ACTUALIZARE Cardiologul Liviu Şerbănoiu: Inima nu are nevoie de sedentarism, ci de mişcare constantă
Medicul cardiolog Liviu Şerbănoiu subliniază importanța mișcării pentru sănătatea inimii, atrăgând atenția că aceasta nu are nevoie de sedentarism. Deși organul are nevoie de repaus, el reacționează diferit în fața efortului fizic comparativ cu cea a stresului cronic. Liviu Şerbănoiu, medic specialist cardiolog și expert în reabilitare cardiacă, explică faptul că inima se adaptează nevoilor în timpul efortului fizic, spre deosebire de situația când este supusă la stres continuu. În cazul stresului, inima nu reușește să devină mai maleabilă și suferă din toate punctele de vedere. „Inima are nevoie de repaus, bineînţeles, dar nu are nevoie de sedentarism”, a declarat medicul pentru Medika TV. El a precizat că, atunci când apare un infarct, pacientul intră automat în categoria de risc cardiovascular foarte înalt, făcându-se tranziția de la prevenția primară la cea secundară. Șerbanuoi a observat că, deși pacienții realizează gravitatea situației post-infarct, creierul tinde să diminueze această pericol în timp. Medicul insistă pe necesitatea ca pacienții să înțeleagă importanța tuturor măsurilor de prevenție secundară. Conform cardiologului, nu este realist să ceri pacienților fără istoric de infarct (prevenția primară) să își schimbe radical viața deodată. Strategia eficientă implică schimbări pas cu pas: dacă li se cere să facă un lucru într-o zi, și alte două ziua viitoare, aceștia încep să își ajusteze stilul de viață treptat.
ACTUALIZARE Liviu Şerbănoiu: Inima nu are nevoie de sedentarism, ci de mişcare constantă pentru sănătate
Medicul specialist cardiolog Liviu Şerbănoiu, expert în reabilitare şi telereabilitare cardiacă, subliniază importanța crucială a mișcării pentru sănătatea inimii. „Inima are nevoie de repaus, bineînţeles, dar nu are nevoie de sedentarism”, afirmă medicul, clarificând un aspect esențial al bunăstării cardiovasculare.
Conform lui Liviu Şerbănoiu, mișcarea menține inima în formă și activă. Organelor li se solicită adaptare în timpul efortului fizic, spre deosebire de reacția la stresul cronic, când inima „nu ştie să devină mai maleabilă” și „suferă din toate punctele de vedere”.
La apariția unui infarct, pacientul intră automat într-o categorie de risc cardiovascular foarte înalt, marcând trecerea de la prevenția primară la cea secundară, cu risc major de deces.
Medicul observă că, deși pacienții conștientizează gravitatea unui infarct, creierul tinde să diminueze această percepție în timp. El subliniază necesitatea înțelegerii importanței măsurilor de prevenție secundară. Pentru prevenția primară, la pacienții fără istoric de infarct, cardiologul consideră nerealistă schimbarea radicală și bruscă a stilului de viață. Strategia eficientă implică pași mici și progresivi: dacă li se cere să facă un lucru într-o zi, și alte două ziua viitoare, pacienții vor începe să își ajusteze treptat stilul de viață.
ACTUALIZARE Cardiologul Liviu Șerbănoiu: Vârsta pacienților cu infarct scade, medicii au tratat cazuri la 23 de ani
Medicul cardiolog Liviu Șerbănoiu a afirmat că a tratat pacienți cu infarct miocardic între 23 și 90 de ani, evidențiind o tendință descendentă a vârstei de diagnosticare. „Din punctul de vedere al vârstei pacienţilor, am avut cazuri de infarct de la 23 de ani până la 90 de ani, dar am observat în ultima perioadă un număr mult mai mare de pacienţi cu vârste de 30-40 de ani, cu, bineînţeles, multipli factori de risc, dar vârsta este din ce în ce mai scăzută”, a declarat specialistul pentru Medika TV. El a specificat faptul că, deși majoritatea durerilor toracice la tineri nu indică probleme grave, prezența unor simptome asociate cum ar fi oboseala, palpitațiile sau leșinul impune un consult medical urgent.
Cardiologul a atras atenția asupra pericolului major de a conduce în timpul unui eveniment ischemic. A menționat cazul unui pacient care a condus până la spital distanțe de până la 100 de kilometri cu infarctul instalat, riscând atât decesul la volan, cât și provocarea altor tragedii. În cazul unui tânăr de 23 de ani, atacul cardiac a survenit ca urmare a unui cumul de factori de risc genetici și comportamentali: părinții ambii sufereau de trombofilie și erau fumători, iar pacientul avea dislipidemie familială.
Medicul cardiolog Liviu Șerbănoiu a spus că pacienții cu infarct miocardic pe care i-a tratat aveau între 23 și 90 de ani. Dr. Şerbănoiu a semnalat un număr crescut de cazuri la pacienții între 30 și 40 de ani, în contextul prezenței multor factori de risc și a vârstei tot mai mici. Medicul a atras atenția că, deși majoritatea durerilor toracice la tineri nu indică probleme grave, asocierea lor cu oboseală, palpitații sau leșin impune consultul medical urgent și evitarea condusului auto până la spital. În cazul unui pacient de 23 de ani, infarctul a survenit ca urmare a unui cumul de factori de risc geneti și comportamentali, părinții având trombofilie și fiind fumători, iar pacientul suferind de dislipidemie familială. Liviu Şerbănoiu a menționat că unii pacienți cu infarct instalat au condus până la spital distanțe de până la 100 de kilometri, riscurile fiind majore deoarece un infarct sever poate duce la deces la volan sau la provocarea altor accidente grave.