Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei se confruntă cu două obstacole majore, potrivit unei analize publicate de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA): dreptul de veto al celor 27 de state membre și aplicarea inegală a regulilor convenite. Fiecare stat poate insista pentru protejarea intereselor sale naționale, iar capitolul energeticii rămâne cel mai vulnerabil, cu state precum Grecia, Estonia, Slovacia și Ungaria obținând scutiri semnificative.
În iulie, pachetul de sancțiuni a fost adoptat abia după ce Grecia a obținut o excepție specială, permițând operatorilor din UE să transporte gaz natural lichefiat (GNL) rusesc către țări terțe, bazându-se pe contracte încheiate anterior invaziei. Această mișcare a evidențiat fragilitatea frontului comun european, fiecare decizie de sancțiune necesitând consens, interesele economice naționale predând adesea presiunii geopolitice.
Slovacia a devenit un exemplu critic al acestor fracțiuni. Deși a primit o scutire temporară pentru importația de țiței rusesc prin conducta Drujba – în schimbul angajamentului de a elimina treptat dependența – importurile au crescut în detrimentul conformității. În septembrie, Bratislava a plătit 229 de milioane de euro pentru țiței și 161 de milioane de euro pentru gaz. Pe 26 octombrie, ministrul de externe Juraj Blanár a dezbătut aceste teme la Moscova cu Serghei Lavrov, inclusiv aspecte referitoare la gaze, interzise pentru UE începând cu toamna anului 2027.
Grupul MOL, care controlează rafinăriile din Slovacia și Ungaria, este principalul beneficiar al scutirii privind taxa pe petrol. Eliminarea unei astfel de scutiri necesită unanimitate în Consiliul UE. Pentru a evita blocajul cauzat de veto, Comisia Europeană a adoptat interdii asupra petrolului și gazului rusesc prin vot cu majoritate calificată, deși procedura a fost amânată în martie din cauza creșterii prețurilor energetice provocate de războaiele din Iran.
Estonia, cunoscută pentru poziția sa fermă anti-Moscova, a intervenit paradoxal pentru a elimina o companie rusă și o persoană din proiectul de sancțiuni, argumentând necesitatea furnizării de pământuri rare. Efectele aplicației inegale se observă și la nivel personal: miliariardii așer Usmanov și Mikhail Fridman, apropiați de Kremlin și dețineți active de 14, respectiv 16 miliarde dolari, au fost scoși recent de pe listele de sancțiuni la solicitarea Tallinn-ului.
În ciuda dificultăților, UE a impus legi privind plafonarea prețului petrolului, interdii asupra combustibililor rafinați și restricții portuare. Totuși, exportul indirect rămâne o problemă: în septembrie, șapte transporturi de la rafinării care procesează țiței rusesc au ajuns în porturi UE, inclusiv șase de la Jamnagar (India). Vama italiană poate interveni, însă încercarea de a investiga și sancționa rutele complexe necesită dovezi solide și rezistență juridică.
Pe frontul naval, marina franceză a intervenit pe 12 octombrie, oprind petrolierul DF Peak fără pavilion valid la sud de Réunion – a cincea operațiune a Franței anul acesta. Conform Centrului pentru Cercetarea Energiei Curate și Aerului (CREA), numărul petrolierelor „din umbră” ale Rusiei a scăzut de la 120 la 48 în ultima lună, cu toate acestea, riscul persistă, companiile precum Dynagas având capacități de spargere a gheții esențiale pentru uzinele din Arctica, necesitând încă unanimitate pentru a fi interzise.