Xi Jinping a declanșat cea mai amplă epurare a Partidului Comunist Chinez de la Mao Zedong: 628.000 de persoane au ajuns în închisoare

Xi Jinping a intensificat lupta împotriva corupției și a neloialității în Partidul Comunist Chinez, într-o campanie care a dus la sancționarea a aproximativ 7,2 milioane de membri, potrivit estimărilor unui profesor american Financial Times. Epurările au ajuns până la cele mai înalte niveluri ale conducerii politice și militare, iar analiștii avertizează că presiunea asupra funcționarilor riscă să paralizeze administrația, să afecteze economia și să limiteze informațiile care ajung la Beijing.

În cadrul unui seminar desfășurat la Beijing în iulie, cercetătorii în economie și relații internaționale au putut observa efectele perturbatoare ale celei mai ample serii de epurări din China din ultimele cinci decenii. Fang Xinghai, fost responsabil chinez în domeniul reglementării piețelor financiare și unul dintre cei mai importanți participanți la conferința de la Universitatea din Beijing, nu a apărut pentru a lua cuvântul, mesajele trimise rămânând fără răspuns. Agenția Xinhua a anunțat ulterior că acesta era anchetat pentru „suspiciuni de încălcări grave ale disciplinei de partid și ale legii”.

În timp ce Xi Jinping se pregătește să obțină un al patrulea mandat în fruntea Partidului Comunist Chinez anul viitor, anchetele privind încălcarea disciplinei și a legii se înmulțesc în rândul membrilor partidului. Nici măcar liderii de rang înalt, precum Fang, nu sunt feriți de sistemul temut al anchetelor interne. Ei dispar din viața publică în cadrul unei campanii de „autopurificare” a partidului, desfășurate de peste un deceniu și cu efecte asupra distribuției puterii, economiei și armatei.

Un indiciu privind amploarea fenomenului a apărut la cel de-al cincilea plen al Comitetului Central, principalul organism de conducere al PCC. Aproximativ un sfert dintre membrii Comitetului Central au lipsit, în mare parte din cauza epurărilor. Aceasta a fost cea mai redusă participare la o reuniune a Comitetului Central de la Revoluția Culturală a lui Mao Zedong. Mesajul transmis după reuniune a fost ferm: cadrele de partid au o singură opțiune, respectarea deplină a conducerii, în caz contrar riscând excluderea din partid. Comunicatul preciza că, de când Xi a devenit secretar general în 2012, conducerea a eliminat „pericole ascunse grave” din partid, stat și armată și a menținut o presiune intensă.

Analiștii avertizează că epurările riscă să intimideze funcționarii de la nivelurile inferioare, determinându-i să transmită conducerii doar vești bune și să filtreze informațiile despre problemele reale. Într-o țară fără presă liberă, cenzură puternică și puține mecanisme independente, consecințele ar putea fi profunde. Experții avertizează că efectele ar putea fi deosebit de grave într-un moment în care partidul are nevoie de politici economice flexibile pentru a opri spirala deflaționistă. Steve Tsang, directorul Institutului pentru China al Universității SOAS din Londra, afirmă că „partidul se afla deja într-o cameră de ecou înainte de cel de-al cincilea plen”. În opinia sa, controlul exercitat de Xi nu va face decât să se întărească, plenul rezumându-se la „loialitate, disciplină și control”.

Când Xi a devenit secretar general acum 14 ani, combaterea corupției extinse și consolidarea legitimității politice au fost dintre principalele sale misiuni. Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecție Disciplinară, a declarat că Campania a obținut „o victorie zdrobitoare”. Într-o conferință de presă, Zhang a lăudat progresele în „eradicarea răului” și „eliminarea cu fermitate a virușilor care erodează organismul sănătos al Partidului”. Oficialii susțin că această campanie urmărește eliminarea practicilor necorespunzătoare pentru ca partidul să poată „servi mai bine poporul”. Scorul Chinei în Indicele de Percepție a Corupției, realizat de Transparency International, a crescut cu doar patru puncte din 2012, de la 39 la 43 în 2025. Media globală a fost de 42 de puncte în 2025, iar scorurile sub 50 indică probleme grave.

Beijingul măsoară progresul luptei împotriva corupției prin numărul funcționarilor sancționați, rezultate fără precedent comparativ cu perioada lui Mao, potrivit lui Minxin Pei, profesor de științe politice la Claremont McKenna College. Aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist au primit o formă de sancțiune politică, administrativă sau judiciară. Printre aceștia se numără cel puțin 632 de „tigri”, adică înalți funcționari cu rang de viceministru, viceguvernator sau mai mare. În 11 dintre cei 13 ani de guvernare ai lui Xi pentru care există date, aproximativ 628.000 de cadre au fost urmărite penal și cel mai probabil au primit pedepse cu închisoarea. Cei condamnați reprezintă o parte importantă din populația penitenciară a Chinei, care a ajuns la 1,69 milioane de persoane în 2024. A crescut dramatic și numărul celor sancționați disciplinar. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Hu Jintao, au fost sancționate disciplinar, în medie, 145.800 de cadre pe an. În cel de-al treilea mandat al lui Xi, numărul funcționarilor sancționați disciplinar a depășit, în medie, 800.000 pe an, atingând un record de 983.000 în 2025. Numărul urmăririlor penale este acum de aproximativ 14 ori mai mare decât în timpul celui de-al doilea mandat al lui Hu. În actualul mandat al lui Xi sunt formulate acuzații împotriva unei medii de aproximativ 75.000 de funcționari în fiecare an. Minxin Pei remarcă că prezentarea rezoluției privind un control mai strict al partidului cu un an înainte de următorul congres, despre care se estimează că îi va acorda lui Xi un al patrulea mandat de cinci ani, nu este o coincidență, ci un avertisment. Efectele epurărilor asupra Comitetului Central au fost vizibile la reuniunea plenară. Comunicatul a confirmat excluderea a 33 de funcționari, dintre care 17 civili și 16 militari, care erau membri ai Comitetului Central sau supleanți. Zhang Youxia, fost vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale, unul dintre puținii ofițeri rămași cu experiență directă de luptă, a fost acuzat de neloialitate și de formarea unor cliqi și facțiuni. A fost exclus oficial din partid și armată. Zhang Youxia, fost vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale, a fost acuzat de neloialitate și de formarea unor cliqi și facțiuni. A fost exclus oficial din partid și armată, locul său rămânând gol în sala reuniunii. Comunicatul a confirmat și excluderea lui Ma Xingrui, fost inginer aerospațial și fost șef al partidului în Xinjiang, a lui Jin Zhuanglong, fost ministru al tehnologiei, și a lui Liu Jianchao, fost diplomat de rang înalt. S-a anunțat promovarea lui Zhang Shengmin, actualul vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale, în Biroul Politic al partidului, devenind singurul membru al organismului provenit din rândul armatei. Importanța pe care Xi o acordă loialității, posibil în detrimentul experienței profesionale, a fost subliniată de Steve Tsang, care notează că Zhang Youxia era unul dintre puținii ofițeri rămași cu experiență directă de luptă. Epurările masive din armată ar putea afecta capacitatea acesteia de a desfășura operațiuni de amploare pe termen scurt, dar pe termen mediu ar putea îmbunătăți capacitățile operaționale odată cu avansarea în ierarhie a unor ofițeri mai tineri și mai bine pregătiți, conform lui Philip C. Saunders. S-a trecut de la plasarea PLA sub comanda unui comandant de luptă la conducerea unui comisar politic. Loialitatea și spiritul de partid sunt acum prioritățile, afirmă Steve Tsang. Controlul lui Xi asupra partidului pare mai puternic ca niciodată, dar discursurile sale indică o nemulțumire persistentă față de aplicarea deficientă a politicilor. În ianuarie, Xi a ținut un discurs secret în fața Comisiei Centrale pentru Inspecție Disciplinară, exprimându-și frustrarea față de modul în care înalții oficiali aplică politicile sale. Conform fragmentelor publicate în Qiushi, Xi le-a vorbit funcționarilor despre necesitatea de a sancționa cadrele „cu două fețe”. Enunțat în preajma plenului, discursul a evidențiat șase manifestări ale duplicității. Între acestea se numără persoanele care își exprimă angajamentul de a aplica planurile, dar care „opun rezistență în sinea lor” și funcționarii „liberali din punct de vedere ideologic”. Liderul chinez a mai criticat persoanele „facționale”, pe cele preocupate de câștiguri personale și pe cele care adoptă o atitudine laissez-faire. Xi a mai criticat persoanele „facționale”, pe cele preocupate de câștiguri personale, pe cele care își schimbă poziția „după cum bate vântul politic” și pe funcționarii care adoptă o atitudine de tip „laissez-faire” față de responsabilitățile lor. Xi a afirmat că toate cele șase categorii sunt „extrem de dăunătoare” și le-a cerut membrilor comisiei să „le elimine cu hotărâre”. Alexander Davey, analist la Institutul Mercator pentru Studii Chineze din Berlin, observă că, deși sunt enumerate problemele, capacitatea de a le gestiona este foarte limitată. Davey susține că Xi poate reforma sistemul chinez doar prin schimbări realizate în interiorul partidului, nu prin mecanisme externe de responsabilizare. Provocarea centrală este problema stimulentelor. Xi a încercat să schimbe modul de evaluare a funcționarilor prin sistemul de evaluare a cadrelor. Noile criterii includ dezvoltarea economică durabilă, armonia socială și consolidarea partidului, dar Beijingul a intervenit drastic pentru a tempera boom-ul imobiliar. Prăbușirea pieței imobiliare și schimbările din sistemul de evaluare au făcut ca funcționarii să se confrunte cu tot mai multe obiective, în condițiile resurselor financiare limitate. Funcționarii locali încearcă să-și demonstreze competența prin proiecte de imagine. Un exemplu este un proiect din Linyi, unde autoritățile au investit peste 700 de milioane de yuani într-o „bază publică modernă de formare în domeniul agricol”. Un exemplu este un proiect din Linyi, unde autoritățile au investit peste 700 de milioane de yuani într-o „bază publică modernă de formare în domeniul agricol”. Proiectul din Linyi urma să pregătească anual 17.000 de persoane. Complexul putea găzdui până la 1.000 de conferințieri. Reporterii care au vizitat centrul în aprilie au găsit un auditoriu, un hotel și spații de recreere, dar nu au găsit nicio instalație pentru cultivarea plantelor sau creșterea animalelor. Relatarea jurnaliștilor sublinia că nu a fost găsit nici măcar un singur echipament legat de agricultură, singura legătură fiind un mic panou. Zhang Zhongjun a scris că asemenea proiecte arată că unii oficiali acordă prea puțină atenție satisfacției publice și aplicării politicilor. Revista „Dang Jian” a criticat funcționarii care promovează proiecte de imagine pentru a-și „mulțumi superiorii”. Acești funcționari ezită să abordeze problemele dificile sau să pună bazele planurilor pe termen lung, lăsând vechile probleme nerezolvate. În ciuda frustrării lui Xi, mulți analiști se întreabă cât de departe poate merge partidul cu această campanie disciplinară. Președintele chinez a sugerat într-un articol în People’s Daily că lupta este departe de a se fi încheiat. Xi a scris despre ideea lui Mao din 1945 de a permite poporului să supravegheze partidul pentru a preveni un regim dinastic. Xi a adăugat că partidul a identificat „auto-revoluția” ca a doua soluție pentru a-și păstra puritatea. Analiștii avertizează că această politică ar putea încuraja funcționarii să-și denunțe colegii și să slăbească structurile partidului, fără îmbunătățiri semnificative. Victor Shih, profesor de economie politică chineză la Universitatea din California, San Diego, afirmă că toleranța zero ar face funcționarii să prezinte dovezi ale abaterilor comise de colegi ca mijloc de a scăpa de concurenți. Shih observă că plenul a propus reformarea instituțiilor, dar o măsură similară adoptată cu cinci ani în urmă nu a funcționat, deoarece tot mai mulți funcționari sunt acuzați de corupție. Epurările ar putea provoca paralizie la nivelul administrațiilor locale, deoarece funcționarii se tem să aprobe proiecte ambițioase. Victor Shih spune că mulți funcționari nu fac prea multe pentru a evita să devină vulnerabili la acuzații de corupție când implică miliarde de renminbi. Sheana Yue, economist senior la Oxford Economics, consideră că accentul pe disciplină ar putea intra în conflict cu obiectivele economice ale Beijingului. Sheana Yue scrie că funcționarii locali ar putea acorda prioritate conformității politice în detrimentul experimentării, diminuând efectele măsurilor de stimulare fiscală. Riscul „camerei de ecou” face ca Xi și ceilalți lideri să audă doar ceea ce vor să audă, funcționarii fiind prea speriați pentru a prezenta o imagine fidelă. Xi a respins ideea că campania ar avea efecte negative asupra economiei, susținând că combaterea corupției protejează un mediu de piață loial și stimulează inițiativa antreprenorială. Greșelile de politică, cum ar fi menținerea prea îndelungată a măsurilor stricte anti-pandemie în 2022, reprezintă aproape singura dovadă disponibilă a unui flux deficitar de informații către factorii de decizie, conform lui Minxin Pei. China a ajuns în avangarda unor sectoare strategice, precum inteligența artificială și energia curată, datorită politicii industriale și investițiilor în tehnologie. Transformarea campaniei anticorupție într-o caracteristică permanentă a sistemului va politiza și mai mult procesul decizional, afirmă Tsang. Dispersia tehnocraților în funcționari de partid face ca disciplina impusă de Xi să se facă în detrimentul economiei pe termen lung, afirmă Tsang. Christophe Nye, cercetător asociat la Fundația Jamestown, consideră că campania de epurare servește asigurării loialității față de Xi și nu se așteaptă la o relaxare a măsurilor. Christophe Nye vede în creșterea dozei de „medicament” un răspuns la lipsa de rezultate a deceniului anterior și la corupția celor mai apropiați oameni ai lui Xi. Christophe Nye vede în creșterea dozelor de „medicament” un răspuns la lipsa de rezultate a deceniului anterior și la corupția celor mai apropiați oameni ai lui Xi.