ACTUALIZARE Iliana Iotova, prima femeie președinte a Bulgariei, adoptă măsuri controversate
Istoria politicii bulgare a fost scrisă pe 2 noiembrie 2026, când Iliana Iotova a devenit prima femeie președinte a țării. În turul doi al scrutinului, candidata independentă sprijinită de Partidul Socialist Bulgar (BSP) a obținut 57,58% din voturi, învingându-l pe Andrei Ghiurov (40%). Prezența la vot a fost sub 30%.
Imediat după instalarea sa la Palatul Cotroceni de la Sofia, noul executiv a început implementarea unor proiecte legislative care au stârnit polemici. Printre acestea se numără închiderea Comisiei pentru Dosare, echivalentul CNSAS din România, și o inițiativă a partidului Vâzrajdane care propune interzicerea limbilor străine pe inscripțiile publice.
Parlamentarul și europarlamentarul pro-european Andrei Ghiurov, considerat rivalul Ilianei Iotova, a candidat ca independent, cu sprijinul partidelor democratice și reformiste. Profilul său tehno-cratic se axează pe integrarea euroatlantică și combaterea corupției.
Opoziția și societatea civilă critică ferm proiectul de desființare a Comisiei pentru Dosare. Parlamentarii bulgari din Parlamentul European au subliniat că deschiderea arhivelor Securității de stat era o recomandare a Uniunii Europene pentru asigurarea transparenței istorice. Mesajul presei a fost contestat, un membru al echipei de campanie a președintelui propunând chiar liste negre pentru jurnaliști, o postare ulterior ștearsă. Proiectul de lege privind reconfigurarea sistemului de pensii continuă să stârnească controversele. Guvernul propune redirecționarea a 40% din contribuțiile obligatorii către Pilonul II (pensii private) către fondurile publice, însă Comisia Europeană a emis un aviz negativ, avertizând că măsurile pot destabiliza piața locală de capital. Economia și bugetul familiilor bulgare simt deja impactul măsurilor: prețurile gazelor naturale pentru consumatori casnici au fost majorate cu 32,5%, o decizie criticată pentru impactul asupra cetățenilor obișnuiți.
Guvernul bulgar, condus de premierul Rumen Radev, a lansat o serie de măsuri controversate la scurt timp după victoria lui Iliana Iotova, o susținătoare a dialogului cu Moscova și opozantă a sprijinului militar pentru Ucraina, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Printre deciziile adoptate se numără închiderea „Comisiei dosarelor”, instituție comparabilă cu CNSAS din România, majorarea prețului gazelor naturale cu 32,5% pentru consumatorii casnici și un proiect de lege care prevede redirecționarea a 40% din contribuțiile la Pilonul II de pensii private către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Decizia de abolire a Comisiei pentru studierea arhivelor fostei Securități de stat a generat o reacție puternică de indignare din partea societății civile, a opoziției și a reprezentanților bulgari din Parlamentul European. Acestia au calificat măsura drept alarmantă și neîntemeiată, amintind faptul că instituția fusese înființată la recomandarea explicită a Uniunii Europene pentru a asigura transparența în privința trecutului comunist. Tensiunea a crescut și mai mult după ce s-a făcut public faptul că 14 membri ai comitetului de campanie al Ilianei Iotova au activat anterior ca agenți ai Securității de stat.
Scumpirea accelerată a gazelor naturale, de 32,5%, a provocat nemulțumiri în rândul populației, cu atât mai mult cu cât Radev declarase anterior că a reușit să evite o creștere și mai mare, de 34%. Pe de altă parte, proiectul de redistribuire a fondurilor de pensii stârnește opoziția Comisiei Europene, care a emis un punct de vedere negativ, avertizând că ingerința asupra Pilonului II de pensii ar putea destabiliza piața locală de capital. Guvernul a negat inițial intenția, dar opoziția a prezentat documente care corroboră planul.
În contextul tensiunii sociale, Parlamentul a votat și o inițiativă legislativă propusă de formația de extremă dreaptă Vâzrajdane, care interzice utilizarea limbii engleze pe inscripțiile din locurile publice, permițând doar transliterarea în alfabet latin. De asemenea, numele influentului om de afaceri Delian Peevski a reapărut în centrul atenției, după ce Ministerul de Interne sesizase Curtea de Conturi pentru un posibil conflict de interese, însă instituția de control nu a găsit nereguli la doar o zi după scrutinul prezidențial. Peevski, sancționat de SUA și Regatul Unit pentru corupție, rămâne o figură polarizantă în politica bulgară.