ACTUALIZARE Guy Verhofstadt la Eurosfat: Suveranitatea națională nu mai există, singura soluție este Europa federală
Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei, a fost prezent la București pentru a lansa cartea sa „Înfrângerea trumpismului” în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Forumului EUROSFAT, organizat de Europuls. Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei și fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European (2009–2019), a fost prezent la București, pentru a-și lansa cartea „Înfrângerea trumpismului”, publicată la Editura Presa Universitară Clujeană. Sursa foto: Libertatea Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei și fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European (2009–2019), a fost prezent la București, pentru a-și lansa cartea „Înfrângerea trumpismului”, publicată la Editura Presa Universitară Clujeană. În acest context, Libertatea a realizat un scurt interviu cu politicianul belgian, pentru a-l întreba care ar fi greșelile politice făcute de Bruxelles speculate de mișcările populiste eurosceptice. Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei și fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European (2009–2019), a fost prezent la București, pentru a-și lansa cartea „Înfrângerea trumpismului”, publicată la Editura Presa Universitară Clujeană. În acest context, Libertatea a realizat un scurt interviu cu politicianul belgian, pentru a-l întreba care ar fi greșelile politice făcute de Bruxelles.speculate de mișcările populiste eurosceptice. „Cred că este vorba despre faptul că nu s-a mai luptat pentru valorile liberale. După 1989, am crezut, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice și a comunismului, că lupta s-a încheiat, că am câștigat războiul, iar democrația liberală urma să devină sistemul de guvernare în toate colțurile lumii, chiar și în Rusia sau în China. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Așadar, autosuficiența liberal-democraților după prăbușirea Uniunii Sovietice este, în esență, cea mai mare greșeală pe care am comis-o. Apoi, a doua greșeală pe care am făcut-o a fost aceea de a nu observa suficient de clar că, în societățile noastre moderne de astăzi, în care există aceste mari monopoluri digitale, oamenii obișnuiți, și cu siguranță tinerii, nu primesc nimic în schimb. Ei pot participa, pot posta pe Twitter, pot folosi TikTok, pot face ce vor, dar aceste companii acumulează averi uriașe, iar cetățenii simpli, tinerii, nu primesc nimic în schimb. Așadar, câțiva oameni devin foarte bogați, cu siguranță de cealaltă parte a Atlanticului. Iar aici, tinerii nu au posibilitatea de a avea un salariu suficient pentru a-și asigura și a-și construi o viață decentă”, explică Guy Verhofstadt. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de a XIV-a ediții a Forumului EUROSFAT, organizat de Europuls - Centrul de Expertiză Europeană la București, sub motto-ul „România și cele 2026 de nuanțe de adevăr”. -Libertatea: Aveți o lungă carieră politică atât la nivel național, cât și una la nivel european. Care au fost cele mai proaste decizii politice luate de Bruxelles, care au dus la creșterea nemulțumirii populației europene și ascensiunea populismului? -Guy Verhofstadt: Cred că este vorba despre faptul că nu s-a mai luptat pentru valorile liberale. După 1989, am crezut, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice și a comunismului, că lupta s-a încheiat, că am câștigat războiul, iar democrația liberală urma să devină sistemul de guvernare în toate colțurile lumii, chiar și în Rusia sau în China. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Așadar, autosuficiența liberal-democraților după prăbușirea Uniunii Sovietice este, în esență, cea mai mare greșeală pe care am comis-o. Apoi, a doua greșeală pe care am făcut-o a fost aceea de a nu observa suficient de clar că, în societățile noastre moderne de astăzi, în care există aceste mari monopoluri digitale, oamenii obișnuiți, și cu siguranță tinerii, nu primesc nimic în schimb. Ei pot participa, pot posta pe Twitter, pot folosi TikTok, pot face ce vor, dar aceste companii acumulează averi uriașe, iar cetățenii simpli, tinerii, nu primesc nimic în schimb. Așadar, câțiva oameni devin foarte bogați, cu siguranță de cealaltă parte a Atlanticului. Iar aici, tinerii nu au posibilitatea de a avea un salariu suficient pentru a-și asigura și a-și construi o viață decentă. „Politica nu înseamnă doar rezolvarea unei probleme concrete. Ea trebuie să creeze și speranță” -Este neoliberalismul – despre această doctrină am scris puțin în cartea dvs – de vină pentru ascensiunea populismului în Europa? -Așa cum am spus, majoritatea politicienilor noștri din centrul spectrului politic au devenit foarte pragmatici. Ei nu mai apără o viziune pentru viitor. În timp ce opinia mea despre politică este că politica nu înseamnă doar rezolvarea unei probleme concrete, construirea unui pod sau echilibrarea bugetului. De exemplu, înseamnă și a oferi o direcție oamenilor, a le arăta cum va arăta viitorul, a crea speranță pentru oameni. Și aceasta este o sarcină a politicii. Iar acest lucru a fost uitat. În prezent, în politică nu mai există ideologii sau viziuni mari, care să inspire. Asta încerc să fac în cartea pe care o public, acum și în limba română: să arăt cum ar putea arăta această viziune, cum să creăm din nou, să recreăm ceea ce eu numesc „visul american”. Un vis american care înseamnă că oamenii săraci pot ajunge în clasa de mijloc, iar cei din clasa de mijloc pot deveni bogați. Și pentru asta trebuie să democratizăm capitalul. -Aici, în România, există mulți intelectuali care împărtășesc ideea că cele mai importante amenințări la adresa democrației noastre și a democrației europene provin din stânga, de la extremiștii de stânga, nu de la cei de dreapta. Ce părere aveți despre asta, în țara dvs ce se întâmplă? -În țara mea, de exemplu, există extremism de dreapta și extremism de stânga. Și, de fapt, nu sunt atât de diferiți unul de celălalt. În Franța, între Melenchon și Le Pen, nu există o mare diferență. Marea diferență ține de migranți. Dar în toate celelalte privințe, ei spun exact același lucru. Ar fi un dezastru dacă acești oameni ar ajunge la putere. În fiecare țară în care acești extremiști au ajuns la putere, am asistat la o sărăcire a societății. Orban, de exemplu, a fost la putere timp de 16 ani în Ungaria, iar Ungaria a devenit țara cu cea mai lentă creștere economică din întreaga Uniune Europeană. Farage, în Marea Britanie, a fost responsabil pentru Brexit, iar de la Brexit încoace, Marea Britanie se confruntă doar cu mari probleme, probleme economice, pentru că nu mai face parte din această mare piață internă prosperă a Uniunii Europene. Așadar, oriunde observ că la putere ajung extremiștii de stânga sau cei de dreapta – care, în esență, spun același lucru –, văd că apar probleme. Și acesta este, de asemenea, motivul, pentru care Trump a pierdut alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Dar pentru a-i învinge cu adevărat pe acești populiști de stânga și de dreapta, este nevoie de mai mult decât doar frică sau doar rezultate proaste atunci când aceștia guvernează. Trebuie să se creeze o nouă alternativă, o nouă narațiune, o nouă viziune, o nouă speranță pentru oameni. Și asta trebuie să facă politicienii. -Sunteți un susținător al federalismului. Credeți că o Europă federală este încă posibilă? -Cred că nu numai că este încă posibilă, ci este absolut esențială și necesară pentru ca Europa să supraviețuiască în această nouă eră a imperiilor în care trăim, să fim sinceri. În această nouă eră a imperiilor, marile imperii precum China, India, Rusia și SUA sunt cele care dictează regulile. Și pentru a apăra interesele tuturor cetățenilor într-o astfel de ordine mondială, avem nevoie de unitate. Așadar, pentru a ne recâștiga suveranitatea – pentru că am pierdut-o, fiecare țară și-a pierdut suveranitatea până la un punct –, trebuie să acționăm împreună la nivel european. Așadar, pentru mine, cea mai bună modalitate de a proteja suveranitatea este Europa, deoarece aceasta este singura scară la care putem concura cu America, cu India, cu China și, cu siguranță, pentru a învinge Rusia. -Dar, dintr-o perspectivă practică, cum ar putea fi accelerat acest proces de federalizare europeană? -Cel mai bun lucru este, în opinia mea, să elaborăm un nou tratat. Deoarece tratatele existente sunt practic imposibil de modificat din simplul motiv că este nevoie de unanimitate pentru a face acest lucru. Așadar, dacă există o singură țară dintre cele 27 care nu este de acord cu tine, ești blocat. Așadar, singura cale este să mergem mai departe cu acele țări care doresc să avanseze. Fie că este vorba de șapte țări, 12 țări, 18 țări, oricâte ar fi. Dar ceea ce este important este ca aceste țări să nu mai fie ținute în capcana dreptului de veto al unuia dintre statele membre. Și ar putea face împreună lucruri care ar spori suveranitatea Europei. De exemplu, apărarea. Am cheltuit foarte mulți bani pe apărare, sute și sute de miliarde de euro, mult mai mult decât rușii. Am cheltuit pentru apărare în Europa și totuși nu suntem capabili să ne apărăm singuri. De ce? Pentru că facem totul de două ori. Așadar, consolidarea suveranității la nivel european este posibilă și cred că un nou tratat reprezintă calea de urmat. Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații. ABONEAZĂ-TE
La acest eveniment, care a avut sub motto „România și cele 2026 de nuanțe de adevăr”, Verhofstadt a contrazis discursul anti-european al lui George Simion, susținând că suveranitatea națională individuală nu mai este fezabilă în contextul actual global.
„Cea mai bună modalitate de a proteja suveranitatea împotriva imperiilor este Europa”, a afirmat politicianul belgian, explicând că statele trebuie să acționeze împreună la nivel european pentru a-și apăra interesele în fața marilor puteri precum China, India, Rusia și Statele Unite. Verhofstadt a definit, de asemenea, dreptul de veto din UE ca fiind o formă de dictatură internă, care permite unei singure națiuni să blocheze deciziile celorlalte 26 membre, și a subliniat necesitatea unui nou tratat european care să elimine unanimitatea în procesul decizional pentru a evita capcana vetoului.
Fostul premier belgian Guy Verhofstadt, autorul cărții „Înfrângerea trumpismului”, lansată la București în cadrul evenimentului „Eurosfat”, a refutat acuzațiile lui George Simion privind „dictatura” și suveranitatea, argumentând că statele naționale nu mai pot proteja interesele singure în fața marilor puteri.
Verhofstadt a declarat pentru Cotidianul: „Suveranitatea pe care ei o apără la nivel național nu mai există în lumea de astăzi”, subliniind că singura modalitate de a-și apăra interesele este cooperarea europeană.
Politicianul belgian a inversat percepția despre „dictatură”, definind dreptul de veto din Uniunea Europeană ca fiind adevărata formă de dictatură internă, care permite unei singure națiuni să blocheze acțiunile celorlalte 26 membre, inclusiv sancțiunile împotriva Rusiei. „Regula unanimității este dictatură. Este opusul (a ceea ce spun ei)”, a concluzionat Verhofstadt, respingând ideea că federalismul european ar constitui o formă de tiranie.