De ce România este cea mai expusă în fața atacurilor cu drone rusești în Marea Neagră

Analiza evidențiază vulnerabilitatea României în raport cu alte state nebeligerante din Marea Neagră, în contextul atacurilor rusești asupra navelor comerciale și exporturilor ucrainene.

De ce România este cea mai expusă în fața atacurilor cu drone rusești în Marea Neagră

România este considerată cea mai expusă dintre statele nebeligerante din regiunea Mării Negre în fața atacurilor cu drone rusești. Din cele 13 atacuri serioase înregistrate de la începutul lunii octombrie până în prezent, opt au avut loc în apele românești sau în Zona Economică Exclusivă a României, în timp ce cinci au fost raportate în zona bulgară. Toate cele patru atacuri din luna noiembrie au avut loc la Gurile Dunării DW.

Vulnerabilitatea crescută a României față de Bulgaria este atribuită a trei factori principali: frontiera fluvială comună cu porturile ucrainene intens bombardate, utilizarea intensă a Canalului Sulina pentru exporturi și existența zăcământului Neptun Deep, care a fost vizitat de mai multe ori de drone rusești în luna august DW.

Escaladarea tensiunilor a afectat semnificativ costurile de transport și asigurări. Primele de asigurare pentru navele critice, în special petroliere, au crescut în unele cazuri de aproape 12 ori, de la aproximativ 200.000 de dolari la 2,5 milioane de dolari goldring.ro. În septembrie, Joint War Committee (JWC) a extins zona de risc la aproape toată Marea Neagră, exceptând apele teritoriale ale României, Bulgariei, Turciei și Georgiei, fapt ce a determinat aproximativ 90% din flota de tranzit să navigheze aproape de țărm DW.

Datele citate de Euronews, bazate pe o analiză a Financial Times, indică faptul că 90% din atacurile din Marea Neagră din septembrie încoace au fost atribuite forțelor ruse. De la începutul anului, aproape 600 de nave au fost lovite, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața DW. Un caz specific a fost scufundarea navei portcontainer Contship Jet pe 28 octombrie în Zona Economică Exclusivă a Bulgariei, după ce a fost lovită de trei drone maritime; echipajul a fost salvat datorită avertizării primite de la un avion militar francez DW.

Pe plan strategic, atacurile rusești vizează reducerea exporturilor Ucrainei, care a mutat majoritatea volumelor către porturile dunărene și Canalul Sulina după suspendarea operațiunilor în porturile de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie. În contrast, Ucraina revendică lovirea a 218 nave din „flota fantomă” a Rusiei în acest an, majoritatea în Marea Azov, reușind să oprească peste 90% din capacitatea rusă de export de cereale din bazinul Mării Negre, inclusiv terminalele de la Novorossisk DW.

Reacțiile politice variază în statele NATO din regiune. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat atacurile drept „inacceptabile”. În Bulgaria, președinta Iliana Iotova a propus negocieri cu statele riverane, inclusiv cu Rusia, pentru crearea unei zone de securitate comune, afirmând că nu vede Moscova ca pe un inamic DW. În România, Nicușor Dan consideră aceste incidente ca pe o încercare de destabilizare a flancului estic și de erodare a sprijinului pentru Ucraina, propunând aducerea de militari americani la baza de la Kogălniceanu pentru a contracara această tendință DW.

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală