ACTUALIZARE Curtea Supremă a SUA permite reluarea construcției zidului de frontieră la granița cu Mexicul
Curtea Supremă a Statelor Unite a deschis luni calea pentru ca administrația Trump să reia construcția zidului de frontieră în regiunea Big Bend din Texas, decisie ce constituie o lovitură pentru oponenții proiectului, care il critică pe motiv că reprezintă o risipă de bani și o amenințare la adresa peisajului unic al zonei. Proiectul, conceput sub pretextul contracarării imigrației ilegale, rămâne un simbol al mandatului președintelui Donald Trump, care a promis de mai multe ori construirea acestei structuri de la Oceanul Pacific până în Golful Mexic. În vara anului trecut, republicanii din Congres au alocat 46 de miliarde de dolari pentru acest demers, iar Biroul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP) a ridicat bariere cu un ritm de aproximativ 19 kilometri pe săptămână de-a lungul graniței mexicane. Guvernul Trump a solicitat și obținut derogări de anvergură pentru a ocoli diverse reglementări de protecție a mediului care, istoric, au încetinit sau blocat proiectele de construcții de mare amploare în zone protejate. Delegația de oponenți include organizații neguvernamentale pentru mediu, ghizi profesioniști și grupuri religioase, care au argumentat că reluarea lucrărilor ar altera iremediabil peisajul. În zona Big Bend, din Texas, se construiesc obstacole din oțel înalte de aproximativ 9 metri, bariere pentru vehicule și noi drumuri de patrulare, proiecte susținute de guvern ca fiind esențiale pentru securitate, dar criticate de adversari ca dăunătoare economiei locale și stilului de viață. Adversarii proiectului susțin că imigrația ilegală în Big Bend a fost dintotdeauna la un nivel scăzut, argumentând că obiectivul securizării frontierei s-ar putea atinge mai eficient prin utilizarea exclusivă a tehnologiei de supraveghere bazate pe drone. Conflictul juridic a ajuns la instanța supremă după ce un judecător federal din Texas dăduse dreptate oponenților, constatacând improbabilitatea faptului că Congresul ar fi autorizat clar astfel de derogări extinse pentru o zonă cu cea mai joasă rată de reținere a imigranților. Instanța inferioară ordonase oprirea imediată a tuturor lucrărilor de construcție, incluzând Parcul Național Big Bend, terenuri private sau de stat de-a lungul râului Rio Grande, măsura motivată de lipsa unei autorizații clare din partea legislativului. Administrația Trump a atacat decizia instanței prin apel în regim de urgență, invocând existența traversărilor ilegale și a traficului de droguri în regiunea Big Bend și avertizând că orice breșă ar concentra fluxurile ilicale acolo. Curtea Supremă a stabilit, prin majoritate, că legislația federală limitează drastic competența judecătorilor de a interveni atunci când guvernul consideră necesară construirea rapidă a barierelor la frontieră. Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, numită de Joe Biden în 2022, a formulat o opinie separată, exprimându-și dezacordul față de decizie, fiind singurul disident notat în dosar.
ACTUALIZARE Curtea Supremă permite continuarea construcției zidului la graniță în zona Big Bend, Texas
Judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, numită de Trump în 2020, a anunțat de asemenea dezacordul față de decizie.
ACTUALIZARE Curtea Supremă a SUA permite reluarea construcției zidului de frontieră în Big Bend, Texas
Curtea Supremă a Statelor Unite a permis administrației Trump să reia lucrările la bariera de frontieră și la infrastructura aferentă în regiunea Big Bend din vestul Texasului. Prin această decizie, înaltul tribunal a ridicat ordonanța provizorie emisă anterior de o instanță districtuală care bloca temporar lucrările în sectorul Big Bend, o zonă care se întinde pe mai mult de 500 de mile de-a lungul frontierei sudice și include Parcul Național Big Bend.
Curtea a menționat că, în timp ce contestatarii susțin că construcția în sectorul Big Bend le va diminua capacitatea de a folosi și bucura de zona respectivă, adoptarea legii imigrației de către Congres reflectă o preferință clară pentru construcții rapide la frontieră în defavoarea prejudiciilor invocate de părțile reclamante.
Zidul de frontieră a reprezentat, multă vreme, un element central al platformei politice a lui Trump, vizând limitarea imigrației în SUA. De exemplu, în timpul primei sale campanii prezidențiale încununate de succes, în 2016, el își mobiliza susținătorii cu sloganul: „Construiți zidul!”
Contestatarii proiectului, incluind o organizație non-guvernamentală pentru mediu, un ghid de excursii cu ambarcațiuni pe râu și o organizație religioasă, au argumentat în instanță că reluarea construcției ar altera permanent peisajul „irecuperabil”. Inițiativa de a extinde bariera de frontieră prin acest parc național foarte frecventat a întâmpinat opoziție din partea activiștilor pentru protecția mediului, a oficialilor locali și a unor membri ai propriului său partid, Partidul Republican.
Parcul Național Big Bend cuprinde lanțuri muntoase și zone de deșert care servesc drept habitat pentru specii pe cale de dispariție, precum liliacul mexican cu nas lung. Cei care se opun proiectului susțin că ridicarea zidului prin interiorul parcului ar afecta un peisaj de o importanță ecologică și culturală deosebită.
Administrația Trump a prezentat, în schimb, proiectul ca pe o prioritate urgentă pentru securitatea națională și controlul imigrației. Aceasta a descris zona Big Bend drept o rută utilizată pentru trecerile ilegale ale frontierei și pentru traficul de droguri.
ACTUALIZARE Curtea Supremă a SUA permite reluarea construirii zidului de frontieră în zona Big Bend, Texas
Curtea Supremă a Statelor Unite a decis marți, 10 noiembrie 2026, să permită administrației Trump să reia construcția unui zid la granița cu Mexicul și a altei infrastructuri în regiunea Big Bend, Texas, în timp ce procesele legale legate de proiect continuă. Prin această decizie, înaltul tribunal a ridicat ordonanța provizorie emisă anterior de o instanță distriacială care bloca temporar lucrările într-o zonă izolată din vestul statului Texas.
Curtea Supremă a Statelor Unite a decis luni să permita administrației Trump să reia construcția unui zid la granița cu Mexicul și a altei infrastructuri într-o zonă izolată din vestul statului Texas, în timp ce procesele legale legate de proiect continuă. Prin această decizie, înaltul tribunal a ridicat ordonanța provizorie emisă anterior de o instanță distriaturală care bloca temporar lucrările în sectorul Big Bend, o zonă care se întinde pe mai mult de 500 de mile de-a lungul frontierei sudice și include Parcul Național Big Bend.
Într-o decizie ne semnată, Curtea Supremă a stabilit că măsura instanței inferioare a întârziat construcția barierelor și drumurilor în regiunea Big Bend, ''obstrucționând guvernul în avansarea intereselor sale compele în ceea ce privește securitatea și integritatea frontierei''. Judecătoarea liberală Ketanji Brown Jackson a declarat că ar fi respins cererea Departamentului Justiției pentru măsuri de urgență, fiind singurul disident notat. Curtea a menționat că, în timp ce contestatarii susțin că construcția în sectorul Big Bend le va diminua capacitatea de a folosi și bucura de zona respectivă, adoptarea legii imigrației de către Congres reflectă o preferință clară pentru construcții rapide la frontieră în defavoarea prejudiciilor invocate de părțile reclamante.
Administrația Trump a solicitat luna trecută intervenția Curții Supreme în lupta juridică privind zidul din regiunea Big Bend, susținând că interdicția judecătorului federal Kathleen Cardone a frustrat capacitatea sa de a combate traversările ilegale ale frontierei. Avocatul general D. John Sauer a avertizat că oprirea construcțiilor ar avea consecințe grave, incluzând ''disrupția capacității guvernului de a securiza un sfert din frontiera sudică împotriva incursiunilor cartelurilor, traficului de droguri și intrării ilegale'', precum și ''crearea unei vulnerabilități masive'' care ar putea devia fluxul imigrației ilegale spre sectorul neasigurat Big Bend.
Contracandidații proiectului, incluind o organizație non-guvernamentală pentru mediu, un ghid profesional de barje pe râu și o organizație religioasă, au argumentat în instanță că reluarea construcției ar altera permanent peisajul ''irecuperabil''. Ei au afirmat că, odată ce habitatul este distrus, vegetația eliminată și peisajele sălbatice fragmentate de drumuri și bariere, ''niciun judgment final nu poate restabili status quo ante''. Aceste grupuri au dat în judecată administrația pentru a opri ridicarea unor ziduri cu stâlpi înălți de 9 metri (30 de picioare) și alte infrastructuri în zona Big Bend, susținând că autorizațiile emitere de către Departamentul Securității Internare ar '''autoriza proiecte masive care taie prin Deșertul Chihuahua''' și '''separes accesul public și al vieții sălbatice către secțiuni icnice ale râului Rio Grande'''.
Președintele Trump a promis timp de peste o decadă construirea unui zid de-a lungul frontierei SUA-Mexic, făcând bariera de 30 de picioare o piatră de temelie a planului său de combatere a imigrației ilegale. Pentru a accelera construcția, Secretarul Securității Internare, mai întâi Kristi Noem și ulterior Markwayne Mullin, au emis un total de trei derogări începând cu februarie pentru zonele din regiunea Big Bend. Aceste derogări, bazate pe o lege federală din 1996, au permis ocolirea normelor federale de protecție a mediului și de păstrare a patrimoniului istoric, care ar fi trebuit respectate în mod normal.
În august, după publicarea pe rețelele sociale a unor imagini și videoclipuri cu buldozere care intrau în Parcul Național Big Bend, comisarul Custom and Border Protection, Rodney Scott, a anunțat că lucrările în interiorul parcoului vor fi suspendate până la sfârșitul lui septembrie. Scott a afirmat că zidul propus nu va tăia prin Parcul Național Big Bend, însă alte infrastructuri vor fi construite, inclusiv peste 200 de mile de drumuri de patrulare și aproximativ 17 mile de sisteme de bariere vehiculare. Construcția unui segment de 47 de mile de zid în comitatul Hudspeth, parte a regiunii Big Bend, a început în septembrie.
Disputa centrală vizează statutul sectorului Big Bend ca zonă cu ''intrări ilegale ridicate''. Guvernul susține că ofițerii de imigrație au reținut peste 89.000 de persoane care încercau să intre ilegal în SUA în acea zonă între 2021 și 2025. În contrast, reclamantele au argumentat că Big Bend se clasează pe ultimul loc pentru rețineri comparativ cu celelalte șase sectoare de-a lungul frontierei sudice. Deși zona cuprinde mai mult de 25% din frontiera SUA-Mexic, reținerile anuale în Sectorul Big Bend au variat între 0,3% și 2,2% din totalul reținerilor de la frontiera sudică, conform documentelor depuse în instanță.