Generația Z face frecvent obiectul criticilor legate de deficitul de abilități practice necesare gospodăriei, de la simple înlocuiri de becuri până la reparații de instalații sanitare. Rezultatele unui sondaj inițiat de grupul britanic Halfords sugerează că aproape un sfert dintre tinerii din Regatul Unit ar evita să schimbe singuri un bec, argumentând pe teritoriul siguranței și, în special, al riscului asociat folosirii scărilor. Aceste date au reavântat debatele publice, unde reprezentanții generatiilor anterioare susțin că tinerii de azi nu mai dețin îndemânarea practică moștenită de la predecesorii lor.
Contextul german oferă însă o imagine distinctă și surprinzătoare. Conform datelor colectate în cursul anului 2025 într-un sondaj comandat de asigurătorul ADAC Zuhause Versicherung, care a cuprins un eșantion de peste 2.100 de adulți, 80% dintre persoanele cu vârsta sub 40 de ani execută periodic bricolaje sau reparații cu scopul strict de a economisi bani. Acest procent depășește clar media de 63% înregistrată la cei peste 60 de ani. Totuși, o notă de scepticism persistă: încrederea în competențele proprii rămâne redusă, mai puțin de o treime dintre participanți considerându-se competenți în aceste activități.
Paradigma învățării s-a transformat radical, cu digitalizarea ocupând un rol pivot. Aproximativ 71% dintre tinerii germani preferă să recurgă la tutoriale video și resurse instructive online pentru a stâpâni tehnici de reparație, abandonând treptat modelul tradițional bazat pe transmiterea orală a cunoștințelor de către părinți, bunici sau vecini.
Decalajele economice sunt masive în datele provenite din Marea Britanie. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani suportă, în medie, circa 1.300 de lire sterline anual (echivalentul a aproximativ 1.500 de euro) pentru contractarea de servicii profesionale, chiar și pentru operațiuni simple. În contrast, generația Baby Boomer investește mediu doar 253 de lire sterline. Sondajul Halfords a evidențiat și extremele: 11% dintre tineri ar angaja un specialist chiar și pentru agățarea simplă a tablourilor, iar unul din cinci nu putea identifica o cheie fixă sau una reglabilă. Analistul acestor statistic trebuie să le interpreteze cu prudență, ținând cont de limitările metodologice: un eșantion restrâns de doar 323 de persoane și interesul comercial al companiei Halfords, care oferă direct servicii de montaj.
Psihologul Rüdiger Maas, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Generațiilor, atribuie această stare de fapt absenței rutinelor practice și a necesității imperative de a remedia singur defectele. El accentuează că educația familială este compromisă de agenda încărcată a părinților, care optează adesea pentru soluții rapide, excluzând copiii din procesul de învățare. În plus, frica de a provoca daune permanente disuadează tinerii să experimenteze și să își exerseze abilitățile.
Structura locuirilor constituie un alt factor determinant. Observațiile jurnalistei britanice Ellie Muir indică faptul că mulți tineri locuiesc în spații chiriatece sau în casa părintească, transferând astfel responsabilitatea reparațiilor către proprietar. În centre urbane precum Berlin, unde doar 16% din locuințe sunt ocupate de proprietari, modificările neautorizate ale instalațiilor comportă riscuri contractuale serioase și costuri suplimentare neprevăzute, făcând apelul la un specialist cea mai rațională și sigură abordare.