Opt foști ambasadori americani, dintre care patru au reprezentat Statele Unite în România, au semnat o scrisoare deschisă publicată de publicația Israel Hayom Israel Hayom. Aceștia avertizează că Occidentul riscă să repete greșelile puterilor europene din fața lui Hitler dacă încearcă să obțină pacea în Ucraina prin concesii teritoriale și relaxarea sancțiunilor, gesturi care ar putea încuraja Vladimir Putin să își extindă agresiunea.
Foștii diplomați utilizează o analogie a lui Winston Churchill pentru a descrie riscul politicii de conciliere: „cel care practică politica de conciliere hrănește un crocodil, sperând că acesta îl va mânca ultimul”. Ei susțin că liderul rus trebuie judecat după acțiunile sale concrete — precum invaziile din Georgia (2008) și Ucraina (2014, 2022) — și nu după declarațiile despre pace sau impresiile personale ale unor emisari. În acest sens, au criticat descrierea lui Steve Witkoff, emisar american, care l-a numit pe Putin „un tip de treabă” și „foarte inteligent”.
Grupul de experți, format din Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe (toți foști ambasadori în România), alături de Ron Gidwitz, Jim Gilmore, Bridget Brink și John Sullivan, punctează că relaxarea presiunii economice subminează unitatea aliaților. Ei au criticat în special măsurile anunțate de administrația Trump în octombrie 2026, inclusiv planul de achiziționare a 300.000 de tone de motorină rusească și suspendarea unor sancțiuni prevăzute de Legea Graham din 2026, în timp ce Rusia își intensifica atacurile asupra Ucrainei.
În scrisoarea lor, diplomații amintesc faptul că Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1994 prin Memorandumul de la Budapesta în schimbul garanțiilor de securitate, promisiuni încălcate ulterior de Moscova. Aceștia avertizează că presiunea asupra Kievului pentru a accepta pierderi teritoriale mută responsabilitatea de la agresor la victimă și ar putea conduce, în final, la atacuri împotriva statelor membre NATO, forțând Statele Unite să intervină direct militar.
Autorii textului subliniază că suferința civililor nu trebuie să devină o monedă de schimb în negocieri, insistând ca suveranitatea și integritatea teritorială să rămână principii fundamentale de la care Occidentul să nu se abată, indiferent de oboseala provocată de conflict.