Fostul președinte al Partidului Național Liberal (PNL), Valeriu Stoica, a calificat drept „necesar democratic” orice măsură care ar avea ca efect blocarea posibilității ca partidele politice să formeze alianțe, în contextul proiectului de modificare a Legii partidelor. Declarațiile lui Stoica vin la câteva zile după ce președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins acuzațiile conform cărora reformele legislative propuse vizează, în mod indirect, impedimentarea unei viitoare alianțe între PNL și USR.
Într-un interviu acordat Digi 24, Valeriu Stoica a subliniat că, deși proiectul de lege este încă în fază incipientă și este puțin probabil să fie adoptat în forma actuală, principiul democratizării partidelor politice în România nu poate fi pus în pericol prin reglementări arbitrare. „N-ar fi deloc democratic să se blocheze posibilitatea să se facă alianță. Dacă cineva se gândește acum că se modifică legea partidelor politice, inclusiv prevederile privind alianțele, și ar putea cineva să blocheze formarea unei alianțe electorale sau politice, cred că se gândește mult prea egoist și nerealist în același timp”, a declarat fostul lider liberal.
Stoica a analizat „resetarea” scenei politice din România, marcată de înființarea guvernului Luca Niculescu, care a rupt asociația anterioară dintre PNL și PSD. Astfel, contextul actual prezintă PSD la guvernare, având în opoziție atât AUR, cât și frontul PNL-USR-UDMR. Politicianul a indicat că strategii pe termen lung, orientate spre alegerile din 2028, ar putea include negocierea unei alianțe între PNL și USR, similar modelului Convenției Democrate din 2000 sau a coaliției DA din 2004, care au permis victoria prin concentrarea unor cercuri largi de forțe politice.
Proiectul de lege inițiat de AEP propune transferarea competenței de înregistrare a partidelor politice și a alianțelor electorale de la instanțele de judecată (Tribunalul București) la AEP. Adrian Ƞuțuianu a apărât această schimbare, atrăgând atenția că procedura existentă este lentă și sugestivă o „puzderie” de partide. Conform datelor prezentate de Țuțuianu, există 276 de partide înregistrate, dar doar 15-20 funcționează efectiv. De asemenea, proiectul prevede creșterea numărului minim de membri fondatori de la 25.000 (prag anulat anterior de CCR) la 100, o măsură justificată de președintele AEP ca necesară filtrării formațiunilor fără acoperire reală sau cu scopuri nepolitice.
În fața criticilor PNL și USR, care tem, că noile atribuții ale AEP ar putea deveni instrumente de control politic sau de obstrucționare a opoziției (în special a coaliției PNL-USR), Adrian Țuțuianu a insistat pe garanțiile juridice rămase în sistem. El a subliniat că deciziile AEP ar putea fi atacate în instanță, asigurându-se astfel „controlul judiciar”, menționat și de CSM. Completurile care vor analiza cererile vor fi formate din cinci specialiști ai AEP, desemnați aleatoriu, iar hotărârile de respingere ar fi supuse controlului Curții de Apel București.