ACTUALIZARE A murit Florian Lungu, nume de referință al jazzului românesc
Lumea jazzului românesc a fost consternată de vestea trecerii la cele veșnice a lui Florian Lungu, cunoscut sub porecla „Moșu”, după șase decenii în care a constituit un reper fundamental pentru acest gen muzical.
Născut la 5 ianuarie 1943 la București, într-o familie cu tradiție muzicală, Florian Lungu a crescut într-un mediu dominat de artă: tatăl său era compozitor și dirijor de cor, iar mama sa pianistă și fondatoare a corului Madrigal.
Alumnu al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” (actuala Universitate Națională de Muzică din București), pregătirea sa muzicală a facilitat o carieră complexă, în care interpretarea, cercetarea, educația și popularizarea muzicii s-au contopit.
Activitatea sa profesională la Radiodifuziunea Română a început în 1967 ca redactor muzical, iar în 1970 a devenit realizator de emisiuni dedicate muzicii ușoare și jazzului, unde a produs mii de transmisii radio și TV.
Florian Lungu a lăsat o moștenire vastă prin organizarea și prezentarea festivalurilor de jazz în orașele mari ale țării, printre care București, Sibiu, Brașov, Cluj, Iași și Timișoara, contribuind decisiv la apropierea publicului larg de acest gen muzical.
A jucat un rol esențial în conservarea patrimoniului jazzistic românesc, fiind organizator și păzitor al fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, asigurând păstrarea și punerea în valoare a numeroaselor înregistrări care fac parte din memoria culturală.
Ca profesor asociat la Universitățile Naționale de Muzică din București, Cluj și Timișoara, a format generații importante de muzicieni care s-au impus în scena jazzului autohton. A fost și autorul cărților „Disco Ghid Rock” (în colaborare cu Daniela Caraman-Fotea) și „Jazz Calendar”.
Pentru publicul său, „Moșu” a fost mult mai mult decât un specialist; a fost un povestitor al muzicii, capabil să descopere și să explice valoarea unei interpretări, a unui artist sau a unei improvizații, folosind vocea și pasiunea sa pentru a face cunoscut jazzul.
Vestea decesului a fost anunțată de prietenul și colegul său, muzicianul Mike Godoroja, care a postat pe rețelele de socializare: „Nu știu cum să scriu acest text… A plecat Florian Lungu…Moșu…în dimineața asta! O mare parte din noi, cei care iubim jazz-ul, se duce la ceruri odată cu Tiberian, Nicolas Simion și acum Moș!”.
Interpreta Luiza Zan, o voce emblematică a jazzului românesc, l-a omagiat pe Lungu pentru sprijinul decisiv oferit carierei sale, amintind cum i-a schimbat numele în „Luiza Zan” și cum i-a fost „pavază” și încurajator pe parcursul anilor.
ACTUALIZARE A murit Florian Lungu „Moșu“, una dintre cele mai importante personalități ale jazz-ului românesc. Muzicologul avea 83 de ani
S-a stins din viață Florian Lungu, numit afectuos „Moșu“, una dintre cele mai importante personalități ale jazz-ului românesc. Muzicologul, pianistul, compozitorul și profesorul dedicase mai bine de șase decenii promovării acestui gen muzical. Vestea trecerii la cele veșnice a fost confirmată de colegi și amici apropiați ai artistului. Muzicianul Mihai Godoroja a scris pe Facebook: „O mare parte din noi, cei care iubim jazz-ul, se duce la ceruri odată cu Tiberian, Nicolas Simion și acum Moșu“. Compozitorul Ionel Tudor l-a omagiat pe fostul său colaborator: „Un om vesel, plin de glume, senin, care avea o vorbă bună despre fiecare... O pierdere imensă pentru lumea jazzului românesc“. Jurnalista Doru Ionescu a subliniat că „se închide mai mult decât un capitol al muzicii noastre“ o epocă intermediată de încheietorul de pluton al jazzului românesc.
ACTUALIZARE A murit compozitorul Florian Lungu, emblema jazzului românesc
A murit Florian Lungu, cunoscut în lumea muzicală sub porecla „Moşu” și numit una dintre vocile emblematice ale jazzului românesc. Muzicologul, pianistul, compozitorul, aranjorul, profesorul și realizatorul de emisiuni de radio și televiziune a decedat la vârsta de 83 de ani.
Prietenul și colegul său, Mike Godoroja, a anunțat decesul pe Facebook, scrisând: „Nu ştiu cum să scriu acest text... A plecat Florian Lungu...Moşu...in dimineaţa asta! O mare parte din noi, cei care iubim jazz-ul, se duce la ceruri odata cu Tiberian, Nicolas Simion şi acum Moşu!”. Cântăreața Luiza Zan i-a fost recunoscătoare pentru faptul că i-a validat numele artistic, transformându-l din „Zan Luiza” în „Luiza Zan”, explicându-i originile legăturii cu „jazz” și oferindu-i sprijin constant, încurajare și cronici de concert. Ultima conversație a avut loc la Râmnicu Vâlcea, după concertul „In my village symphonic”.
Florian Lungu s-a născut la 5 ianuarie 1943, a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” și și-a început activitatea la Radio România în 1967 ca redactor muzical. Din 1970, a devenit redactor și realizator de emisiuni dedicate muzicii ușoare și jazzului, realizând mii de programe radio și TV, publicând articole de specialitate și prezentând numeroase festivaluri și concerte de jazz din țară.
A jucat un rol crucial în păstrarea și promovarea patrimoniului jazzistic românesc, fiind unul dintre organizatorii și păstorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române. Profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică din București și la instituții din Cluj și Timișoara, a compus lucrări de jazz și a semnat, printre altele, volumele „Disco Ghid Rock” (în colaborare cu Daniela Caraman-Fotea) și „Jazz Calendar”. În 2003, Florian Lungu a fost decorat cu Premiul de excelență pentru întreaga activitate audiovizuală de către Consiliul Național al Audiovizualului și cu Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Cavaler de către Președinția României.
ACTUALIZARE A murit Florian Lungu, celebrul critic român de jazz „Moșu”, la vârsta de 83 de ani
La data de 9 noiembrie, comunitatea muzicală din România a fost marcată de vestea decesului compozitorului și muzicologului Florian Lungu, cunoscut publicului sub porecla „Moșu“. La vârsta de 83 de ani, maestrul a decedat într-o dimineață, lăsând în urmă o carieră extinsă de peste șase decenii, dedicată promovării jazzului AGERPRES.
Mesajul de condoleanțe a fost transmis pe rețeaua de socializare de prietenul și colaboratorul muzician Mike Godoroja, care a exprimat durerea alături de alte nume de prestigiu ale muzicii românești precum Tiberian sau Nicolas Simion, subliniind ponderea pierderii în istoria jazzului local AGERPRES.
Conform mențiunilor standard de reutilizare ale agenției de presă, informațiile sunt destinate exclusiv informării publice și pot fi prelate, în limitele legale și a 500 de semne, pentru a asigura accesul cetățenilor la știrea de actualitate.
ACTUALIZARE Florian „Moșu” Lungu a murit la 83 de ani. Ultima sa zi: „O parte din noi, cei care iubim jazz-ul, se duce la ceruri”
Comunitatea muzicală din România a fost cutremurată luni de vestea trecerii la cele veșnice a lui Florian Lungu, cunoscut sub porecla „Moșu”, la vârsta de 83 de ani. Pentru multimea iubitorilor de jazz, decesul lui Lungu marchează închiderea definitivă a unei epoci, rămânând, în opinia unui contemporan, o figură atipică, „refugiată doar în sufletul celor care își mai amintesc anii în care muzica era cu adevărat o evadare dintr-un cotidian gri” EVZ.
Moștenirea lui Florian Lungu este percepută de contemporani ca un gol ireversibil: „deși cunosc destui oameni care au cunoștințe despre o nișă a muzicii moderne, jazz-ul, în cazul său, nu mai este niciunul care să poată fi considerat cu adevărat un promotor la nivel național al cunoașterii marilor înregistrări, al sutelor de schimbări de stil sau al notelor, pur și simplu” EVZ. Analistul de la EVZ surprinde, prin prisma morții lui Lungu, o ruptură generacională și o schimbare a contextului cultural modern: „Adevărul e că în această cumpănă a noțiunii de ”erudit” prin care trece societatea noastră modernă poate nici nu mai e nevoie de ei. Îți trebuie doar un gadget, un wi-fi și o boxă cu bluetooth agățată de rucsac” EVZ.
Pentru a ilustra efortul titanesc pe care l-a implicat conservarea și promovarea acestui gen muzical, presa amintește de un interviu acordat în 1998, în care Lungu confirma angajamentul total față de radio și jazz. „După trei decenii de meserie, Florian Lungu este categoric: nu a mai avut un concediu de 14 ani, dedicându-și timpul radioului și jazzului.” Această marturie provine dintr-un material publicat inițial de Irina Dumitrescu în Cotidianul, în data de 17 august 1998 EVZ. Lungu și-a dedicat aproape 60 de ani de activitate instituției Radio România, unde a realizat mai mult de 7.000 de emisiuni, după cum a mărturisit într-un interviu anterior: „Mi-am petrecut în studiourile radio mai mult de jumătate din viață” EVZ. În timpul liber, prefera un relaxament simplu și practicat la marginea mării: „s-ar putea la începutul lui septembrie să fie un festival de jazz la Costinești și, considerând că o să fiu la mare, o să spun că am fost în vacanță, dar mă voi duce cu treabă” EVZ. Interpretarea sa devină un reflex al dedicării profesionale, motiv pentru care consideră că „radio înseamnă pentru mine totul”, chiar dacă mai prezenta festivaluri sau scria articole EVZ. Copilăria sa în jurul Curții de Argeș, petrecută în casa de odihnă a preoților, i-a lăsat amintirea unor vacanțe frumoase, marcate și de o prietenie tinerească cu un șofer pe o autobasculantă EVZ. Mașina preferată a lui Lungu, în ultimii ani ai activității sale, a fost un Volvo EVZ. Pasiunea sa personală l-a dus spre pisici, „mult mai aproape de om și mai drăgălașe” decât câinii, având acasă doi pisici, pe Sisoie și Jackie EVZ. Relația sa artistică cu publicul s-a născut din dragostea pentru jazz, un gen care i-a modelat cariera încă de pe timpul facultății, când frecventa cercul de teatru și muzicologie al lui Dumitru Avachian EVZ. În era post-decembristă, a lansat ciclul „Jazz românesc” la sfârșitul anilor '70, după ce predecesorul său, Cornel Chiriac, părăsise țara și radioul intra într-o perioadă de refracție față de acest gen EVZ. Într-un context social dominat de viteza tehnologică, esența jazzului și figura lui „Moșu” apar, paradoxal, ca un ponton care leagă trecutul auditiv de prezentul digitalizat EVZ. Pasionat de muzica lui Paul Desmond și de saxofoniștii anilor '50, el considera că „orice instrument de jazz este un fel de compozitor” EVZ.
Produsele culturale create de Lungu includ volumele „Disco Ghid Rock” (în colaborare cu Daniela Caraman-Fotea) și „Jazz Calendar” Libertatea. În activitatea sa muzicală și în pedagogie, a predat la Universitatea Națională de Muzică din București și a avut studenți valoroși la Cluj și Timișoara, încurajându-i prin distribuirea de casete audio personalizate EVZ. Pentru meritele sale în cultură, în 2003, Florian Lungu a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Cavaler de Președinția României și a primit Premiul de excelență al Consiliului Național al Audiovizualului Libertatea. După decizia sa oficială, muzicianul Mike Godoroja a exprimat disperarea printr-un mesaj viral pe Facebook: „O mare parte din noi, cei care iubim jazz-ul, se duce la ceruri odată cu Tiberian, Nicolas Simion și acum Moșu” AGERPRES. Sensibilitatea sa față de artele performative îl făcea să vadă într-o simplă „boxă cu bluetooth agățată de rucsac” reducerea senzațională a muzicii, pierzându-se astfel, în ochii lui, esența erudită a unei interprări jazz EVZ. Lucrările sale rămân o dovadă a vieții sale dedicate promovării jazzului într-o Românie care abia începea să își redescopere libertatea culturală EVZ. Legătura sa cu Universitatea de Muzică din Cluj a inclus realizarea de materiale audio pentru studenții săi, în contextul în care piața locală era săracă în înregistrări de gen EVZ. Relațiile sale umane, reflectate în afinitatea sa pentru pisici și în amintirea prieteniei cu șoferul Cociu, au conturat imaginea unui om profund empatic, cu o inteligență clară privind interesele celor din jur EVZ. Florian Lungu a debutat la Radio România în 1967 ca redactor muzical, activitate continuată apoi de realizarea de muzică ușoară și jazz, punând bazele promovării acestui gen pe airwave-urile românești Libertatea. Profesor la Universitatea Națională de Muzică din București, el a format generații de muzicieni, folosind xeroxul color și calculatorul pentru a crea materiale didactice speciale, deoarece piața de discuri de jazz era extrem de limitată EVZ. Activitatea sa a fost recunoscută oficial de două ori: Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Cavaler acordat de Președinția României și Premiul de excelență al Consiliului Național al Audiovizualului, ambele în 2003 Libertatea. Mesajul de condoleanțe a fost ampluat de colegi precum compozitorul Ionel Tudor, care l-a descris pe Lungu ca pe un „om vesel, plin de glume, senin”, sau de jurnalistul Doru Ionescu, care a simțit că „se închide mai mult decât un capitol al muzicii noastre” Stirileprotv.ro. Companioanele sale personale rămân în amintirea tuturor ca moment de bucurie pură, printre ele aflându-se bancurile rostite de Lungu pe scena Festivalului Internațional de Jazz de la Gărâna DC News. Această „inteligență clară privind interesele celor din jur” și aprecierea pentru pisici (pe care le consideră „mai aproape de om și mai drăgălașe” decât câinii) îl defineau ca un om al empatiei EVZ.
A murit compozitorul și muzicologul Florian Lungu, figura de bază a criticii și promovării jazzului în România. Învățat de lume în lumea muzicală sub porecla „Moșu’”, Lungu își legase numele de organizarea și prezentarea aproape tuturor festivalurilor și concertelor de jazz din țară, începând cu sfârșitul anilor '70 și până recent. Vestea decesului a fost făcută publică de prietenul său apropiat, realizatorul TV Mike Godoroja, cu care a colaborat la numeroase emisiuni.
„Nu știu cum să scriu acest text… A plecat Florian Lungu…Moșu…în dimineața asta! O mare parte din noi, cei care iubim jazz-ul, se duce la ceruri odată cu Tiberian, Nicolas Simion și acum Moșu”, a scris Mike Godoroja pe rețeaua de socializare Facebook. Moștenirea lui Lungu este una vastă: a organizat și prezentat festivaluri în majoritatea marilor orașe ale României (București, Sibiu, Brașov, Cluj, Iași, Timișoara etc.) și a concertelor de jazz și blues de la capitolul cultural național.
Născut la 5 ianuarie 1943 într-o familie de muzicieni – tatăl său fiind compozitor și dirijor de cor, iar mama sa pianistă și fondatoare a corului Madrigal – Florian Lungu a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (actuala Universitate Națională de Muzică) din București. Deși pasionat de tehnică și visând inițial la o carieră de inginer, destinul l-a orientat către muzică. A absolvit în 1966, a predat muzica la Giurgiu și a intrat la Radio România ca redactor muzical după un concurs pierdut în fața colegului său, Florin Bogardo.
La Radiodifuziune, Lungu a devenit pionierul jazzului românesc pe onzi, reușind, în ciuda impedimentelor politice și concurenței cu exilații precum Cornel Chiriac, să difuzeze muzică modernă. A realizat emisiuni precum „Estrada duminicală”, în care inserează subtil cicluri de jazz românesc. În afara postului public, a activat ca compozitor (muzică simfonică, de cameră și ușoară), este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și a fost recunoscut cu numeroase distincții, inclusiv Ordinul „Meritul Cultural în rang de Cavaler” și Premiul de excelență al CNA pentru întreaga activitate audiovizuală.