Europarlamentarul și fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, a ridicat marți, 10 noiembrie 2026, semnale de alarmă privind eficiența și viteza de execuție a contractelor din industria de apărare prin mecanismul european SAFE, într-o intervenție la „Masa rotundă a apărării” organizată de Defense România. Dîncu a solicitat înființarea unei autorități naționale dedicate, posibil în subordinea premierului, pentru a rupe lipsa de colaborare și a reduce birocrația dintre ministerul Apărării și cel al Economiei.
Fostul ministru a subliniat necesitatea realizării unui inventar al capacității industriale românești până în primăvara anului 2027, pentru a identifica ce poate livra România în acel an și pentru a ști ce infrastructură trebuie păstrată în țară. Dîncu a amintit că România a primit deja prima tranșă de 2,5 miliarde de euro din alocarea totală de 16 miliarde de euro, plată efectuată la 26 august 2026, și a insistat pe clarificarea destinului acestor fonduri, întrebat retoric ce comenzi au ajuns efectiv în fabrici.
Vasile Dîncu a luat ca exemplu concret contractul pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivatele, în valoare de 3,3 miliarde de euro, cu producția prevăzută în Mediaș. El a evidențiat necesitatea unor răspunsuri precise privind calendarul începerii fabricației, calificarea furnizorilor și drepturile de reparație după expirarea garanției, subliniind că acest contract ar putea asigura un deceniu de activitate pentru întreprinderile din localitate.
Referindu-se la contextul european, Dîncu a menționat că la 29 octombrie 2026 a început a doua rundă de finanțare SAFE, Comisia Europeană transmitem deja statelor membre suma de 21,3 miliarde de euro rămasă din plafonul de 150 de miliarde. El a observat că Comisia încurajează achizițiile comune cu Ucraina și a indicat priorități precum muniția, apărarea antiaeriană, dronele și sistemele anti-drone, propunând ca Romarm să prezinte proiecte concrete bazate pe nevoile confirmate de militari.
Europarlamentarul a evidențiat divergențele procedurale care încetinesc procesul: apărarea formulează cerința, economia negociază cooperarea, cancelaria premierului coordonează SAFE, iar finanțele prevăd banii, fiecare entitate încheindu-și partea în timp ce fabricile așteaptă. Dîncu a sugerat un program național gândit diferit, deși România are deja strategia pentru industria de apărare 2024-2030, un plan de înzestrare a armatei și un plan național pentru SAFE.
Vasile Dîncu a propus adoptarea modelului Poloniei ca exemplu de fluiditate între momentului comenzii și livrările inițiale. El a relatat că Polonia a semnat în 2023 un acord-cadru pentru vehiculul de luptă al infanteriei BWP Borsuk, comanda oficială de 111 vehicule fiind efectuată în martie 2025 de către Agenția pentru Armament către Polska Grupa Zbrojeniowa și Huta Stalowa Wola. Primele 25 de vehicule au fost livrate armatei poloneze în decembrie 2025, un interval temporal mult mai scurt decât cel obișnuit.