Conferința ONU privind schimbările climatice COP31 a intrat în etapa reuniunii la nivel înalt la Antalya, Turcia, fiind marcată de absența unor lideri importanți din Occident. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni nu participă la acest summit, ceea ce reduce semnificativ reprezentarea politică a Uniunii Europene. Singurul lider european de prim rang prezent este președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care reprezintă instituțiile comunitare. Agenția France-Presse (AFP) notează că premierul britanic Andy Burnham este singurul lider al unei țări din G7 programat să adreseze summitul. De asemenea, Statele Unite sunt lipsă, președintele Donald Trump neavând o participație la eveniment.
Experții și organizațiile neguvernamentale au comentat negativ această absență. Cosima Cassel, expertă în diplomație climatică la grupul de reflecție E3G, a descris situația ca „regretabilă
Autoritățile franceze au justificat absența lui Emmanuel Macron prin implicarea acestuia în evenimente dedicate armistițiului din Primul Război Mondial pe 11 noiembrie, precum și la un summit european organizat joi în Irlanda. Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat la Bruxelles că absența unor lideri este o practică neobișnuită din punct de vedere politic, dar care are motivări practice. El a adăugat că așteptările privind rezultatele concrete ale acestei ediții COP nu sunt ridicate.
Printre participanții activi se numără președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care revine pe scena negociărilor climatice după victoria sa electorală din 25 octombrie împotriva lui Flavio Bolsonaro. Prezența lui Lula este văzută ca o oportunitate de reafirmare a angajamentelor Braziliei privind reducerea defrișărilor. Președintele iranian Masoud Pezeshkian va aborda, conform declarațiilor sale citate de presa de stat iraniană și AFP, efectele ecologice ale atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, Teheranul intenționând să prezinte distrugerile de mediu atribuite acțiunilor celor două state.
Gazda conferinței, Turcia, promovează o inițiativă voluntară alături de Australia pentru electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei, cu scopul de a crește ponderea electricității în consumul global la 35% până în 2035. Propunerea, criticată pentru că nu include angajamente clare privind abandonarea combustibililor fosili, contrastează cu anunțul președintelui Recep Tayyip Erdoğan privind descoperirea a două noi zăcăminte de petrol în regiunea Gabar. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a solicitat timpi clari pentru tranziția energetică, în timp ce liderul turc estimează o producție zilnică de peste 100.000 de barili pentru zona respectivă din a doua jumătate a anului 2027.
Ministerul turc al Mediului anunță prezența a 102 lideri reprezentând 95 de țări și șapte organizații internaționale. Conferința se desfășoară într-un context marcat de tensiuni geopolitice și preocupări privind securitatea energetică, care pot marginaleza politicile de mediu. Petrolul, gazele naturale și cărbunele rămân principalii factori ai emisiilor care alimentează încălzirea globală.