ACTUALIZARE Zelenski avertizează asupra riscului unei refaceri a URSS și invocă negocierile de la Abu Dhabi
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Vladimir Putin dorește restaurarea influenței Rusiei asupra fostelor teritorii sovietice, punând în pericol statele membre NATO din regiunea baltică.
Liderul de la Kiev a subliniat că ambiiile Kremlinului se extind dincolo de frontierele Ucrainei, reprezentând un risc direct pentru securitatea europeană.
Potrivit lui Zelenski, Moscova caută să-și recapete controlul asupra republicilor ex-sovietice, amenințând eventual membrii NATO din nord-estul Europei.
Zelenski a explicat că declinul sprijinului occidental pentru Kiev ar putea allow Rusia să intensifice atacurile hibride sau să pornească o ofensivă militară convențională mai amplă, evidențiind importanța unei Ucraini puternice pentru stabilitatea continentului.
Într-un interviu acordat postului danez DR Nyheder, președintele ucrainean a identificat Republica Moldova și statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) ca fiind vulnerabile în cazul încetării ajutorului pentru Ucraina.
„Putin vrea URSS înapoi”, a declarat Zelenski, specificând că Rusia vizează recâștigarea influenței asupra fostelor republici sovietice, cu mențiunea specială a statelor baltice și a Moldovei.
Conducerea de la Kiev a descris două scenarii posibile în absența asistenței europene pentru Ucraina.
În primul scenariu, considerat „soft”, Rusia ar intensifica operațiunile hibride în întreaga Europă, invocând incidente anterioare în Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca.
Celălalt scenariu, etichetat ca fiind extrem de periculos, ar implica o avansare mai profundă a Rusiei în spațiul european.
Această extindere ar implica statele membre NATO, forțând posibil reacția alianței și implicarea Statelor Unite. De asemenea, s-a menționat riscul blocării Maritime a Mării Baltice, similar cu cea a Mării Negre.
Volodimir Zelenski a respins categoric ideea de cedare a teritoriilor din regiunea Donbas.
Liderul ucrainean a argumentat că propunerile de schimb al teritoriilor pentru pace sau garanții de securitate sunt nesustenabile.
Zelenski a amintit că declarațiile inițiale ale lui Putin despre protecția Donbasului au mascat obiectivul real de a cuceri Kievul, contrastând promisiunile cu crimele de război comise în Bucea.
Președintele a pus la îndoială eficacitatea garanțiilor de securitate care nu includ aderarea la NATO, notând că o pauză în lupte ar putea fi doar temporară.
Zelenski a ridicat problema armelor nucleare, amintind decizia Ucrainei de a le abandona, ce a precedat ulterior agresiunea rusă și eforturile de integrare europeană.
„Dacă Rusia se întoarce peste un an, doi sau cinci ani, cine va fi vinovat?”, a întrebat Zelenski, subliniind necesitatea unei soluții durabile care să prevină reatacarea.
În ciuda avertismentelor, Zelenski a sugerat că cea mai rapidă modalitate de a opri războiul ar fi un armistițiu imediat pe pozițiile actuale, urmat de negociere diplomatică pe termen lung.
Totuși, a subliniat că refuzul Rusiei de a opri luptele ar demonstra că Moscova nu este interesată de o pace autentică.
Delegațiile americane și ucrainene au participat la o rundă de negocieri la Abu Dhabi, unde ambasadorul Jared Kushner a indicat că Vladimir Putin este pregătit pentru pace „în condițiile potrivite”, iar discutarea unei înțelegeri va continua.
Discuțiile de la Abu Dhabi au fost precedate de întâlniri cu oficiali europeni și de la NATO, în timp ce Kaja Kallas a transmis scepticism privind rezultatele imediate.
Zelenski a explicat că scepticismul privind sprijinul Ucrainei nu beneficiează nicio țară europeană, deoarece tensiunea se rezolvă prin prisma Rusiei.
El a subliniat caracterul obligatoriu al unei Ucraini puternice din punct de vedere pragmatic, avertizând că dispariția ajutorului ar duce la consecințe foarte periculoase, inclusiv o escaladare a conflictului pe continent.
Pe platforma X, președintele ucrainean a menționat explicit că Rusia ar putea bloca Marea Baltică la fel cum a blocat Marea Neagră.
În contextul primei zile a celei mai recente runde de discuții de pace privind Ucraina, desfășurate la Abu Dhabi, președintele Volodimir Zelenski a lansat un avertisment major pentru România și Republica Moldova. În cadrul discuțiilor trilaterale de la Abu Dhabi, liderul ucrainean a distribuit fragmente dintr-un interviu acordat serviciului de știri al postului public din Danemarca. În mesajul său, Zelenski avertizează că președintele rus Vladimir Putin își propune refacerea URSS, o mișcare care va avea consecințe directe asupra securității întregii Europe. Volodimir Zelenski a subliniat că „scepticismul cu privire la acordarea de ajutor Ucrainei nu este bun pentru nicio țară europeană deoarece totul se rezumă la Rusia”. El a declarat că Rusia se opune valorilor europene și că, pragmatic, este necesară prezența unei Ucraini puternice, afirmând că disparența ajutorului european ar putea duce la consecințe periculoase sau foarte periculoase. Având în vedere scenariul periculos, Zelenski a specificat că Rusia ar putea intensifica atacurile hibride la scară masivă, similare celor înregistrate anterior în Moldova, România, Bulgaria, Germania și țările nordice (Finlanda și Danemarca). Într-un scenariu clasificat de liderul ucrainean ca „foarte periculos”, Rusia ar putea avansa mai adânc în Europa, Putin urmărind revigorarea URSS și exercitarea influenței asupra fostelor republici sovietice, inclusiv statele baltice și Republica Moldova. Această evoluție ar implica direct țările NATO, forțând o reacție a Alianței Atlantics și implicând Statele Unite. De asemenea, Zelenski a avertizat asupra riscurilor maritime, menționând posibilitatea ca Rusia să blocheze Marea Baltică la fel cum blochează Marea Neagră. Mesajul integral al lui Zelenski, redat pe pagina sa de X, include fragmentul în engleză: „Skepticism about providing help to Ukraine is not good for any European country... Very dangerous: Russia moves deeper into Europe. Putin wants the USSR back... To have influence over the former USSR countries: the Baltic states and Moldova at the very least.” Zelenski a reiterat, în transcrierea originală, îngrijorarea legată de posibilele blocade maritime și necesitatea implicării SUA și a Europei pentru a contracara expansiunea rusă. Într-un alt segment al interviului, Volodimir Zelenski a clarificat motivele reale ale ofensivei ruse, afirmând: „Putin vorbește despre Donbas, dar, de fapt, vrea Kievul”. Liderul de la Kiev a avertizat că, deși retorica Kremlinului se concentrează pe Donbas, obiectivul real al Rusiei este ocuparea întregii Ucraini, începând cu capitala. Zelenski a respins ideea cedării teritoriilor ucrainene în schimbul păcii, descriind-o ca o „formulare abstractă” nedecât de realitate, ci și de filosofie politică. El a notat că „[Putin] vorbea despre Donbas, dar apoi a decis să ocupe Kievul”, subliniind contradicția dintre promisiunile de apărare a rusofililor și crimele de război comise la Bucea. Când interlocutorii americani au întrebat dacă Ucraina ar putea ceda Donbasul în schimbul securității, Zelenski a contra-întrebat: „Îmi puteți spune ce înseamnă asta? Ce fel de securitate? Securitate NATO?” Oficialii americani au răspuns că propunerea ar fi „nu NATO, ci ceva similar cu NATO”. Zelenski a respins această distincție, solicitând un răspuns clar asupra Donbasului, notând că acesta este și obiectivul lui Putin. El a pus în balanță problema garantărilor de securitate fără aderarea reală la NATO. Președintele ucrainean a amintit faptul că Rusia le-a „luat armele nucleare” și a blocat integrarea europeană, ocolind încrederea în promisiunile Kremlinului. El a prevăzut că o cedare parțială ar dus doar la o pauză înainte de reatacarea peste un an, doi sau cinci ani, punând întrebarea: „Și cine va fi vinovat atunci?” Emisarul american Jared Kushner a declarat, după prima rundă de negocieri, că el și Steve Witkoff consideră că Vladimir Putin este pregătit pentru pace „în condițiile potrivite”. Prima rundă a negocierilor trilaterale (Ucraina, Rusia, SUA) mediate de Statele Unite la Abu Dhabi s-a încheiat marți, 10 noiembrie, după peste patru ore de discuții. Delegațiile au convenit să revină miercuri, 11 noiembrie, pentru continuare. Înainte de dialogul direct, delegațiile americană și ucraineană au avut întâlniri cu oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, Consiliului European, Regatului Unit, Germaniei, Franței, Italiei și NATO. Kaja Kallas a transmis că nu are așteptări ridicate privind rezultatele negocierilor.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia lui Vladimir Putin își propune refacerea URSS și extinderea influenței asupra fostelor republici sovietice, includând statele baltice și Republica Moldova. Liderul de la Kiev a specificat că, prin anexarea sau plasarea acestora sub control moscovit, Rusia ar atinge state membre ale NATO, obligând Alianța Atlantică să reacționeze. Zelenski a descris riscul blocării Mării Baltice de către Rusia, analog cu bloqueoarea Mării Negre, și a subliniat că scepticismul privind sprijinul pentru Ucraina nu beneficiază nicio țară europeană. Conform oficialului, dispariția ajutorului ar putea duce la consecințe periculoase sau extrem de periculoase, incluzând escaladarea atacurilor hibride la scară masivă împotriva României, Bulgariei, Germaniei și țărilor nordice. În ceea ce privește negocierile de pace desfășurate la Abu Dhabi, emisarul american Jared Kushner a declarat alături de Steve Witkoff că Vladimir Putin este pregătit pentru pace „în condițiile potrivite”. Prima rundă a dialogului trilateral (Ucraina-Rusia-SUA), mediat de SUA, s-a încheiat marți, 10 noiembrie, după peste patru ore, delegațiile convenind să revină ziua următoare.