Art Safari New Museum prezintă expoziția „Război și pace”

Muzeul Art Safari New Museum din București găzduiește expoziția „Război și pace”, organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan. Proiectul cultural reunește peste 200 de lucrări de importanță națională, provenind din colecțiile unor instituții prestigioase precum Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Artă Contemporană și altele, alături de piese din colecții private.

Expusa, curatoriată de Dragoș Vârșăndan, propune un eseu vizual despre modul în care violența a fost investită cu sens și glorie pe parcursul secolelor, în timp ce pacea a rămas o stare fragilă și trecătoare. Traseul expoziției pornește de la Columna lui Traian, traversează ororile Marelui Război și lupta de clasă a propagandei comuniste, pentru a ajunge la felul în care arta românească a consemnat starea permanentă de conflict și rara ei excepție, pacea.

„«Război și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții. Le mulțumesc pentru generozitatea cu care ne-au deschis colecțiile. Istoria devine astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi, iar la final pot înțelege mai bine valoarea păcii prin memoria prețului plătit atunci când ea dispare.”, a declarat autorul expoziției, Dragoș Vârșăndan.

Biblioteca Academiei Române a contribuit cu 26 de bunuri culturale mobile, incluzând lucrări de grafică ale lui Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Stoica Dumitrescu, precum și două albume fotografice ale lui Carol Popp de Szathmári și șase fotografii din secolul al XIX-lea. Prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, a subliniat importanța ca valorile păstrate în colecțiile bibliotecii să fie cunoscute de un public cât mai larg și să iasă, atunci când condițiile de conservare o permit, „din spațiul cercetării și să intre într-un dialog viu cu societatea.” O atenție deosebită este acordată fotografiei inedite care îl înfățișează pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939, expusă în secțiunea „Brâncuși și muzele sale”. De asemenea, sunt prezentate fotografii din Războiul de Independență (1877-1878) realizate de Carol Popp de Szathmári, care transformă războiul într-o succesiune de mărturii vizuale. Albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877-1878” din colecția Bibliotecii Academiei Române reunesc imagini ale Armatei Române, cu tabere, spitale de campanie și poziții militare. Fotografia „Răniți la Ambulanța Grivița” arată consecințele fizice ale războiului: corpuri imobilizate, bandaje și îngrijire acordată în aer liber, într-un registru diferit de cel al imaginilor heroice ale asalturilor. Marturii ale războiului sunt oferite și prin tușele pictorilor de front. Nicolae Grigorescu și Sava Henția, ambii mobilizați, au surprins aspecte diferite ale conflictului. Grigorescu, în „Dorobanți în tranșee”, îi înfățișează pe ostașii din infanteria de rezervă într-o ipostază mai puțin spectaculoasă, dar importantă pentru documentarea vieții de front: așteptarea încordată și disciplina. Sava Henția, în schimb, a realizat desene de luptă ulterior, în atelier, cum este „Scenă de război”, care înfățișează soldați adunați în jurul unui cal căzut. Lucrările lui Grigorescu și Henția fac parte din seria dedicată Războiului de Independență. În timp ce Grigorescu a experiențat rolul de „pictor de front” alături de trupele române, compozițiile de luptă ale lui Henția poartă o construcție mai puțin firească, fiind concepute din imaginație, probabil ca schițe pregătitoare pentru un tablou batalist de mai mari proporții, niciodata dus la capăt.

Revista din captivitate condusă de Nicolae Tonitza: Născută din experiența prizonieratului din Primul Război Mondial, revista „Nu te lăsa!” reflectă spiritul de rezistență al artistului. Tonitza, luat prizonier la Turtucaia în septembrie 1916 și internat în lagărul de la Kîrdjali, alături de Constantin Vlădescu și inginerul C. Bunescu, a realizat această publicație umoristică în manuscris, în patru numere, menită să țină ridicat moralul camarazilor. Coperta din 8 noiembrie 1917, pagina cu rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” (1917, tuș și acuarelă) din aceeași revistă, parte din colecția Bibliotecii Academiei Române, pot fi admirate acum la Art Safari New Museum, în expoziția „Război și pace”. Aceste piese reprezintă puținele mărturii vizuale directe ale acestei perioade din viața artistului. Capodopere de manual din colecția Muzeului Național de Istorie a României (MNIR): Printre exponatele expuse se numără sabia care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, lucrări de Carol Popp de Szathmári în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, lucrarea „Dorobanțul” de Nicolae Grigorescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, Eroinei de la Jiu. Cuza și Carol I: Dr. Cornel Ilie, Manager al Muzeului Național de Istorie a României, a declarat: „Participarea la ediția curentă în cadrul expoziției «Război și pace» reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai aproape de public, într-un cadru expozițional care facilitează dialogul dintre istorie, artă și memoria colectivă prin intermediul unor exponate care ilustrează momente, contexte și experiențe semnificative din istoria societății.” Piesele din patrimoniul MNIR contribuie la construirea unei narațiuni expoziționale dedicate unei teme fundamentale din istoria umanității: raportul dintre conflict și pace. Prin valoarea documentară, istorică și culturală, patrimoniul expus oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi noi perspective asupra trecutului și asupra modului în care experiențele războiului și ale păcii au fost reflectate și păstrate. Prin această colaborare, Muzeul Național de Istorie a României și Art Safari invită publicul să descopere patrimoniul istoric într-un context expozițional contemporan și să reflecte asupra felului în care memoria războiului și aspirația către pace au traversat epoci și generații. Marturii ale războiului, dar și ale perioadelor de construcție vin de la Muzeul Național Brukenthal. Raluca Teodorescu, Manager al Muzeului Național Brukenthal, a afirmat: „Patrimoniul Muzeului Național Brukenthal păstrează mărturii ale unei Europe care a cunoscut războaie, schimbări politice și sociale, dar și perioade de construcție și de dezvoltare culturală. Pentru noi, împrumutul unor lucrări pentru această expoziție înseamnă și o formă de a face patrimoniul muzeului accesibil unui public nou și de a-l pune într-un context în care poate fi privit dintr-o perspectivă diferită.” Ne bucurăm de colaborarea cu Art Safari și sperăm ca expoziția să îi facă pe vizitatori să privească lucrările nu doar ca pe obiecte de artă, ci și ca pe documente ale unor epoci care au avut propriile lor conflicte, temeri și speranțe.”, a adăugat Teodorescu. Expoziția este realizată în parteneriat cu o serie vastă de instituții, printre care Muzeul Național de Artă al României, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul de Artă Brașov, Complexul Muzeal Arad, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Agenția Națională de Presă Agerpres. Art Safari New Museum este organizat de Centrul Cultural Art Society, fundație de utilitate publică, realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 din România. Proiectul este susținut de sponsori precum Banca Transilvania, Fundația Omniasig, Lidl, Voxility, Porsche și mulți alții. În cele 18 ediții de până acum, Art Safari a înregistrat peste 1 milion de vizitatori.

Sabia lui Tudor Vladimirescu, ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, fotografiile lui Szathmári și schițele lui Nicolae Grigorescu de pe front sunt expuse la Art Safari New Museum din România, în Pavilionul Istoric, situat pe strada Amzei nr. 13, până pe 20 decembrie 2026, în cadrul sezonului curent al festivalului.

Expoziția „Război și pace” reunește capodopere de importanță națională și valori din colecțiile unor prestigioase instituții românești de cultură, printre care Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național Brukenthal. Semnată de curatorul Dragoș Vârșăndan, expoziția propune un eseu vizual despre modul în care violența a fost investită cu sens și glorie pe parcursul secolelor, în timp ce pacea a rămas mereu o stare fragilă și trecătoare. Traseul expoziției pornește de la Columna lui Traian, traversează ororile Marelui Război și lupta de clasă a propagandei comuniste, pentru a ajunge la felul în care arta românească a consemnat starea permanentă de conflict și rara ei excepție, pacea. Expoziția include importante lucrări ale artiștilor Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarescu (Aman) și Nicolae Tonitza, alături de fotografii, documente, reviste și schițe din colecțiile partenerilor. „«Război și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții. Cele peste 200 de lucrări din expoziție vin din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național Brukenthal, Bibliotecii Academiei Române și ale altor muzee, precum și din colecții private. Le mulțumesc pentru generozitatea cu care ne-au deschis colecțiile. Istoria devine astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi, iar la final pot înțelege mai bine valoarea păcii prin memoria prețului plătit atunci când ea dispare”, a declarat Dragoș Vârșăndan. Spațiul este dedicat punerii în valoare a patrimoniului dincolo de cercetare.

Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, a explicat sprijinul acordat: „Biblioteca Academiei Române deține, în cadrul Cabinetului de Stampe, Muzică, Hărți, un fond documentar impresionant, alcătuit din lucrări de grafică și fotografii ale artiștilor români și străini. Anul acesta, sprijinim Art Safari prin acordarea, cu titlu de împrumut, a unui număr de 26 de bunuri culturale mobile, reprezentând lucrări de grafică ale unor mari artiști: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Stoica Dumitrescu etc. De asemenea, am împrumutat două albume fotografice ale artistului Carol Popp de Szathmári, precum și șase fotografii din secolul al XIX-lea. Nu în ultimul rând, am împrumutat și fotografia inedită care îi înfățișează pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939, contribuind astfel la expoziția «Brâncuși și muzele sale». Pentru noi, este important ca valorile păstrate în colecțiile Bibliotecii să fie cunoscute de un public cât mai larg și să iasă, atunci când condițiile de conservare o permit, din spațiul cercetării și să intre într-un dialog viu cu societatea.” Atenția este direcționată spre fotografiile din Războiul de Independență (1877-1878) realizate de Carol Popp de Szathmári.

Carol Popp de Szathmári, pictor și fotograf al Curții Domnești, a însoțit armata română în Bulgaria. Albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877-1878”, din colecția Bibliotecii Academiei Române, reunesc imagini ale Armatei Române, cu tabere, spitale de campanie și poziții militare din timpul Războiului de Independență. Fotografiile pe hârtie albuminată transformă războiul într-o succesiune de mărturii vizuale, care sunt deopotrivă documente istorice și exemple ale reprezentărilor oficiale. Unul dintre cele două albume este dedicat lui Ion Kalinderu, administrator al Domeniilor Coroanei și colecționar de artă. Fotografia „Răniți la Ambulanța Grivița”, realizată de Szathmári, arată consecințele fizice ale războiului: corpuri imobilizate, bandaje, paturi improvizate și îngrijire acordată în aer liber, într-un registru diferit de cel al imaginilor eroice ale asalturilor. Alte mărturii ale războiului sunt oferite prin tușele pictorilor de front mobilizați. Nicolae Grigorescu a surprins în „Dorobanți în tranșee”, un desen în cărbune cu accente de cretă albă pe hârtie gri-verzuie, ostășii din infanteria de rezervă adăpostiți în linia de tranșee, într-o ipostază mai puțin spectaculoasă decât scenele de atac, dar la fel de importantă pentru documentarea vieții de front: așteptarea încordată, disciplina și rezistența soldaților în fața confruntării iminente. Lucrarea face parte din seria dedicată Războiului de Independență, inspirată de experiența sa de „pictor de front” alături de trupele române. „Scenă de război” (1877-1878), un desen în creion realizat de Sava Henția, înfățișează un grup de soldați adunați în jurul unui cal căzut, mort, într-o compoziție dominată de agitație, cu fum ridicându-se în planul îndepărtat. Lucrarea face parte din numărul restrâns de scene de luptă propriu-zise realizate de Sava Henția pe tema Războiului de Independență, alături de un alt desen înrudit, „Soldați în poziție de tragere”. Spre deosebire de scenele de campanie și de viața cotidiană a Ambulanței, pe care Henția le-a desenat direct la fața locului, aceste compoziții de luptă poartă o construcție mai puțin firească, dovadă că artistul nu le-a surprins „pe viu”, ci le-a conceput ulterior, în atelier, din imaginație – probabil ca schițe pregătitoare pentru un tablou batalist de mai mari proporții, niciodată dus la capăt. Ambele lucrări ale lui Grigorescu și Henția provin din colecția Academiei Bibliotecii Române.

O altă mărturie specială este revista din captivitate condusă de Nicolae Tonitza. Nicolae Tonitza a fost luat prizonier în luptele de la Turtucaia, în septembrie 1916, și internat în lagărul de la Kîrdjali (Bulgaria). Acolo, împreună cu Constantin Vlădescu și inginerul C. Bunescu, a realizat „Nu te lăsa!”, o revistă umoristică cu apariție neregulată, publicată în manuscris, în patru numere, menită să țină ridicat moralul camarazilor de captivitate. Coperta din 8 noiembrie 1917 se numără printre puținele mărturii vizuale directe ale acestei perioade din viața artistului. Din aceeași revistă fac parte pagina cu rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” (1917, tuș și acuarelă), parte din colecția Bibliotecii Academiei Române, putând fi admirate acum la Art Safari New Museum.

Muzeul Național de Istorie a României expune capodopere „de manual” din patrimoniul său. Printre exponatele din colecția MNIR se numără sabia care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, lucrări de Carol Popp de Szathmári în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, lucrarea „Dorobanțul” de Nicolae Grigorescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, Eroina de la Jiu. „Participarea la ediția curentă în cadrul expoziției «Război și pace» reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai aproape de public, într-un cadru expozițional care facilitează dialogul dintre istorie, artă și memoria colectivă prin intermediul unor exponate care ilustrează momente, contexte și experiențe semnificative din istoria societății: sabia care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, creațiile artistice în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, purtând semnătura lui Carol Popp de Szathmary sau „Dorobanțul“, operă de artă cu semnificație istorică realizată de Nicolae Grigorescu, precum și ochelarii Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu”, a declarat dr. Cornel Ilie, manager al Muzeului Național de Istorie a României. El a adăugat: „Piesele din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României contribuie la construirea unei narațiuni expoziționale dedicate unei teme fundamentale din istoria umanității: raportul dintre conflict și pace. Prin valoarea documentară, istorică și culturală, patrimoniul expus oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi noi perspective asupra trecutului și asupra modului în care experiențele războiului și ale păcii au fost reflectate și păstrate în cadrul unei instituții muzeale de prestigiu. Prin această colaborare, Muzeul Național de Istorie a României și Art Safari invită publicul să descopere patrimoniul istoric într-un context expozițional contemporan și să reflecte asupra felului în care memoria războiului și aspirația către pace au traversat epoci și generații.”

Mărturii ale războiului, dar și ale perioadelor de construcție vin și de la Muzeul Național Brukenthal. Raluca Teodorescu, manager al Muzeului Național Brukenthal, a declarat: „Patrimoniul Muzeului Național Brukenthal păstrează mărturii ale unei Europe care a cunoscut războaie, schimbări politice și sociale, dar și perioade de construcție și de dezvoltare culturală. Pentru noi, împrumutul unor lucrări pentru această expoziție înseamnă și o formă de a face patrimoniul muzeului accesibil unui public nou și de a-l pune într-un context în care poate fi privit dintr-o perspectivă diferită. Ne bucurăm de colaborarea cu Art Safari și sperăm ca expoziția să îi facă pe vizitatori să privească lucrările nu doar ca pe obiecte de artă, ci și ca pe documente ale unor epoci care au avut propriile lor conflicte, temeri și speranțe.” Expoziția este organizată de Centrul Cultural Art Society, fundație de utilitate publică, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 din România.

Proiectul cultural, organizat de Centrul Cultural Art Society cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 și sub Înaltul Patronajul Președintelui României, Nicușor Dan, reunește peste 200 de lucrări provenind din colecțiile unor instituții prestigiosoale precum Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Artă Contemporană, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul de Artă Brașov, Complexul Muzeal Arad, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, alături de piese din colecții private. Art Safari New Museum este susținut de sponsori precum Banca Transilvania, Fundația Omniasig, Lidl, Voxility, Glo HILO, NEPI Rockcastle, Mastercard, Regina Maria, De'Longhi, Porsche, Catena, CPI Property Group, Edenred, Brâncoveanu, parodontax, Transelectrica, Carpet and More, Honor, Epson, Rova, Policolor și alții. În cele 18 ediții de până acum, festivalul a înregistrat peste 1 milion de vizitatori.

Expoziția „Război și pace” de la Art Safari New Museum din România reunește peste 200 de lucrări provenite din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Muzeului Național de Artă al României, Bibliotecii Academiei Române și Muzeului Național Brukenthal, alături de piese din colecții private. Expusa în Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum, de pe strada Amzei nr. 13, expoziția este organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan, și poate fi vizitată până pe 20 decembrie 2026. Semnată de Dragoș Vârșăndan, proiectul propune un eseu vizual despre modul în care violența a fost investită cu sens și glorie pe parcursul secolelor, în timp ce pacea a rămas o stare fragilă, urmărind de la Columna lui Traian ororile Marelui Război și propaganda comunistă până la consemnarea conflictului prin arta românească. „«Război și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții. Le mulțumesc pentru generozitatea cu care ne-au deschis colecțiile. Istoria devine astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi, iar la final pot înțelege mai bine valoarea păcii prin memoria prețului plătit atunci când ea dispare”, a declarat Dragoș Vârșăndan.

Biblioteca Academiei Române a contribuit cu 26 de bunuri culturale mobile, dintre care lucrări de grafică ale lui Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Stoica Dumitrescu, precum și albume și fotografii istorice. Prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, a evidențiat importanța ieșirii valorilor din spațiul cercetării pentru a intra în dialog cu societatea, subliniind împrumutul albunelor fotografice ale lui Carol Popp de Szathmári și a fotografiei inedite cu Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939.

Albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877-1878” reunesc imagini ale Armatei Române, transformatoarele războiul într-o succesiune de mărturii vizuale care includ și tabere, spitale de campanie și poziții militare. Fotografia „Răniți la Ambulanța Grivița” surprinde consecințele fizice ale războiului, cu corpuri imobilizate, bandaje și îngrijire în aer liber, într-un registru diferit de cel al imaginilor eroice ale asalturilor.

Nicolae Grigorescu a surprins în „Dorobanți în tranșee” așteptarea încordată, disciplina și rezistența soldaților din infanteria de rezervă, într-o ipostază documentară importantă pentru viața de front. „Scenă de război” (1877-1878) de Sava Henția înfățișează soldați adunați în jurul unui cal mort, într-o compoziție care nu a fost surprinsă pe viu, ci concepută ulterior în atelier din imaginație. Lucrările lui Grigorescu și Henția provin din colecția Bibliotecii Academiei Române.

Nicolae Tonitza a realizat în captivitate la Kîrdjali revista umoristică „Nu te lăsa!”, destinată menținerii moralului camarazilor luați prizonieri la Turtucaia în 1916. Expoziția include coperta din 8 noiembrie 1917, pagina cu rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” din aceeași revistă. Muzeul Național de Istorie a României expune sabiei lui Tudor Vladimirescu, lucrări cu Alexandru Ioan Cuza și Carol I, „Dorobanțul” de Grigorescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu. „Participarea la ediția curentă [...] reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai aproape de public, într-un cadru expozițional care facilitează dialogul dintre istorie, artă și memoria colectivă”, a declarat dr. Cornel Ilie, manager al Muzeului Național de Istorie a României. Dr. Cornel Ilie a adăugat că piesele contribuie la o narațiune dedicată raportului dintre conflict și pace, oferind perspective noi asupra experiențelor războiului și păcii.

Raluca Teodorescu, manager al Muzeului Național Brukenthal, consideră că împrumutul lucrărilor face patrimoniul accesibil unui public nou și îl pune într-un context care invită la o privire diferită, nu doar ca pe obiecte de artă, ci ca documente ale epocilor respective. Expoziția este organizată de Centrul Cultural Art Society, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 și al partenerilor precum Banca Transilvania, Fundația Omniasig, Lidl, Voxility și Porsche. Festivalul Art Safari New Museum a înregistrat peste 1 milion de vizitatori în cele 18 ediții precedente.