațiile în care viața a fost pusă în pericol.
Cercetătorii subliniază că povara psihologică nu a început doar în februarie 2022, ci a fost alimentată și de conflictul din Donbas și de anexarea Crimeei în 2014. Mai mult, recuperarea este îngreunată de faptul că amenințările rămân actuale, fenomen descris prin conceptul de „stres traumatic continuu”, în care bombardamentele sau separarea familiilor reprezintă pericole reale și constante.
O constatare neașteptată a fost faptul că PTSD a fost considerabil mai frecvent decât forma complexă, ceea ce duce cercetătorii la ipoteza că solidaritatea socială, sprijinul comunitar și identitatea națională ar putea proteja unele persoane împotriva efectelor psihologice de lungă durată. Autorii avertizează că amploarea problemelor de sănătate mintală ar putea depăși capacitatea serviciilor specializate, recomandând implementarea programelor comunitare și a rețelelor de sprijin reciproc.
Studiul prezintă anumite limite, deoarece interviurile telefonice au exclut persoanele fără acces la telefon, unii participanți ar fi putut evita subiectele traumatizante, iar datele reflectă situația din mai 2024, nu nivelul actual al simptomelor.