Vortexul polar a trecut printr-o perturbare neobișnuit de timpurie, stabilind un nou record în istoria măsurătorilor meteorologice. Fenomenul, asociat cu o încălzire bruscă a stratosferei de deasupra Arcticii, ar putea influența circulația atmosferică din emisfera nordică și ar putea favoriza coborârea maselor de aer rece spre Europa, America de Nord și Asia, potrivit Financial Times Financial Times.
Modificarea circulației vânturilor de la mare altitudine s-a produs cu peste două săptămâni înaintea celui mai timpuriu episod similar înregistrat anterior, datele de comparație fiind disponibile începând cu anul 1958. Vortexul polar este un sistem extins de vânturi puternice care se rotește în jurul Polului Nord, la altitudini foarte mari, având rolul de a menține aerul extrem de rece concentrat în regiunea arctică.
În mod obișnuit, sistemul devine mai puternic pe măsură ce se apropie sezonul rece, atingând intensitatea maximă în timpul iernii. Totuși, circulația sa poate fi perturbată de fenomenul numit încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming – SSW). În timpul unui astfel de episod, temperatura stratosferei crește rapid, iar vânturile care înconjoară Polul Nord își pot pierde din intensitate sau își pot schimba complet direcția, ceea ce poate slăbi, deforma sau chiar împărți vortexul polar în mai multe structuri.
Particularitatea actualului caz este momentul producerii fenomenului, care a apărut în noiembrie, înainte de instalarea iernii meteorologice în emisfera nordică. Această perturbare poate modifica tiparele de circulație atmosferică și poate favoriza deplasarea aerului arctic către latitudini mai sudice. În funcție de poziția sistemelor de presiune atmosferică, anumite regiuni europene ar putea înregistra scăderi importante ale temperaturilor, perioade de ger și episoade de ninsoare.
Efectele nu apar obligatoriu imediat, deoarece schimbările produse în stratosferă pot influența circulația aerului din apropierea suprafeței terestre după mai multe zile sau chiar săptămâni. Deocamdată, nu se poate stabili cu exactitate ce zone vor fi afectate și nici intensitatea eventualelor episoade de vreme rece. Specialiștii notează că, în noiembrie, temperaturile din regiunile arctice și Siberia nu au ajuns încă la valorile extreme caracteristice mijlocului iernii, fapt care ar putea limita intensitatea unor eventuale pătrunderi de aer foarte rece.
România ar putea resimți indirect modificările circulației atmosferice provocate de destabilizarea vortexului polar. Pentru ca masele de aer rece să ajungă în țară, este necesară o configurație meteorologică favorabilă, care să permită transportul acestora dinspre nordul sau nord-estul Europei. Evoluția anticiclonilor și a zonelor de joasă presiune va avea un rol determinant în stabilirea traseului maselor de aer, existând posibilitatea ca Europa Centrală și de Est să traverseze intervale cu răciri accentuate, sau ca aerul foarte rece să se concentreze în alte regiuni ale emisferei nordice.
Cercetătorii analizează, de asemenea, o posibilă legătură între perturbarea vortexului polar și fenomenul El Niño, caracterizat prin încălzirea anormală a apelor de suprafață din zona tropicală a Oceanului Pacific. Acesta poate influența circulația atmosferică la nivel global și poate modifica propagarea undelor atmosferice către stratosfera polară. Specialiștii încearcă să determine dacă intensitatea actuală a fenomenului El Niño a contribuit la destabilizarea timpurie a vortexului polar, însă relația dintre cele două procese este complexă și nu există încă suficiente elemente pentru atribuirea perturbării unui singur factor.