Președintele Volodimir Zelenski a criticat administrația Kievului, acușându-l pe primarul Vitali Kliciko că nu a pregătit capitala pentru iarnă, în timp ce Kliciko a replicat că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al capitalei. În Kiev, penele de curent sunt deja o parte a vieții cotidiene, locuitorii organizându-și activitățile în funcție de programul întreruperilor de electricitate anunțat cu o zi înainte. Programul de întreruperi nu oferă certitudini, deoarece noi atacuri asupra infrastructurii energetice pot modifica intervalele de fără curent. Loviturile rusești din 3 noiembrie au agravat situația, provocând noi perturbări ale alimentării cu energie și apă. Consecințele sunt deosebit de grave pentru persoanele vârstnice sau cu mobilitate redusă: un bărbat așteptat mai bine de patru ore la revenirea electricității pentru a-și duce mama fracturată, de 86 de ani, la etajul 13. Atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor alimentează temerile privind aprovizionarea, determinând familii să cumpere produse neperisabile și apă. O mamă cu doi copii a început să strângă provizii de conserve, orez și apă, transformând balconul în spațiu de depozitare, temerea fiind amplificată de incertitudinea atacurilor și de experiența iernilor precedente. Perspectiva unei noi ierni sub bombardamente provoacă îngrijorare, așa cum a văzut-o o altă femeie care a rămas fără încălzire aproape o lună și jumătate în sezonul trecut, alimentarea cu apă caldă fiind restabilită abia vara. Rusia și-a schimbat tacticile, folosind tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și greu de interceptat decât modelele Shahed, dar mai ieftine, care pot provoca distrugeri importante. Atacurile vizează și liniile de transport, prelungind întreruperile până la finalul reparațiilor, afectând nu doar lumina, ci și serviciile esențiale care depind de energie. În cazul întreruperilor prelungite, sistemul de canalizare, care necesită electricitate pentru pompe, riscă refularea apelor uzate și o criză sanitară în capitala de trei milioane de locuitori. Directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina a atras atenția asupra vulnerabilității infrastructurii de apă și canalizare, în condițiile în care o parte dintre instalații sunt învechite. Dependența dintre electricitate, încălzire, alimentarea cu apă și canalizare face ca pregătirile pentru iarnă să fie esențiale, riscul unei crize sanitare fiind real doar dacă noi distrugeri apar.
Disputa politică între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko, a fost declanșată de deteriorarea condițiilor de trai și capacitatea scăzută a autorităților de a pregăti capitala. La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, susținând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni și că măsurile necesare nu au fost luate. Kliciko a respins acuzațiile, reproșând autorităților centrale că nu au pus la dispoziție fondurile promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate și au întârziat aprobarea planului de reziliență. Nemulțumirile populației s-au materializat în proteste, sute de persoane cerând demisia lui Kliciko din cauza întârzierilor în repararea clădirilor, problemelor adăposturilor antiaeriene și lipsei de informații clare. Locuitorii reclămă lipa lucrarilor de reparație la blocuri lovite de drone, precum și lipsa garanțiilor privind încălzirea în cartierele cu centrale distruse. Numărul insuficient de adăposturi antiaeriene este o altă problemă semnalată, deși primarul promisese 50 de adăposturi mobile, administrația anunțând ulterior că doar 14 vor fi livrate până la sfârșitul anului. Unii locuitori aleg să părăsească temporar Kievul, în timp ce alții rămân și încearcă să se pregătească, condițiile limitate pentru cei cu rude în vârstă, copii sau resurse insuficiente. Principala îngrijorare nu mai este doar durata lipsei de curent sau căldură, ci continuitatea funcționării serviciilor esențiale în cazul unor noi bombardamente masive. Situația este agravată de schimbarea tacticilor rusești către drone cu propulsie reactivă, mai greu de interceptat, care vizează sistematic obiective energetice și de distribuție.
În contextul intensificării atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, Ucraina a început deja iarna 2026-2027 într-un regim de deconectări automate, situație agravată de deteriorarea gravă a magistralei de înaltă tensiune, care a fost atacată sistematic pentru a separa producția de est și sud de consumul din est. Kievul, care nu a primit capacități noi de producție pentru a înlocui termocentralele lovite iarna trecută, depinde acum în totalitate de rețeaua magistrală, fiind astfel vulnerabil la tăierile simultane care au afectat 80-85% dintre consumatori la începutul lunii noiembrie.
Cifrele indică o escaladare a presiunii asupra sistemului energetic: după primul atac masiv din 30 septembrie, octombrie a adus aproximativ șase serii de lovitură majoră, aducând sistemul la pragul unui blackout major. Perspectivele climatice agravează riscul: în cazul unei ierni blânde (-10°C), deficitul de putere se apreciază la 4-4,5 GW, determinând 8-12 ore de tăieri zilnic, iar o iarnă severă (-20°C) ar putea produce un deficit de 7 GW, echivalentul consumului unei mici țări europene, cu peste 12-16 ore de tăieri zilnic.
Analiza Kievului drept țintă principală se încadrează în trei tactici distincte ale Rusiei: „pământul pârjolit” (izolarea orașelor dependente de rețea, specific Odesa și Harkov), „salamul feliat” (distrugere progresivă, refacere forțată și lovitură repetată) și „bombardamentele-covor” ale centrallor majore. Scope-ul este explicit economic: slăbirea resurselor, epuizarea partenerilor și determinarea Ucrainei la capitulare sau pace impusă.
Experții sugerează că soluția pentru rezistența în fața acestei campanii energetice este descentralizarea producției prin instalarea de sute de surse mici, de 5-10 MW, plaseate aproape de consumator, pentru a facilita infrastructura critică în perioadele de vârf și a reduce dependența de marele proiecte termice vulnerabile la loviturile repetitive. Succesul depinde, în esență, de capacitatea Ucrainei de a repara și construi mai rapid decât rusii de a distruge.
Tactica de distrugere economică s-a extins dincolo de energia electrică, vizând porturi, depozite, fabrici, căi ferate și industria siderurgică, înregistrându-se chiar săptămâna trecută atacuri sângeroase cu sute de morți civili și oțelării în oprire, ceea ce afectează direct baza fiscală și mijloacele de trai ale populației.
Numărul victimelor civile a crescut dramatic, ajungând la peste 2.700 de morți în 2026, potrivit datelor ACLED, alături de o creștere constantă a numărului atacurilor rusești de la 3.650 în ianuarie la 5.532 în octombrie.
Avertismentele oficiale semnalează efortul deliberat al Moscovei de a provoca suferință prin frig și întuneric, în timp ce datele locale arată că, până la primul zăpadă al anului, aproximativ 40% din clădirile din Kiev nu aveau încălzire.
Raportul International Rescue Committee subliniază că dificultățile financiare enorme în sudul și estul Ucrainei forțează populația să ia riscuri extrem de mari pentru a obține un venit, cum ar fi fermierii care lucrează pe terenuri minat, în timp ce 91% dintre gospodăriile din Mikolaiv declară nevoie urgentă de asistență financiară.