Curtea de Conturi din România menține o structură de conducere pe bază de interimat, Parlamentul amânând numirea unui președinte cu mandate plenare, procedura fiind interpretată de surse politice ca o tactică pentru a păstra acest scaun pentru vicepremierul și ministrul de Interne, Marian Neacșu. Majoritatea legislativă formată din PSD și AUR domină camera superioară a Parlamentului, dar preferă să mențină status quo-ul la nivelul instituției de control financiar, lăsând funcțiile-cheie în mâinile unor titulari provizorii, în condițiile în care o treime dintre consilierii Curții de Conturi au mandate expirate. Pe lângă funcția de președinte, și cea de președinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi este ocupată de un interimar. Mandatul Mirelei Călugăreanu, care exercitase funcția de președinte interimar, s-a încheiat la expirarea mandatului său parlamentar (2022-2026), iar PSD a asigurat continuarea interimatului prin numirea unui consilier de conturi din rândurile sale. Interimatul actual va continua până la desemnarea unui președinte pe un mandat de nouă ani, procedura fiind considerată de surse politice ca o manevră pentru a nu pierde controlul instituției în tranziția guvernamentală, momentul terminării mandatelor fiind așteptat pentru o decizie decisivă asupra viitoarei conduceri. La nivelul Autorității de Audit, Camelia Pricopie va rămâne la conducere până la numirea unui președinte plenipotențiar. De asemenea, funcția de vicepreședinte de la această autoritate este vacantă, fiindu-i în prealabil ocupată de Florin Tunaru, om de încredere al lui Liviu Dragnea. Lista celor care și-au încheiat sau au părăsit funcțiile de consilieri de conturi include pe Aurel Dumitru, Mirela Călugăreanu și Bogdan Nicolae-Stan, iar Parlamentul nu a intervenit pentru a le lua locul cu funcționari permanent. Surse liberale au exprimat nedumerire cu privire la legalitatea procedurii de intermat, considerând că legea nu este suficient de clară în privința prelungirii interimatului în această manieră, ceea ce ar putea supune deciziile instituite sub semnul întrebării. PNL și USR intenționează să ceară declanșarea procedurii normale de numire a consilierilor și șefilor menționați anterior pentru mandate fixe de nouă ani, respingând prolongarea actualului statut de tranzit la vârful Curții de Conturi. Problema expirării mandatelor nu se limitează la Curtea de Conturi. Consiliul Național al Combaterei Discriminării (CNCD) are jumătate dintre membrii conducerii cu mandate expirate de aproape un an. Avocatul Poporului este un alt exemplu de instituție afectată de expirarea mandatelor: Renate Weber are mandatul expirat din iulie 2024 și continuă să exercite funcția de interimar de doi ani și două luni, deoarece partidele parlamentare nu au reușit să stabilească o nouă conducere pentru post.
Parlamentul României a decis menținerea interimatului la conducerea Curții de Conturi, neaprobatând numirea unui președinte cu mandat plenar. Situația lăsa deja o treime dintre consilierii de conturi cu mandate expirate. Majoritatea parlamentară a preferat validarea unui nou interimar în locul unei numiri definitive. Conform surselor citate de Libertatea, Partidul Social Democrat (PSD) a inițiat demersurile necesare pentru a asigura un președinte provizoriu, iar mandatul fostei președinte interimare, Mirela Călugăreanu, a ajuns la capăt. Surse politice au explicat pentru Libertatea că această tactică de prelungire a provizoratului are scopul de a păstra funcția de președinte a Curții de Conturi disponibilă pentru Marian Neacșu, actualul viceprim-ministru și ministru de Interne.
Numirea oficială a lui Neacșu ar fi programată după clarificarea rezultatelor negocierilor privind formarea noii guverări. În cazul unei validări, noul președinte ar beneficia de un mandat complet de nouă ani. Problema interimatului vizează și Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi, unde Camelia Pricopie va prelua șefia interimară a structurii. La nivelul Autorității de Audit, funcția de vicepreședinte rămâne vacantă, fiind anterior ocupată de Florin Tunaru. De asemenea, doi consilieri, Aurel Dumitru și Bogdan Nicolae-Stan, și-au încheiat recent activitatea în instituția de control.
Această politică de prelungire a interimatelor a stârnit nemulțumiri în opoziție, reprezentanții PNL și USR contestând legalitatea practicii. Suse liberale au declarat pentru Libertatea că legislația nu este suficient de clară în privința prelungirii interimatului, cele două partide intenționând să ceară declanșarea procedurii normale de numire a consilierilor și a șefilor pentru mandate fixe de nouă ani.
Curtea de Conturi nu este singura instituție afectată de această dinamică. Jumătate dintre membrii conducerii Consiliului Național al Combaterii Discriminării (CNCD) au mandate expirate de aproximativ un an. Situația se repetă și la Avocatul Poporului, unde Renate Weber deține funcția de interimar de peste doi ani, de la expirarea mandatului în iulie 2024. Legislația permite interimatul doar pe perioade scurte, timp în care Parlamentul trebuie să desemneze o nouă conducere.