Bruxelles - Cel de-al zecelea volum al seriei „Caiete Documentare”, intitulat „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, a fost lansat luni seară la sediul Parlamentului European din Bruxelles într-o ediție în limba engleză, în prezența coordonatorilor și a unora dintre contributori.
Lucrarea, coordonată de Andrei Stoian și Victor Vevera, reunește contribuțiile a 90 de experți, decidenți politici, negociatori, reglementatori, conducători ai marilor companii de energie și infrastructură, reprezentanți ai mediului academic, cultural și de afaceri, ai societății civile și ai instituțiilor europene, într-o amplă analiză a parcursului european al Republicii Moldova și a rolului României în acest proces.
Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, contributor la volum, a declarat la eveniment că Republica Moldova beneficiază de apropierea de UE înainte de a deveni membră și a menționat cele 1,9 miliarde de euro alocate prin Planul de creștere, prezentate ca oportunitate pentru modernizarea economiei, consolidarea instituțiilor și accelerarea integrării europene.
El a subliniat eforturile Parlamentului European pentru creșterea cofinanțării și prefinanțării pentru Republica Moldova și a afirmat că aderarea Republicii Moldova la UE este un proiect al întregii societăți, cu beneficii concrete pentru cetățeni, invocând școli modernizate, spitale finanțate, comunități locale mai puternice și oportunități pentru tineri.
Negrescu a spus că România este cel mai activ avocat al Republicii Moldova și dovada vie că se poate și a sugerat ca, apropiindu-se de 20 de ani de la aderarea sa, România să devină principalul accelerator al aderării practice a Republicii Moldova la UE.
Referitor la calendar, Negrescu a apreciat că obiectivul încheierii negocierilor în 2028 și al aderării în 2030 este realizabil dacă este bazat pe reforme, determinare politică și solidaritate europeană.
Marius Stoian, fondatorul Club România și coordonatorul seriei „Caiete documentare”, a explicat alegerea temei pentru cel de-al zecelea volum, în cadrul unui panel găzduit de Biblioteca Parlamentului European și moderat de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro, contributor în volum.
Stoian a menționat că seria se va încheia la 20 de ani de la integrarea României în UE cu o operă magna și a arătat că integrarea definitivă a României ar fi aderarea la zona euro, cu obiective de bifat până la integrarea deplină.
El a subliniat că Republica Moldova are integrarea europeană ca obiectiv strategic de țară și a descris procesul ca fiind, în primul rând, unul de transformare societală, într-un moment în care voința politică, energiile societății și oportunitatea istorică se întâlnesc.
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu a declarat că sprijinul României este important pentru Republica Moldova, mai ales pentru că solicitările transmise la Bruxelles sunt formulate într-o limbă oficială a Uniunii Europene, și a făcut o comparație cu perioada aderării României la UE.
Dragu a afirmat încredere că Republica Moldova va reuși să închidă negocierile în 2028, ceea ce înseamnă un an 2027 foarte intens, și a spus că surprizele pot apărea în partea politică, în timp ce partea tehnică își face treaba.
Directoarea generală a AGERPRES Claudia Nicolae, autoarea capitolului despre consolidarea spațiului informațional comun România - Republica Moldova, a subliniat provocarea încrederii în procesul de aderare, care se negociază la Bruxelles dar se câștigă sau se pierde acasă, în modul în care oamenii se informează.
Ea a ilustrat circulația informației prin exemplul unui interviu al unui vicepremier de la Chișinău despre întreruperea alimentării cu energie electrică în mai multe sate, preluat de Moldpres, EFE și presa din Elveția, și a atras atenția asupra atacurilor informaționale așteptate în anul decisiv pentru aderare, cu riscuri legate de deepfake și AI.
Analistul politic Laurențiu Pleșca, contributor la volum, a vorbit despre efortul considerabil al negocierilor de la Chișinău și importanța sprijinului Bucureștiului, apreciind ritmul reformelor din Republica Moldova superior celui din Ucraina și cerând mai multă asertivitate pentru a evita un scenariu ca cel din Georgia.