O clădire de locuințe proiectată astăzi în București ar putea avea nevoie, în jurul anului 2080, de peste două ori mai multă energie pentru a fi răcită decât în condițiile climatice folosite ca referință. Creșterea de 126% apare în scenariul cu emisii ridicate al unei simulări prezentate marți, 17 noiembrie, de Tiberiu Cătălină, profesor la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, la conferința „Schimbările climatice și sectorul clădirilor”.
Profesorul a simulat comportamentul aceleiași clădiri de locuințe în condiții climatice diferite, folosind date orare despre temperatura exterioară, radiația solară, umiditate și viteza vântului. În fișierul meteorologic de referință folosit pentru București, temperatura medie anuală era de 13,4°C. În fișierele generate pentru orizontul anului 2080, aceasta ajungea la 15,6°C în scenariul optimist (+2,2 grade) și la 18,6°C în scenariul pesimist (+4-5 grade).
Pentru clădirea analizată, necesarul de încălzire a scăzut cu 35% în scenariul optimist și cu 43% în cel intermediar, față de cazul de referință. În scenariul pesimist, necesarul de răcire a crescut cu 126%, ceea ce înseamnă că instalația ar trebui să evacueze de peste două ori mai multă căldură pentru a menține condițiile de confort din interior.
Tiberiu Cătălină a estimat că, pe măsură ce temperatura medie anuală crește, o casă în care încălzirea reprezintă astăzi aproximativ 60–70% din consum ar putea ajunge la o împărțire mai echilibrată între încălzire și climatizare, de ordinul 50%–50%. Ponderea fiecărei utilizări va depinde de climă, de caracteristicile clădirii și de instalații.
Simularea a urmărit și consumul unei clădiri dotate cu pompă de căldură și panouri fotovoltaice. O parte mai mare a cererii de electricitate se mută vara și poate coincide cu orele în care panourile produc energie, ceea ce permite folosirea în clădire a unei ponderi mai mari din producția proprie.
În orașele reședință de județ din România, temperatura medie anuală a fost în perioada 2021–2025 cu aproximativ 2°C mai ridicată decât în anii ’80, potrivit analizei InfoClima. Media sezonului de vară a urcat de la 19,7°C în perioada 1981–1990 la 22,9°C în perioada 2021–2025.
Pentru București, proiecțiile citate de InfoClima indică aproximativ 10–20 de nopți tropicale suplimentare pe an până în 2050. După o zi caniculară, clădirile au astfel mai puțin timp să cedeze căldura acumulată, iar aerisirea nocturnă poate deveni mai puțin eficientă.
Tiberiu Cătălină a spus că răcirea trebuie luată în calcul „încă din faza de proiectare”. Printre soluțiile prezentate se numără jaluzelele și obloanele exterioare, în special la ferestrele orientate spre vest, geamurile care limitează aportul solar și finisajele deschise la culoare pentru fațade și acoperișuri.
Horia Petran, inginer de instalații și cercetător în domeniul performanței energetice a clădirilor, a adus în discuție ventilarea nocturnă, care poate ajuta clădirea să se răcească atunci când aerul de afară este mai rece decât cel din interior. El a subliniat că rezultatele simulărilor depind de clădirea analizată și de datele climatice introduse în calcul.
La conferință a fost discutată și o propunere de actualizare a hărții zonelor climatice de iarnă folosită la dimensionarea instalațiilor de încălzire, alături de hărți pentru estimarea necesarului de încălzire și răcire. Harta actuală se bazează pe date de acum câteva decenii și poate duce la supradimensionarea instalațiilor de încălzire, în timp ce riscul de supraîncălzire în lunile de vară poate rămâne insuficient evaluat.