Vortexul polar s-a prăbușit neobișnuit de devreme, doborând un record istoric. Ce ar putea urma pentru Europa și România

O perturbare timpurie a vortexului polar, cauzată de o încălzire bruscă a stratosferei, ar putea favoriza coborârea maselor de aer rece spre Europa, America de Nord și Asia.

Actualizat:

ACTUALIZAREDetalii noi privind perturbarea vortexului polar și impactul asupra vremii

Inversarea direcției vânturilor din jurul vortexului polar a fost confirmată pe data de 10 noiembrie, după ce circulația atmosferică a început să piardă din intensitate Severe Weather Europe.

De obicei, efectele acestui fenomen se resimt în aproximativ trei săptămâni, iar în cazul actual, o răcire accentuată a vremii ar urma să apară la finalul lunii noiembrie Severe Weather Europe. În nordul și nord-estul Statelor Unite ale Americii, fenomenul poate provoca episoade de temperaturi scăzute și ninsori, influența vortexului polar urmând să se resimtă la un interval de 15-30 de zile de la încălzirea stratosferică bruscă Severe Weather Europe. Meteorologii au avertizat că prognozele se pot schimba, iar influența vortexului polar pe parcursul acestei ierni se poate modifica Severe Weather Europe.

Potrivit Severe Weather Europe, perturbarea vortexului polar ar putea aduce un val de aer rece în Europa după 22 noiembrie, existând posibilitatea de ninsori în țările din sud-estul continentului, cu excepția regiunilor din extremitățile nord-estice Severe Weather Europe.

ACTUALIZAREActualizare privind riscul de ger în Europa și temperaturile din România

Simultan cu monitorizarea vortexului, în România frigul a revenit în mai multe regiuni, temperaturile scăzând sub zero grade. Cele mai scăzute valori s-au înregistrat la Miercurea Ciuc, unde termometrele au indicat minus 9 grade Celsius, urmată de Bucin, cu minus 8 grade. Valori de minus 7 grade au fost raportate la Joseni, Toplița și Întorsura Buzăului, în timp ce la Rădăuți, Târgu Lăpuș și Dej temperaturile au coborât până la minus 6 grade. Temperaturi de minus 5 grade au fost resimțite în Brașov, Bacău și Vaslui, iar la Iași și Suceava s-a înregistrat minus 4 grade. Mai mult, la Cluj-Napoca și la Curtea de Argeș, mercurul a coborât la minus 3 grade, în timp ce la Ploiești și în București s-au înregistrat minus 2 grade Celsius.

ACTUALIZAREDetalii suplimentare despre prăbușirea vortexului polar

Prăbușirea a avut loc la o altitudine de 10-50 de kilometri, în stratosferă, ducând la o inversare a fluxului obișnuit de aer spre vest, conform Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice.

Tim Stockdale, cercetător principal la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), a precizat că sistemul climatic intră pe un teritoriu neexplorat, ceea ce face mai dificilă prezicerea evoluțiilor viitoare. Evenimentul are loc într-un context de extreme climatice; luna octombrie 2026 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice, iar Turcia s-a confruntat recent cu un val record de căldură index.hu.

Specialiștii fac o paralelă cu valul de frig din 2018, cunoscut sub numele de „Bestia din Est”, care a afectat Europa Centrală și de Vest ca rezultat al prăbușirii vortexului polar.

Există riscul ca fenomenul să aducă o vreme mai uscată în nordul Europei, ceea ce ar putea complica reumplirea rezervoarelor de apă. Regan Mudhar, cercetător la Universitatea din Lausanne, a avertizat că efectele se pot intensifica spre finalul lunii decembrie sau începutul lunii ianuarie, putând fi resimțite și în nordul Asiei.

Vortexul polar s-a prăbușit neobișnuit de devreme, doborând un record istoric. Ce ar putea urma pentru Europa și România

Vortexul polar a trecut printr-o perturbare neobișnuit de timpurie, stabilind un nou record în istoria măsurătorilor meteorologice. Fenomenul, asociat cu o încălzire bruscă a stratosferei de deasupra Arcticii, ar putea influența circulația atmosferică din emisfera nordică și ar putea favoriza coborârea maselor de aer rece spre Europa, America de Nord și Asia, potrivit Financial Times Financial Times.

Modificarea circulației vânturilor de la mare altitudine s-a produs cu peste două săptămâni înaintea celui mai timpuriu episod similar înregistrat anterior, datele de comparație fiind disponibile începând cu anul 1958. Vortexul polar este un sistem extins de vânturi puternice care se rotește în jurul Polului Nord, la altitudini foarte mari, având rolul de a menține aerul extrem de rece concentrat în regiunea arctică.

În mod obișnuit, sistemul devine mai puternic pe măsură ce se apropie sezonul rece, atingând intensitatea maximă în timpul iernii. Totuși, circulația sa poate fi perturbată de fenomenul numit încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming – SSW). În timpul unui astfel de episod, temperatura stratosferei crește rapid, iar vânturile care înconjoară Polul Nord își pot pierde din intensitate sau își pot schimba complet direcția, ceea ce poate slăbi, deforma sau chiar împărți vortexul polar în mai multe structuri.

Particularitatea actualului caz este momentul producerii fenomenului, care a apărut în noiembrie, înainte de instalarea iernii meteorologice în emisfera nordică. Această perturbare poate modifica tiparele de circulație atmosferică și poate favoriza deplasarea aerului arctic către latitudini mai sudice. În funcție de poziția sistemelor de presiune atmosferică, anumite regiuni europene ar putea înregistra scăderi importante ale temperaturilor, perioade de ger și episoade de ninsoare.

Efectele nu apar obligatoriu imediat, deoarece schimbările produse în stratosferă pot influența circulația aerului din apropierea suprafeței terestre după mai multe zile sau chiar săptămâni. Deocamdată, nu se poate stabili cu exactitate ce zone vor fi afectate și nici intensitatea eventualelor episoade de vreme rece. Specialiștii notează că, în noiembrie, temperaturile din regiunile arctice și Siberia nu au ajuns încă la valorile extreme caracteristice mijlocului iernii, fapt care ar putea limita intensitatea unor eventuale pătrunderi de aer foarte rece.

România ar putea resimți indirect modificările circulației atmosferice provocate de destabilizarea vortexului polar. Pentru ca masele de aer rece să ajungă în țară, este necesară o configurație meteorologică favorabilă, care să permită transportul acestora dinspre nordul sau nord-estul Europei. Evoluția anticiclonilor și a zonelor de joasă presiune va avea un rol determinant în stabilirea traseului maselor de aer, existând posibilitatea ca Europa Centrală și de Est să traverseze intervale cu răciri accentuate, sau ca aerul foarte rece să se concentreze în alte regiuni ale emisferei nordice.

Cercetătorii analizează, de asemenea, o posibilă legătură între perturbarea vortexului polar și fenomenul El Niño, caracterizat prin încălzirea anormală a apelor de suprafață din zona tropicală a Oceanului Pacific. Acesta poate influența circulația atmosferică la nivel global și poate modifica propagarea undelor atmosferice către stratosfera polară. Specialiștii încearcă să determine dacă intensitatea actuală a fenomenului El Niño a contribuit la destabilizarea timpurie a vortexului polar, însă relația dintre cele două procese este complexă și nu există încă suficiente elemente pentru atribuirea perturbării unui singur factor.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală