ACTUALIZARE Victor Negrescu: Europa are economii uriașe, dar nevoie critică de investiții și piețe de capital profunde
La Forumul „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est” de la București, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Institutul de Studii Financiare (ISF), europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că Europa dispune de economii importante, dar investește insuficient, principală provocare fiind transformarea eficientă a capitalului în dezvoltare economică. Contradicia rezidă în faptul că gospodăriile europene păstrează aproximativ 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare, în timp ce raportul Draghi identifică un necesar suplimentar de 750-800 de miliarde de euro anual pentru consolidarea competitivității, o sumă necesară pentru a stopa tendința companiilor inovatoare de a căuta finanțare în afara Uniunii Europene. Europarlamentarul a solicitat dezvoltarea unor instrumente care să faciliteze accesul companiilor la finanțare și să ofere cetățenilor mai multe opțiuni de investiții, subliniind că scopul Uniunii Economiei și Investițiilor nu este mutarea forțată a economiilor în active riscante, ci crearea unui cadru care să permită creșterea firmelor locale fără a fi obligate să își transfere activitatea în străinătate. Negrescu a evidențiat progresul înregistrat în România, unde capitalizarea pieței reglementate a ajuns la aproximativ 579 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, dar a indicat că miza reală o constituie capacitatea pieței financiare de a finanța economia reală.
Deși digitalizarea și inteligența artificială pot accelera accesul la finanțare și pot reduce costurile administrative, Victor Negrescu a subliniat riscul associat încrederii, singura fraudă sau un atac cibernetic putând duce la pierderea acestei încredere. Ca dovadă a amplificării problemei, europarlamentarul a invocat faptul că fraudele de plată raportate în Spațiul Economic European au însumat 4,2 miliarde de euro în 2024, transformând securitatea digitală într-o problemă economică și socială majore. Pentru a face față acestor provocări, Negrescu a susținut necesitatea unui cadru de reglementare clar, proporțional și aplicat consecvent, invocând Directiva MiCA pentru crypto, DORA pentru reziliența operațională digitală și AI Act pentru protecția drepturilor în utilizarea inteligenței artificiale. A insistat pe importanța cooperării transfrontaliere între autoritățile naționale și cele europene, astfel încât o companie fintech care respectă regulile UE să poată opera în piața unică fără a se confrunta cu interpretări administrative diferite.
Vicepreședintele Parlamentului European a pledat pentru ca educația financiară și digitală să fie tratată drept o „investiție strategică europeană”. Potrivit Eurobarometrului, doar 18% dintre cetățenii europeni au un nivel ridicat de cunoștințe financiare, ceea ce limitează transformarea digitală dacă populația nu înțelege diferența dintre economisire și investiție sau între un produs autorizat și una frauduloasă. Negrescu a propus includerea educației financiare în programa școlară, sprijinirea formării adulților și dezvoltarea de programe pentru persoanele vulnerabile, susținând alocarea de resurse pentru competene digitale și inovare în viitorul buget al UE pentru perioada 2028-2034.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a avertizat la Forumul „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est” de la București, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Institutul de Studii Financiare (ISF), că Europa dispune de economii importante, dar investește insuficient. „Gospodăriile europene păstrează aproximativ 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare”, a precizat Negrescu. Raportul Draghi a identificat un necesar anual de investiții de 750-800 de miliarde de euro pentru consolidarea competitivității europene. Europarlamentarul a cerut dezvoltarea de instrumente pentru a facilita accesul companiilor la finanțare și să ofere cetățenilor mai multe opțiuni de investiții, nu mutarea forțată a economiilor în active riscante. „Marea provocare a Europei nu este doar să mobilizeze mai mulți bani, dar și să transforme mai eficient capitalul disponibil în dezvoltare economică”, a explicat Victor Negrescu, subliniind importanța Uniunii Economiei și Investițiilor. Dezvoltarea unor piețe de capital mai puternice este esențială pentru ca o companie românească inovatoare să poată crește în țară și să devină actor internațional, fără a fi obligată să își mute activitatea în afara României.
Negrescu a menționat că, în România, capitalizarea pieței reglementate a ajuns la aproximativ 579 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, o creștere înregistrată potrivit datelor ASF. Totodată, el a avertizat asupra riscurilor asociate digitalizării, incluzând fraudelor și utilizării inteligenței artificiale. În 2024, fraudelor de plată raportate în Spațiul Economic European au însumat 4,2 miliarde de euro, cifră care arată că securitatea digitală este și o problemă economică. Europarlamentarul susține că Uniunea Europeană dezvoltă cadre de reglementare precum MiCA, DORA și AI Act pentru a proteja cetățenii și a asigura un cadru proporsional, explicând că este necesară cooperarea transfrontalieră pentru a combate aceste amenințări.
Vicepreședintele Parlamentului European a susținut educația financiară și digitală drept o „investiție strategică europeană”, invocând Eurobarometrul care arată că doar 18% dintre cetățenii europeni au un nivel ridicat de cunoștințe financiare. Pentru a realiza un viitor financiar solid, Negrescu cere alocri de resurse pentru dezvoltarea competențelor digitale, cercetării și inovării în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.