Un articol din „Adevărul”, bazat pe analizele generalului (r) Alexandru Grumaz și ale lui Mihai Rotariu din DNSC, examinează vulnerabilitățile critice ale României în fața atacurilor cibernetice hibride, care nu se mai limitează la spionaj, ci vizează infrastrutura esențială cu efecte fizice directe. Potrivit generalului Grumaz, războiul hibrid a evoluat spre acțiuni care perturbă direct viața cetățenilor, ilustrat prin paralizia cadastrului național și blocarea sistemelor de refrigerare ale supermarketurilor la temperaturi periculoase. Aceste incidente demonstrează că amenințarea nu mai este doar teoretică, ci are consecințe economice și sociale imediate.
Operațiuni de contramăsuri internaționale au vizat rețele rusești de routere compromise. Pe 8 aprilie 2026, o operațiune coordonată de FBI, cu participarea Serviciului Român de Informații (SRI), a vizat o structură utilizată de GRU pentru colectarea de date, evidențiind dimensiunea transnațională a conflictului cibernetic.
Instituțiile române de stat și forțele armate au suferit comprometări repetate. Ministerul Apărării a confirmat în aprilie încălcarea conturilor de e-mail ale Forțelor Aeriene Române, iar în iulie, Agenția Națională de Cadastru (ANCPI) și Administrația Națională a Penitenciarelor au fost vizate de atacuri cibernetice semnificative.
SRI a identificat un atac cibernetico lansat de un actor afiliat Federației Ruse împotriva unei instituții guvernamentale din România. Comunicatul din 11 noiembrie relatează că gruparea rusă APT Turla, cunoscută pentru operațiuni de spionaj, a compromis sistemul de e-mail al instituției în decembrie 2025, vizând corespondența cu reprezentanți ai NATO și ai UE. Centrul Național Cyberint a intervenit pentru a stopa accesul neautorizat, iar conform SRI, nu s-au produs scurgeri de date sensibile.
Sectorul sanitar a fost puternic afectat în februarie 2024, când atacatorii au criptat datele a 26 de unități medicale din România, paralizando funcționarea sistemelor informatice necesare activității medicale. Acest incident a evidențiat riscul major legat de dependența instituțiilor publice de furnizori unici de servicii IT.
Vulnerabilitatea infrastructurii energetice reprezintă un punct critic de interes strategic. Deși centralele electrice propriu-zise par mai puțin expuse, sistemele informatice administrative și rețelele de distribuție sunt ținte fragile. Oficialii recunosc că un atac bine coordonat ar putea scoate rapid din funcțiune capacități importante de producție, având în vedere rolul României ca furnizor de energie pentru Republica Moldova și Ucraina.
Incidentul care a vizat Grupul Electrica în decembrie 2024 servește drept studiu de caz despre izolarea sistemelor critice. Deși serverele companiei, care deservea peste 3,5 milioane de consumatori, au devenit nefuncționale din cauza ransomware-ului, sistemele SCADA de control al rețelei au rămas izolate și operaționale, evitând astfel o întrerupere a furnizării curentului.
DNSC distinge clar între atacurile asupra sistemelor administrative interne (e-mail, aplicații) și cele care vizează sistemele de control industrial (SCADA). Rapoartele DNSC pentru 2024 și 2025 indică faptul că, deși entitățile din sectorul energetic au suferit întreruperi în sistemele informatice interne, producția de energie nu a fost perturbată, datorită acestei separări.
Riscul de panică și efecte în lanț din cauza unor pene de curent induse de atacuri cibernetice rămâne real. Alexandru Grumaz invocă precedenta din Ucraina (2015) și amenințarea unei paralizii a pompelor de apă, termoficării, spitalelor și a transportului feroviar în cazul unui atac major asupra rețelei electrice naționale.
Obiectivul autorităților nu este asigurarea unei securități absolute, imposibilă în practic, ci reducerea probabilității incidentelor și limitarea consecințelor prin redundanță și continuitate. Mihai Rotariu subliniază necesitatea pregătirii pentru scenariile cele mai nefavorabile, recunoscând că zero risc cibernetic nu există.
Activarea Articolului 5 de către NATO în urma unui atac cibernetic este posibilă teoretic din 2014, dar practică doar dacă atacul produce efecte comparabile cu o lovitură armată convențională. Generalul Grumaz explică faptul că Rusia operează sub acest prag, folosind intermediari și atacuri deranjante, dar nehotărâte, pentru a evita răspunsul militar direct.
Analiza generalului Grumaz pune în lumină trei vulnerabilități majore ale României: detectarea tardivă a intruziunilor, igiena informatică precară în administrație (servere expuse, routere neactualizate) și, mai crucial, incapacitatea de recuperare rapidă, exemplificată de blocajul sistemului e-Terra al ANCPI timp de săptămâni.
Capacitatea de apărare variază semnificativ între organizații, fiind dictată de resursele umane specializate, maturitatea tehnologică și planurile de continuitate a activității. DNSC colaborează la nivel european prin Rețeaua CSIRT pentru schimbul de informații tehnice și prin EU-CyCLONe pentru gestionarea crizelor de amploare.
Cooperarea regională în domeniul cibernetic a fost consolidată în 2026 printr-un memorandum de înțelegere între România, Ucraina și Republica Moldova, visând la reziliență cibernetică comună. Strategia recomandată include copii de siguranță izolate, testarea planurilor de continuitate și exerciții simultane care să simuleze atacuri cibernetice combinate cu calamități naturale.
Generalul Alexandru Grumaz prognostică o intensificare a atacurilor informatică și a operațiunilor hibride pe flancul estic al NATO în viitorul apropiat. El anticipă un rol din ce în ce mai important al inteligenței artificiale în facilitarea operațiunilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare, indiferent de starea armistițiilor regionale.
Grumaz propune înființarea unei structuri permanente de răspuns la amenințările hibride la nivelul NATO pentru flancul estic, menită să coordoneze intervențiile statelor aliate în fața unor crize complexe.
Articolul subliniază natura complexă a amenințărilor moderne, combinând factorul uman (spionaj, dezinformare) cu infrastructura digitală critică, cerând o abordare holistică a securității naționale și regionale.