ACTUALIZARE USRL și PNL susțin că reforma AEP blochează alianța lor electrorală din 2028
Deputații USR Alexandru Dimitriu și PNL Alexandru Muraru au solicitat președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, retragerea proiectului de lege privind partidele politice, insistând ca modificarea legislației să rămână competența exclusivă a Parlamentului. Alexandru Dimitriu a argumentat că inițiativa AEP ar putea afecta capacitatea partidelor de a forma alianțe, inclusiv colaborarea strategică dintre USR și PNL, considerând că instituția nu trebuie să intervină în procesul de constituire, administrare sau dizolvare a formațiunilor politice. Dimitriu a contestat dreptul AEP de a iniția proiectul, reafirmând că deciziile privind înregistrarea alianțelor politice trebuie să rămână în competența instanțelor de judecată, nu a unei autorități administrative. Șeful delegației USR a transmis un ultimatum președintelui AEP, cerând retragerea urgentă a proiectului și amenințând cu o plângere penală pentru delapidare, acuzând conducerea instituției că utilizează fondurile publice în scopuri politice, în favoarea PSD. Deputatul PNL Alexandru Muraru a criticat și el propunerea, avizând că aceasta ar îngreuna formarea unei alianțe PNL-USR prin transferarea rolului de filtrare a alianțelor de la Tribunalul București către AEP. Cele două partide au decis boicotarea totală a consultărilor tehnice cu Adrian Țuțuianu și echipa AEP privind acest proiect de act normativ.
ACTUALIZARE USRL și PNL susțin că reforma AEP blochează alianța lor electrorală din 2028
Deputații USR Alexandru Dimitriu și PNL Alexandru Muraru au solicitat luni președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, retragerea proiectului de lege privind partidele politice, insistând ca modificarea legislației să rămână competența exclusivă a Parlamentului. Alexandru Dimitriu a atacat frontal inițiativa, susținând că președintele AEP „vrea să hotărască el dacă USR are voie să facă alianță cu PNL” și că „pixul lui” nu ar trebui să aibă „drept de viață și de moarte” asupra partidelor. Liberalul a enumerat două probleme fundamentale: una procedurală, vizând incapacitatea AEP de a iniția acte normative, și una de fond, referitoare la conflictul de interese al unui șef AEP perceput ca apropiat al PSD în decizia privind alianțele opoziției. Șeful delegației USR a transmis un ultimatum președintelui AEP, cerând retragerea urgentă a proiectului și amenințând cu o plângere penală pentru delapidare. Dimitriu a acuzat conducerea instituției că utilizează fondurile publice în scopuri politice, în favoarea PSD, declarând: „AEP nu este bâta PSD... Veți suporta toate rigorile legii” dacă Țuțuianu nu se abține. Deputatul PNL Alexandru Muraru a caracterizat proiectul ca un instrument al unui „bombardier politic” care blochează alianța PNL-USR prin transferarea înregistrării alianțelor de la decizia unui magistrat la un filtru administrativ AEP. Cele două partide au decis boicotarea totală a consultărilor tehnice cu echipa lui Țuțuianu privind acest proiect.
ACTUALIZARE USRL și PNL solicită retragerea proiectului AEP privind partidele: „Bombardier politic“
Deputații USR Alexandru Dimitriu și PNL Alexandru Muraru au solicitat luni, 9 noiembrie, președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, retragerea proiectului de lege privind partidele politice. Cele două formațiuni se opun inițiativei AEP, susținând că ea depășește atribuțiile instituției și ar putea îngreuna constituirea alianțelor politice, în special a celei strategice dintre USR și PNL.
Alexandru Dimitriu a acuzat că șeful AEP „vrea să hotărască el dacă USR are voie să facă alianță cu PNL” și a criticat intenția de a transfera decizii privind partidele din zona instanțelor către autoritatea electorală. Liderul USR a calificat drept inadmisibilă posibilitatea ca un președinte al AEP să decidă dacă un partid poate forma sau nu alianțe politice, afirmând că Adrian Țuțuianu ar dori să aibă „drept de viață și de moarte asupra partidelor politice” prin intermediul „pixului lui”. Deputatul USR a precisat că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția „nu are ce să caute când vine vorba despre cum se administrează o persoană juridică, cum se administrează un partid”. El a calificat drept „foarte grav” tentativa AEP de a exercita control.
Liderul USR i-a cerut public lui Adrian Țuțuianu să retragă proiectul, avertizând că, în caz contrar, formațiunea sa va depune plângere penală. „Domnule Țuțuianu, vă rog frumos să retrageți această lege”, a declarat Dimitriu, acuzând că sunt folosite resursele AEP „în scopul de a ajuta PSD”. Totodată, acesta a afirmat că „AEP nu este bâta PSD”. Deputatul PNL Alexandru Muraru l-a atacat dur pe președintele AEP, etichetându-l drept un „bombardier politic” și pe echipa sa drept „PSD-iști de la AEP”. Muraru a explicat că proiectul de lege schimbă un aspect esențial: înregistrarea alianțelor dintre partide se face astăzi la Tribunalul București, printr-o decizie a unui magistrat, iar proiectul AEP ar muta această decizie „administrativ la AEP”, creând un filtru nou. Muraru a susținut că Țuțuianu are „o întreagă istorie la activ de gafe politice, de încălcări ale legii şi de abuzuri”.. Muraru a afirmat că proiectul de lege ar urmări în mod explicit să blocheze viitoarea alianță dintre PNL și USR. În semn de protest, Muraru a anunțat că PNL și USR au decis „să nu mai participe la niciun fel de consultare” cu conducerea AEP pe tema acestui proiect legislativ.
ACTUALIZARE USRL și PNL susțin că reforma AEP blochează alianța lor electrorală din 2028
Deputații USR Alexandru Dimitriu și PNL Alexandru Muraru continuă să conteste inițiativa Autorității Electorale Permanente (AEP) de a modifica Legea partidelor, acuzând proiectul că vizează blocarea unei viitoare alianțe strategice între cele două partide, anticipată pentru alegerile din 2028. Aceste declarații vin la peste șase ore după ce sursele AGERPRES și Digi24 au raportat același conflict, dar fără a menționa explicit acuzația de încercare de blocare a alianței ca fiind scopul central al proiectului. Alexandru Dimitriu a relansat ultimatumul adresat președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, cerând retragerea urgentă a proiectului. Deputy-ului USR i-a reiterat acuzația că Țuțuianu, descris de el ca un „PSD-ist până la ultimul oscior”, intenționează să decidă unilateral dacă USR își poate forma alianțe, afirmând: „Vrea el și pixul lui să aibă drept de viață și de moarte asupra partidelor politice”. Deputy-ului Dmitriev a subliniat consecințele juridice ale nerenunțării la proiect: „Vă rog să retrageți această lege, în caz contrar vom depune plângere penală pentru delapidare”. Acuzațiile privind preferința politică a lui Țuțuianu sunt formulate în același termen intens de către Dmitriev, care îl etichetează explicit drept adept al PSD. Dimitriev a acuzat conducerea AEP că utilizează fondurile publice pentru a susține PSD-ul. El a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, Țuțuianu va „suporta toate rigorile legii”. NULL Mesajul lui Dmitriev către Țuțuianu a fost simplificat în titulatură: „Să retragă, de urgență, acest proiect”. Dimitriev consideră că AEP nu are competența legală de a modifica Legea partidelor și nu ar trebui să intervină în organizarea internă a acestora. El sugerează ca Parlamentul să rămână singurul organism care să hotărască asupra modificării acestei legislații. Alexandru Muraru a justificat importanța alianței PNL-USR, susținând că această uniune are capacitatea de a câștiga alegerile parlamentare din 2028. Muraru a reafirmat acuzația că proiectul lui Țuțuianu pornește din motive politice și are ca obiectiv direct impedimentarea colaborării dintre PNL și USR. Liberalul a explicat: „Vor să blocheze alianța PNL – USR. Adrian Țuțuianu și-a pus în cap această ofensivă de blocare a inițiativei PNl USR pentru că ei au înțeles care este capacitatea acestei alianțe de câștiga alegerile parlamentare în 2028.” Contextul electoral din 2024 este prezentat de sursă: PNL s-a clasat pe locul trei cu 14% din voturi, iar USR pe locul patru, cu 12%, mult sub PSD care a obținut 22%. Un sondaj CURS recent privind viitoarele alegeri arată că PSD ar obține 26%, PNL 16%, iar USR ar scădea la doar 8%.
ACTUALIZARE Țuțuianu respinge acuzațiile PNL și USR: Proiectul AEP respectă standardele europene și este susținut de CSM
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins marți acuzațiile PNL și USR legate de noul proiect al legii partidelor politice, numindu-le „calomnioase” și invocând sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În comunicatul său, Țuțuianu a susținut că CSM a confirmat oportunitatea transferului competenței de înregistrare a partidelor de la Tribunale spre autoritățile administrative, măsura menită să degreveze Tribunalul București, iar procedura administrativă este comună în Europa, fiind supusă ulterior controlului judiciar. Șeful AEP a făcut o trimitere la contextul politic al declarațiilor adversarilor săi, amintind că CSM a inclus anterior USR și PNL, alături de G4Media și alte media independente, pe o listă neagră cu presupuși adversari ai justiției. Țuțuianu a afirmat că demersul legislative urmărește adaptarea cadrului normativ la evoluțiile administrative, la recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, și la necesitatea digitalizării, invitând parlamentarilor să analizeze proiectul înainte de a formula acuzații grave.
Delegații USR și PNL au suspendat participarea la consultările cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), acuzând proiectul de modificare a Legii partidelor de a fi o barieră artificială pentru o viitoare alianță PNL-USR în vederea alegerilor din 2028. Proiectul propune majorarea numărului minim de fondatori de la trei la 100 și transferul procedurii de înregistrare către AEP, măsuri pe care liberalii le asociază cu obstrucționarea alianțelor PNL-USR în contextul electoral din 2028. Șeful USR a reiterat dorința de alinare cu PNL la nivel național, recunoscând totuși riscurile electorale locale, acolo unde cele două partide concurează sau colaborează cu PSD, și a menționat posibilitatea unei alianțe chiar și la nivelul Primăriei Sectorului 5. Dimitriu a acuzat președintele AEP că folosește fondurile instituției pentru a sprijini PSD-ul, etichetând demersurile lui Țuțuianu ca fiind „nu bâta PSD”, ci o încercare directă de control politic. Muraru a detaliat modul în care AEP ar putea interveni din oficiu în activitatea partidelor, considerând că o activitate contrară „ordinii publice” ar putea fi un pretext pentru dizolvarea formațiunilor opozante sau pentru respingerea înregistrării alianțelor. Calendarul stringent al proiectului, cu validarea statutară impusă în doar șase luni de la intrarea în vigoare, este interpretat de PNL ca o capcană legislativă menită să paralizeze negocierea alianțelor strategice înainte de alegerile anticipate sau programate. Deputatul PNL a avertizat că validarea de către AEP a noilor statut ar putea fi refuzată dacă denumirile sau componențele alianțelor nu corespund unor criterii de transparență sau confuzie interpretate arbitrari de către executivul AEP. Proiectul legislativ implică modificarea actelor constitutive ale tuturor partidelor, cu implicații majore asupra capacității lor operaționale și de a prezenta candidaturi comune într-un termen extrem de restrâns. Respingerile venite din partea celor două partide de opoziție majoră marchează o escaladare a tensiunilor între puterea executivă și structurile de control electoral, AEP fiind acuzată de politicizare extremă. Anularea participării la consultări de către delegațiile USR și PNL lasă AEP fără consensul principalilor actori politici în dezbaterea reformei sistemului de înființare și înregistrare a partidelor. Atacurile la adresa profesionalismului președintelui Țuțuianu, prin amintirea dosarelor penale sau a deciziilor dispute din trecut, sunt folosite de PNL pentru a submina credibilitatea instituției pe care acesta o conduce. Dimitriu și Muraru au unit vocile pentru a cere Parlamentului să preia monopolul proiectării și aprobării Legii partidelor politice, respingând orice delegare a acestor puteri către instituții executive sau administrative. Conform deputaților, reforma ar servi exclusiv intereselor electoral ale PSD, prin îngreunarea accesului partidelor de opoziție și consolidarea monopolului PSN. Propunerea de a transforma înregistrarea alianțelor într-un act administrativ, înlocuind decizia judecătorească, este văzută ca o derogare de la separația puterilor în administrație. Dimitriu a reiterat că USR este deschiasă dialogului strategic cu PNL, indiferent de tensiunile locale sau de compatibilitatea programatică perfectă, având ca prioritate abaterea valului AUR de la putere. Muraru a explicat că OUG nu ar trebui folosită pentru norme fundamentale ale vieții democratice, iar AEP ar trebui să rămână un arbiter neutru, nu un regulator politic. Criticii proiectului subliniază că cerința de 100 de fondatori, deși aliniată la standardele UE, este dificil de îndeplinit rapid și ar putea fi folosită pentru a bloca înființarea de noi grupări care să disputе scorul PSD-PSD. Delegatul PNL a accentuat că validarea de către AEP a unui partid ar transforma instituția într-un gardian al loialității politice, nu al legalității administrative. Denumirile partidelor și alianțelor ar fi supuse unui filtru administrativ care ar putea interzice utilizarea unor simboluri sau termeni considerate „confuze”, limitând astfel expresia politică liberă a cetățenilor.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu și cel al PNL, Alexandru Muraru, au calificat inițiativa AEP ca o „presiune abuzivă” într-un an preelectoral, susținând că proiectul vizează direct imposibilitatea colaborării dintre cele două formațiuni. Muraru a acuzat că AFP încearcă să exercite un control politic asupra angajaților instituției și a readus în atenție vechile controverse ale președintelui Țuțuianu, inclusiv anchetarea DNA din 2012 și scandalul plăților soldaților din 2017.
Parlamentarii au evidențiat transferul competenței de înregistrare a partidelor și alianțelor de la Judecătoria București la AEP, atribuită unei structuri administrative subordonate conducerii instituției, considerată incompatibilă cu caracterul judicial al deciziei. Liberalii au condamnat tentativele de a redacta legislația electorală prin ordonanță de urgență, cerând o dezbatere transparentă în Parlament, singurul garant al legitimării democratice a regulilor electorale.
Alexandru Dimitriu a respins rolul AEP în organizarea internă a partidelor, invocând analogia cu ANAF: autoritatea de control fiscal nu decide înființarea sau structura unei societăți, iar un magistrat nu ar trebui înlocuit de un „pix al unui funcționar” în destinul politic al partidelor.
Deputatul PNL Alexandru Muraru a explicat riscurile calendaristice: legea intrând în vigoare la trei luni de la publicare, partidele ar avea șase luni pentru validarea noilor statute, perioadă care coincide exact cu negocierile strategice pentru alianța din 2028.
Muraru a avertizat că AEP ar putea respinge validarea statutară sau dizolva partidele care nu respectă termenele sau „normele de conduită”, oferind conducerii AEP un instrument de presiune politică directă.
Cei doi deputați au refuzat să mai colaboreze la avizările tehnice ale proiectului, iar Dimitriu a anunțat intenția de a depune o plângere penală împotriva președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, pentru delapidare dacă proiectul nu este retras.
Dimitriu a subliniat caracterul categoric al deschiderii către alianța cu PNL, văzând-o ca singura alternativă viabilă împotriva valului AUR, respingând totodată acuzațiile că reforma ar proteja PSD.
USR și PNL își cer formal retragerea proiectului de lege privind partidele politice prezentat de președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, și solicită Parlamentului să preia inițiativa legislativă în acest domeniu, suspendându-și participarea la consultările tehnice.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a acuzat liderul AEP că își atribuire un rol de decident politic, declarând: „Vrea el și pixul lui să aibă drept de viață și de moarte asupra partidelor politice”, și a trasat două objectioni centrale: una procedurală, privind competența AEP de a iniția legi, și una de fond, privind interferența unei figuri asociate PSD în decizia privind alianța entre opoziție. Dimitriu a transmis un ultimatum președintelui Țuțuianu: retragerea proiectului sau o plângere penală pentru delapidare, acuzând conducerea AEP că folosește fondurile instituției pentru a favoriza PSD-ul, afirmând că „AEP nu este bâta PSD” și că vor fi suferite toate riguroile legii dacă nu se abține. Deputatul PNL Alexandru Muraru a etichetat proiectul ca un instrument al unui „bombardier politic” care blochează alianța PNL-USR prin mutarea înregistrării alianțelor de la judecătorie la AEP, creând un filtru administrativ care înlocuiește decizia magistratului. Acesta a anunțat boicotul total al consultărilor cu echipa lui Țuțuianu.
null