Comisia Europeană a inclus România pe lista statelor membre ale Uniunii Europene aflate în risc de presiune migratorie în 2027, deschizând accesul țării la sprijin prioritari european, fără a o desemna totuși printre cele patru beneficiare directe ale Rezervei de solidaritate.
Clasificarea României în categoria „risc de presiune migratorie” face parte din al doilea ciclu anual de gestionare a migrației, lansat de Comisia Europeană la începutul lunii noiembrie, scopul fiind identificarea statelor care ar putea necesita sprijin suplimentar pentru gestionarea sosirilor de migranți și a cererilor de azil.
România este alături de alte 14 state membre — Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovenia și Finlanda — în categoria țărilor considerate în risc de presiune migratorie, conform împărțirii efectuate de Comisia Europeană, care distinge și țările aflate efectiv sub presiune sau cu situații migratorii semnificative.
În categoria de risc de presiune migratorie, România va avea prioritate la mecanismul permanent de sprijin al UE pentru migrație, care include asistență tehnică și operațională, iar Comisia va monitoriza continuu situația, putând reevalua rapid încadrarea țării dacă presiunile se intensifică.
Comisia Europeană a semnalat în evaluarea sa dificultăți tot mai mari ale României în privința capacității de primire a migranților, atragând atenția că situația s-ar putea agrava dacă vor continua să sosească persoane care fug din conflictul din Ucraina, declanșat de Rusia.
Conform rapoartelor europene, România a ocupat locul cinci între statele membre în ceea ce privește înregistrările pentru acordarea protecției temporare, statistică care include doar persoanele care au fugit din calea războiului, excluzând solicitanții de azil obișnuiți.
Evaluarea Comisiei Europene, care acoperă perioada iulie 2025 – iunie 2026, ia în calcul nu doar fluxurile migratorii, ci și capacitatea reală a statelor de a gestiona cererile de protecție și cazarea persoanelor venite din afara Uniunii, warningind că o creștere a sosirilor ar accentua dificultățile existenței.
Deși nu se află în categoria statelor efectiv sub presiune migratorie, care beneficiază de Rezerva de solidaritate 2027, România nu are acces direct la acest fond rezervat exclusiv Greciei, Spaniei, Italiei și Cipru.
Cele patru state incluse în grupul de top al presiunii migratorii pentru 2027 – Grecia, Spania, Italia și Cipru – au fost clasificate astfel pe baza unui număr disproporționat de sosiri raportat la capacitatea lor de gestionare, pentru Italia luându-se în calcul și operațiunile de căutare și salvare desfășurate pe mare.
A treia categorie, cea a „situației migratorii semnificative”, cuprinde Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia, state care pot solicita reducerea totală sau parțială a contribuțiilor la Rezerva de solidaritate pentru anul următor, din cauza presiunilor acumulate în ultimii cinci ani.
Rezerva de solidaritate funcționează pe principiul împărțirii responsabilității între statele membre ale UE, cele afectate de sosiri disproporționate primind ajutor din partea celorlalte, contribuția fiind obligatorie, dar formulata la alegerea fiecărei țări.
Sprijinul oferit de Rezerva de solidaritate nu se rezumă neapărat la primirea solicitanților de azil, statele având opțiuni precum transferul de persoane, contribuții financiare, sprijin operațional cu personal și echipamente, sau „compensarea de responsabilitate” prin preluarea examinării cererilor de azil.
Contribuțiile statelor sunt calculate printr-o formulă care echivalează ponderea populației cu cea a produsului intern brut, Comisia Europeană propunând anual dimensiunea rezervei pe baza acestei metodologii, având ca valori de referință cel puțin 30.000 de relocări și 600 de milioane de euro.
Decizia finală privind dimensiunea rezervei și contribuțiile naționale revine Consiliului UE, după negocierile din cadrul Forumului de solidaritate, angajamentele devenind obligatorii doar după adoptarea oficială a deciziei.
Scutirea de la contribuțiile la rezerva de solidaritate nu este automată pentru statele din categoria „situației migratorii semnificative”, ci necesită o cerere specifică a fiecărui stat, urmată de evaluarea Comisiei și aprobarea Consiliului UE.