David Olawade, lector în sănătate publică la University of East London, arată că accidentele vasculare cerebrale (AVC) nu mai sunt o problemă exclusivă a vârstnicilor. În ciuda scăderii incidenței la persoanele în vârstă, rata AVC-urilor la adulții cu vârste sub 55 de ani este în creștere constantă, o tendință observată atât în Marea Britanie, cât și la nivel global. În Anglia, între 2001 și 2010, incidența AVC-urilor în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani a crescut cu aproximativ 2% anual, în timp ce ratele generale scădeau. În Oxfordshire, diferența este și mai alarmantă: ratele AVC-urilor la sub 55 de ani erau cu 90% mai mari în perioada 2010-2018 comparativ cu 1981-1986. Situația din Statele Unite prezintă evoluții similare, cu numărul cazurilor în rândul grupului 20-54 de ani crescând de la 34 la 62 la 100.000 de locuitori între 1993-2020. Global, aproape 2,8 milioane de persoane sub 55 de ani au suferit un AVC în 2021, majoritatea în țările cu venituri mici sau medii. Proiectele indică o continuare a acestei creșteri: între 2020 și 2030, ratele AVC-urilor ischemice (cauzate de cheaguri de sânge, cel mai frecvent tip) în rândul grupului 20-39 de ani se estimează să crească cu aproximativ 12%. Această escaladare este alimentată în mare măsură de factori de risc modificabili. Un studiu internațional amplu a identificat zece factori de risc care explică aproximativ 92% dintre AVC-urile înregistrate la persoanele sub 55 de ani. Aceștia includ hipertensiunea arterială, inactivitatea fizică, colesterolul ridicat, alimentația neșănătoasă, obezitatea, fumatul, afecțiunile cardiace, diabetul, consumul de alcool și factorii psicosociali precum stresul sau sănătatea mintală precară.
Hipertensiunea arterială reprezintă un factor crucial, constituind cauza a aproape jumătate dintre AVC-urile înregistrate la persoanele sub 55 de ani, în timp ce lipsa exercițiilor fizice regulate explică peste un treimea cazurilor. O analiză a mersului în urmă a 1.765 de persoane cu vârste între 18 și 49 de ani spitalizate pentru AVC în Marea Britanie a relevat că 42% aveau hipertensiune, 24% colesterol ridicat, 23% fumau și 14% prezentau diabet. Aproximativ 7% au raportat utilizarea de droguri recreative. Deoarece ratele obezității și diabetului au crescut constant pentru trei decenii, aceste condiții, alături de hipertensiune, rămân adesea netestate sau netratate la adulții tineri, crescând ascuns riscul. Potrivit datelor citate, diabetul necontrolat crește riscul de AVC de aproximativ 3,5 ori, iar hipertensiunea de aproximativ 2,5 ori.
Simptomele AVC-ului pot diferi în rândul persoanelor mai tinere, ducând adesea la confuzie sau ignorare. Deși semnele clasice includ asimetria feței și dificultățile de vorbire, AVC-urile care afectează partea din spate a creierului (care controlează echilibrul și vederea) sunt mai comune la adulții tineri. Acestea se pot manifesta prin dureri de cap, dureri de gât, amețeli sau probleme de echilibru. Aceste semne sunt adesea interpretate greșit de pacienți ca fiind migrene, oboseală, mahmureală sau probleme ale urechii interne, iar mulți nu caută ajutor medical imediat. Cercetările arată că persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani sunt cele mai probabil să fie trimise acasă de la departamentele de urgență cu un AVC ratat de diagnostic, adesea după ce plâng de amețeli sau dureri de cap. Lipsa de conștientizare joacă un rol, persoanele care nu se percep ca fiind în pericol evitând să viziteze medicul sau să își schimbe stilul de viață. AVC-urile care afectează partea din spate a creierului (care controlează echilibrul și vederea) sunt mai comune la adulții tineri, manifestându-se prin dureri de cap, dureri de gât sau amețeli.
Tratarea rapidă este vitală; tratamentele trombolitice (care dizolvă cheagurile) trebuie administrate în termen de 4,5 ore de la apariția simptomelor. Medicii insistă ca pacienții să își cunoască tensiunea arterială și să fie verificați pentru diabet și colesterol, mai ales dacă există istoric de familie. Recomandările includ renunțarea la fumat și droguri, limitarea consumului de alcool (maxim 14 unități pe săptămână), reducerea sării la 6g pe zi și creșterea aportului de fibre. Activitatea fizică este esențială, recomandându-se 150 de minute de activitate moderată pe săptămână. De asemenea, stresul și orele lungi de muncă sunt factori de risc independenti, ce trebuie luați în calcul în prevenție.
David Olawade, lector la Departamentul de Sănătate Publică de la Universitatea East London (Marea Britanie), a contribuit la cercetarea asupra AVC-urilor la adulții tineri. Sursa originală a acestui material este publicația The Conversation, republicată sub licența Creative Commons.