Prima zi a negocierilor de la Abu Dhabi a relevat intenția Rusiei de a transforma discuțiile despre Ucraina într-o renegociere a securității europene, un efort prin care Kievul și aliații occidentali sunt ținuți departe de masa centrală, în timp ce prezența NATO în România și regimul Mării Negre devin elemente de negociere.
Runda de negocieri tripartite, mediate de Statele Unite, a debutat marți, 10 noiembrie, puțin după ora 12:20, ora locală, la Abu Dhabi, marcând prima întâlnire de acest fel după o pauză de aproape nouă luni de la Geneva (18 februarie). Gazdele, reprezentate de ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, șeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, au transmis salutări liderilor mondiali și au exprimat speranța obținerii de pași concreți spre soluționarea crizei de cinci ani. Delegația rusă, condusă de Vladimir Medinski, și cea ucraineană, condusă de Rustem Umerov, și-au exprimat dorința de pace, iar emisarul american Jared Kushner a anunțat că Washingtonul a restrâns decalajele și urmărește un cadru de securitate capabil să asigure decenii de pace.
Discuțiile au durat aproape patru ore, conform agenției de știri ruse RIA Novosti, și s-au încheiat în format închis, fără anunțarea niciunui progres concret. Atmosfera a fost descriasă ca fiind una de optimisme moderat, fără rezultate finale imediate.
În fața hotelului Emirates Palace Mandarin Oriental, scena negocierilor a evidențiat neîncrederea profundă: Kirilo Budanov, consilier președintelui ucrainean, s-a așezat față în față cu Dmitri Minaev, șeful contraspionajului FSB și al delegației ruse. Informații ucrainene susțin că Minaev ar fi coordonat, în 2019, o tentativă de asasinare a unui comandant militar ucrainean, un detaliu care accentuează tensiunile subiacente.
Prezența lui Minaev a fost citită de Kiev ca un semn că Moscova caută încă supunerea Ucrainei, în timp ce verbalizează pacea. După patru ore, fără rezultate declarate, președintele Zelenski a calificat schimbul de opinii drept „constructiv”, iar delegația rusă a menținut opoziția față de încetarea focului.
Momentul cel mai comentat al zilei a fost o pauză de circa patruzeci de minute, declanșată în jurul orei 14:00, ora locală, după o oră și jumătate de discuții inițiale. Pauza a permis delegațiilor să se consulte, confirmând de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că delegația rusă va decide în funcție de cursul negocierilor dacă îl va contacta pe Vladimir Putin pe parcurs.
Pauza de patruzeci de minute, plasată la jumătatea primei sesiuni, este interpretată ca o fereastră de consultare cu centrul, sugerând că delegațiile nu au mandate deplin pentru decizii imediate. Peskov a refuzat orice prognoză și a evitat să confirme detalii despre navigația în Marea Neagră, menționând că acestea nu se dezvăluie în afara mesei.
Componența delegației ruse a surprins prin amploare și greutatea funcțiilor. Pe lângă șeful delegației, Vladimir Medinski, au făcut parte adjuncții ministrului de externe, Mihail Galuzin și Serghei Riabkov, amiralul Igor Kostiukov, șeful GRU, generalul Aleksandr Zorin și un reprezentant FSB, Aleksei Komkov. Prezența lui Komkov și a lui Minaev a fost subliniată de surse, având în vedere acuzațiile ucrainene de instigare la asasinare.
Prezența lui Serghei Riabkov este crucială, acesta fiind diplomatul care, în decembrie 2021, a prezentat proiectele de tratat prin care Moscova cerea retragerea NATO pe pozițiile din 1997, inclusiv din România. O sursă din delegația rusă a confirmat pentru AFP că rezolvarea conflictului ucrainean este doar un punct pe agendă, iar obiectivul central este arhitectura de securitate a Europei, idee susținută și de ministrul Lavrov.
Prezența generalului Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), alături de emisarii americani, este un semnal dublu: pentru Moscova, siguranța substanței militare a garanțiilor; pentru Kiev și europeni, faptul că Washingtonul discută despre dispozitivul aliat. Statele Unite au cerut Moscovei să accepte garanții modelate după clauzele NATO, inclusiv principiul atacului împotriva unuia este atac împotriva tuturor.
Simetria delegației ucrainene a fost remarcată: Rustem Umerov, Vadim Skibitsky, Serghii Kislițea și Davyd Arahamia, alături de Kirilo Budanov, au format o echipă dominată de vârfurile serviciilor de informații. Așezarea față în față cu Dmitri Minaev a marcat o negociere a păcii sub observația specialiștilor în spionaj.
Presa din Golf, printre care WAM, Gulf News și Khaleej Times, a subliniat rolul Abu Dhabi-ului ca facilitator de încredere, alături de consiliul de cooperare al golfului. Emiratele își revendică peste șaptesprezece medieri reușite, incluzând schimburile de prizonieri, dar nicio înțelegere de pace anterioară.
Găzduirea negocierilor este o investiție de capital politic pentru Dubai, care se prezintă ca singurul loc unde Washingtonul, Moscova și Kievul pot dialoga fără ca vreunul să pară că cedează. Contrapunctul a fost continuarea războiului: înainte de începutul tratativelor, Ucraina a raportat 162 de drone și o rachetă balistică, iar Moscova a pretins că a interceptat 155 de drone.
Secretarul de stat Marco Rubio, prezent la reuniunea G7 de la Paris alături de omologul ucrainean, a calificat discuțiile drept „foarte productive” și a insistat că formatul trilateral ar trebui să includă, în final, și partenerii europeni. Kushner anticipase deja necesitatea angajamentului direct între Rusia și europeni pentru aranjamentele de securitate, pregătind terenul pentru un proces multilateral.
Europenii au fost prezenți la Abu Dhabi, dar nu în sala trilaterală. Consilierii pentru securitate ai Germaniei, Franței și Marii Britanii (grupul E3), alături de reprezentanți ai Italiei, NATO și Comisiei Europene, au avut întâlniri separate cu delegația ucraineană. Italia și Polonia au cerut un rol mai mare, iar grupul E3 urmează să informeze partenerii în marja Comunității Politice Europene de la Dublin.
Moscova a delimitat clar rolul europenilor: Peskov a declarat că UE nu va sta la masa negocierilor, iar Lavrov a fost explicit, menționând că europenii trebuie să „stea la hotel”. Kaja Kallas și-a temperat așteptările, cerând presiuni pe Kremlin. Seara, Zelenski a calificat prima zi drept „constructivă și destul de substanțială”, cerând totodată includerea europenilor.
Negocierea s-a desfășurat la trei mese distincte: prima, trilaterală, tratează încetarea focului, prizonierii și chestiunea teritorială; a doua, americano-europeană, negociază finanțarea și garanțiile; a treia, inexistentă fizic, este arhitectura de securitate europeană impusă de Moscova, cu Kievul ca introducere.
Moscova a reușit răsturnarea agendei, venind cu specialiști în pretențiile față de NATO și formulând doctrina Lavrov: mai întâi arhitectura, apoi războiul. Washingtonul a acceptat parțial, europenii riscând să descopere că se negociază despre ei înainte de a se negocia cu ei, în timp ce Kievul a considerat reluarea dialogului o reușită în sine.
Miza reală pentru Kiev și Europa este ce se întâmplă după oprirea luptelor: cine protejează Ucraina și ce se întâmplă la un nou atac. Germania, Franța și Regatul Unit au transmis americanilor că o pace durabilă presupune oprirea focului și angajamente credibile, reafirmând suveranitatea și integritatea teritorială prin măsuri concrete de monitorizare și reacție.
Pentru România, semnalele de la Abu Dhabi sunt triplu-alert: Riabkov, autorul listei de retragere NATO din 2021 (inclusiv din România), este prezent; întrebarea despre navigația în Marea Neagră rămâne nerezolvată, definind mediul de securitate al litoralului; și, în fine, lipsa statelor de pe flancul estic din consultații arată vulnerabilitatea geografică în fața reconfigurării.