Epidemiile de rubeolă nu reprezintă doar o amenințare la adresa sănătății publice, ci constituie și o povară financiară majoră pentru Statele Unite ale Americii. Statele Unite ale Americii vor pierde probabil statutul oficial de eliminare a rubeolei după examinarea Organizației Panamericane a Sănătății (OPAS) care urmează să se finalizeze în această săptămână, costurile economice crescând pe măsură ce boala, înainte eliminată, se răspândește mai larg. Unealta se bazează pe un studiu publicat de Patenaude și alți cercetători în august, care a examinat costurile epidemiilor de rubeolă în SUA. Cercetătorii au analizat studii publicate și rapoarte guvernamentale pentru a compila estimări istorice ale cheltuielilor medicale și ale costurilor răspunsului în sănătatea publică pe o perioadă de 18 state.
Până la începutul lunii noiembrie 2026, peste 5.100 de cazuri de rubeolă au fost raportate la nivel național, marcând cea mai mare epidemie din ultimele trei decenii. Opt decese asociate bolii au fost confirmate de către departamentele de sănătate ale statelor: șase în Pennsylvania, unul în New York și unul în Wisconsin.
O nouă unealtă dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins estimează, pe baza numărului de cazuri din acest an, că costurile economice ale epidemiei se ridică la aproape 83 de milioane de dolari. Această sumă include 56 de milioane de dolari cheltuiți pentru răspunsul în sănătatea publică, aproape 25 de milioane de dolari pierduți prin productivitatea scăzută și peste 1,8 milioane de dolari pentru cheltuielile medicale directe.
Unealta de calcul estimează că epidemii de rubeolă din 2025 în SUA – care au implicat 2.289 de cazuri confirmate la nivel național – au avut un cost economic de peste 37 de milioane de dolari.
Costurile depășesc tratamentul pacienților care se îmbolnăvesc, luând în calcul resursele alocate de departamentele de sănătate pentru investigarea și conținerea focarelor, precum și salariile pierdute de persoanele care trebuie să se absențeze de la muncă. Unealta folosește date mai recente, specifice fiecărui stat, privind costurile și finanțarea, spre deosebire de studiul inițial al cercetătorilor, care s-a bazat pe costurile istorice ale epidemiei.
Estimările unealtei nu constituie o evidențiere definitivă a costurilor reale ale epidemiei, dar ilustrează factura masivă legată de răspândirea unei boli prevenibile prin vaccinare și consecințele economice potențiale ale scăderii ratelor de imunizare în copilărie. CNBC a raportat anterior cum revenirea rubeolei în SUA expune slăbiciunile sistemului național de sănătate publică, ridicând îngrijorări cu privire la întoarcerea altor boli eliminate. Vedem un număr mare de persoane care au decis să nu se vaccineze în copilărie sau nu au fost niciodată expuse la rubeolă deoarece s-au bucurat de imunitatea de turmă și care ajung acum la vârsta adultă, riscând să se îmbolnăvească grav, să necesite costuri medicale semnificative sau să moară la spital
Epidemiile de rubeolă pot declanșa un răspuns costisitor în sănătatea publică, chiar dacă mulți dintre cei expuși nu dezvoltă boala. Odată cu identificarea unui caz, autoritățile în sănătatea publică trebuie să investigheze infecția, să identifice și să notifice persoanele care ar putea fi expuse, să coordoneze activitatea cu spitalele și școlile și, uneori, să organizeze campanii de vaccinare pentru a preveni o răspândire ulterioară. Aceste eforturi pot distra personalul și resursele de la alte priorități în domeniul sănătății publice.
Costurile pot diferi considerabil de la un stat la altul. Datele Johns Hopkins includ medii naționale alături de intrări specifice statelor, inclusiv costurile spitalizării în regim de internare și salariile din datele guvernamentale sau din surse de politică în sănătate. În New York, de exemplu, costul mediu al unei spitalizări în regim de internare este de aproximativ 4.200 de dolari pe zi, iar salariul minim este de 16 dolari pe oră. Unealta estimează că cele 48 de cazuri raportate de New York în 2025 au generat costuri estimate de 1,1 milioane de dolari, inclusiv aproape 749.000 de dolari pentru răspunsurile în sănătatea publică, 333.000 de dolari pentru pierderile de productivitate și aproximativ 24.500 de dolari pentru cheltuielile medicale directe. Între timp, cele 803 de cazuri în Texas, epicentrul celei mai mari epidemii de rubeolă din SUA în 2025, au generat costuri estimate de aproape 13 milioane de dolari, potrivit unealtei. Aceasta include 9 milioane de dolari cheltuiți în sănătatea publică, 4 milioane de dolari pentru pierderile de productivitate și aproximativ 288.000 de dolari pentru cheltuielile medicale directe.
Studiul a estimat că epidemii au avut un cost mediu istoric de aproape 59.000 de dolari per caz, doar din perspectiva răspunsului în sănătatea publică. Cercetătorii au estimat, de asemenea, cum se scaling (scalează) costurile cu dimensiunea epidemiei, separând cheltuielile fixe de răspuns la început versus costurile adiționale asociate fiecărui caz nou. O mare parte din aceste costuri sunt suportate de la început, din cauza muncii umane implicate în urmărirea contactelor și a diferiților actori care trebuie mobilizați pentru a gestiona faptul că există o epidemie. Este un cost impulsat în mare măsură de forța de muncă. Acest model a estimat aproximativ 298.000 de dolari cheltuieli fixe și aproximativ 16.300 de dolari pentru fiecare caz suplimentar. Cu toate acestea, acesta s-a bazat pe date istorice, inclusiv o epidemie particular de mare magnitudine din New York City în 2019, unde costurile muncii de urmărire a contactelor erau ridicate. Cercetătorii au exclus, de asemenea, pierderile de productivitate din acel model, deoarece majoritatea studiilor istorice pe care le-au analizat nu le-au luat în considerare constant.