În România, doar Banca Transilvania mai oferă în prezent credite de nevoi personale în euro, fiind singurul pachet remanent din perioada de boom financiar din anii 2005-2009, când astfel de împrumuturi erau ușor accesibile pentru diverse cheltuieli, inclusiv vacanțe și electronice, relatează New Money pe baza datelor calculatorului Conso.ro.
Retragerea treptată a creditelor în euro din piață nu este surprinzătoare, având în vedere că cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR) arată că doar 6% din portofoliul de credite acordate populației mai este denominat în euro. Spargerea bula financiară din perioada anterioară a generat pierderi semnificative, determinând autoritățile să ia măsuri pentru a promova creditarea în lei în detrimentul celei în valută.
Acordarea unui nou credit în euro, în special pe termen scurt, este considerată astăzi un act riscant. Leul românesc se depreciază substanțial față de euro, iar moneda europeană este caracterizată de dobânzi tot mai ridicate. Perspectiva este una de presiune majoră asupra deținătorilor de astfel de credite, mai ales pentru cei care le-au contractat în perioada de boom și au termene lungi de rambursare.
Riscul valutar se manifestă deja clar, mai ales în ultimele luni. Banca Națională a României a comunicat că nu mai consideră necesară menținerea pragului psihologic de 5,3 lei per euro. Cursul a depășit deja acest nivel, atingând aproape 5,35 lei, cu fluctuări până la peste 5,4 lei. Prognoza oficială inclusă în Bugetul României estimează cursul la 5,7 lei la finalul lui 2027, iar estimările băncilor sugerează atingerea acestui nivel cel târziu la începutul anului viitor.
Pe lângă fluctuațiile cursului, deținătorii de credite în euro se confruntă și cu creșterea costului banilor. Banca Centrală Europeană (BCE) indică în mod clar intenția de a continua majorarea dobânzii de referință, vizați atingând cel puțin 2,75% la finalul lunii noiembrie, o a treia majorare din acest an. O creștere cu 25 de puncte de bază ar duce dobânda facilitatei de depozit de la 2,50% la 2,75%. Deși nicio decizie nu a fost anunțată oficial, semnalele transmise de membrii Consiliului Guvernatorilor fac acest scenariu plauzibil.
Economistul-șef al BCE, Philip Lane, a atras atenția că vârful inflației nu a fost atins încă, estimând că rata anuală ar putea depăși ușor 4% la sfârșitul anului. El a anticipat o accelerare a inflației de bază și a celei alimentare. Datele din octombrie, conform estimărilor rapide Eurostat, plasează inflația anuală la 4%, față de 3,8% în septembrie, energia înregistrând cea mai ridicată rată anuală de 20,8%, în timp ce inflația care exclude energia și alimentele a fost de 2,5%. Miza pentru BCE este evaluarea transmiterii scumpirii energiei către celelalte prețuri și salarii.