Bucureștiul ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' privind calitatea aerului

Capitala României primește calificativul F, 17,9 puncte din 100, și se numără printre cele 18 orașe europene care nu respectă niciun standard revizuit al UE privind calitatea aerului, conform studiului Clean Cities 2026.

Actualizat:

Bucureștiul ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' privind calitatea aerului
ACTUALIZARE Bucureștiul ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' privind calitatea aerului, conform studiului Clean Cities 2026

Studiul evaluează 40 de orașe importante din Europa și se bazează în principal pe date de calitate a aerului de la Agenția Europeană de Mediu, plus o evaluare calitativă a măsurilor de politică selectate la nivel local. Clasamentul nu este o evaluare formală de conformitate cu legislația UE și folosește o metodologie pentru comparare consecventă, incluzând municipii și zone metropolitane.

Cel mai bine plasate orașe din clasamentul Free to Breathe 2026 sunt Copenhaga, zona metropolitană Stockholm și zona metropolitană Helsinki, care respectă deja noile standarde; 37 de orașe, 93%, riscă să depășească limitele legale în 2030.

Printre orașele care și-au redus semnificativ poluarea în ultimul deceniu se numără Stuttgart, Londra, Paris și Copenhaga, prin zone cu emisii scăzute, flote de autobuze electrice, străzi școlare și rețele de piste pentru biciclete; mai multe orașe au redus concentrațiile de NO2 cu peste o treime.

Bucureștiul are în plan o zonă cu emisii reduse la nivelul întregului oraș, dezvoltată de Primăria Capitalei împreună cu BERD, care ar urma să fie proiectată și implementată în aproximativ doi ani, dar până acum nu a fost pusă în practică.

Statele membre trebuie să transpună directiva revizuită în legislația națională până la 11 decembrie 2026. Asociația 2Celsius, partener al campaniei Clean Cities, solicită autorităților centrale și locale implementarea fără amânări a LEZ în București cu calendar clar de restricționare, introducerea străzilor școlare, o rețea continuă de piste de biciclete protejate, continuarea electrificării transportului public și o foaie de parcurs națională ambițioasă privind calitatea aerului, fără prelungirea termenelor până în 2035.

Elena Lucaci, expertă advocacy 2Celsius, afirmă că clasa politică a măsurat succesul în voturi, nu în calitatea vieții, preferând măsuri populiste care să nu deranjeze șoferii, și subliniază că aerul curat și siguranța copiilor nu sunt de negociat. Raul Cazan, președinte 2Celsius, spune că locul 39 din 40 nu e o surpriză și că studiul trebuie să fie un semnal de alarmă pentru autorități, arătând că alte orașe din Europa Centrală și de Est au redus poluarea din trafic aproape la jumătate într-un deceniu.

Bucureștiul ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european 'Free to Breathe' ('Liberi să respirăm') 2026, realizat de campania europeană Clean Cities, și primește calificativul F, cu 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost, potrivit comunicatului transmis marți AGERPRES. Capitala se numără printre cele 18 orașe care nu respectă niciunul dintre cele patru standarde revizuite ale UE privind calitatea aerului, obligatorii din 2030.

Studiul evaluează 40 de mari orașe europene pe baza datelor Agenției Europene de Mediu și a patru criterii: nivelul actual al poluării, conformitatea cu limitele din Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, progresele din ultimul deceniu și măsurile luate în transport. Doar Copenhaga, zona metropolitană a Stockholm-ului și zona metropolitană Helsinki respectă în prezent noile standarde; 37 de orașe, 93%, riscă să depășească limitele legale în 2030.

Bucureștiul are a treia cea mai mare concentrație de NO2 dintre cele 40 de orașe, media pe trei ani 32,2 µg/m³, după Atena și Torino, cu peste 60% peste limita UE pentru 2030 de 20 µg/m³. NO2 provine în principal din traficul rutier. PM2,5 este cu aproape 60% peste noua limită, media 15,8 µg/m³ față de 10 µg/m³ pentru 2030.

În ultimul deceniu NO2 a scăzut în București cu 27,5%, sub media de 35,1% a orașelor analizate, plasând Capitala pe locul 35 din 40 la progres. Nu există nicio 'stradă școlară' în București, iar doar 7% dintre arterele principale au piste de biciclete protejate, față de media de 33%, clasând orașul pe locul trei de la coadă la acest indicator.

Punctul luminos este electrificarea transportului public: 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice și troleibuze, peste media de 27%, ceea ce plasează Bucureștiul în primele zece orașe la acest capitol. În plan este o zonă cu emisii reduse la nivelul întregului oraș, dezvoltată cu BERD, care ar urma să fie proiectată și implementată în aproximativ doi ani, dar până acum nu a fost pusă în practică.

Asociația 2Celsius, partener al campaniei Clean Cities, solicită autorităților implementarea fără amânări a zonei cu emisii reduse cu calendar clar de restricționare, introducerea străzilor școlare fără trafic, o rețea continuă de piste de biciclete protejate, continuarea electrificării transportului public și o foaie de parcurs națională ambițioasă privind calitatea aerului. Statele membre trebuie să transpună directiva revizuită până la 11 decembrie 2026.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală