În Munții Metaliferi, în vecinătatea municipiului Brad (județul Hunedoara), au fost identificate unele dintre cele mai impresionante acumulări de aur nativ din România. Deși zona a fost istoric prosperă datorită zăcămintelor aurifere, comunitățile locale resimt în prezent efectele declinului industriei miniere, după ce minele au fost închise treptat până la jumătatea anilor 2000.
Situația dificilă a regiunii este exemplificată de starea precară a infrastructurii, inclusiv a așa-numitului „Drum al Aurului” din valea Musariului, care leagă localitățile Brad și Crișcior. Localnicii și foștii mineri deplâng degradarea drumurilor, care devin impracticabile în perioadele cu precipitații abundente sau zăpadă.
Din punct de vedere geologic, zona este celebră pentru aurul nativ cu un grad ridicat de puritate. Documente istorice și studii geologice atestă descoperiri spectaculoase: în 1937, istoricul Ion Rusu Abrudeanu menționa o descoperire de 67 kg de aur în mina de la Musariu-Ruda, iar în 1931, la Stănija, au fost găsite bulgări care însumau aproape 150 kg, totalizând ulterior 372 kg de aur nativ dintr-un singur filon. De asemenea, la 6 decembrie 1947, a fost extrasă o pepită de 53 kg de aur masiv în zona filoanelor 20, 30 și Țipiş Adevarul.
Exploatarea aurului în Munții Metaliferi ai Apusenilor are o vechime de peste două milenii, începând cu dacii și continuând cu romanii, care au creat sisteme complexe de galerii subterane. Ulterior, mineritul a fost reorganizat sub Imperiul Habsburgic și naționalizat în perioada comunistă. Centrul minier Barza, situat lângă Brad, a reprezentat unul dintre cele mai importante puncte de extracție, având o rețea de galerii de peste 500 km și producând, la mijlocul secolului XX, între 1,5 și 2,5 tone de aur anual.
După închiderea complexului industrial Barza în 2006, zona a rămas marcată de ruine industriale, clădiri abandonate și poluare a cursurilor de apă, precum Crișul Alb. Deși Muzeul Aurului din Brad păstrează mostre rare de aur nativ și documente istorice, acesta este rar vizitat. În prezent, unele localități încearcă să capitalizeze pe potențialul turistic al peisajului montan, în timp ce cercetările geologice indică faptul că unele filoane bogate în aur, argint și cupru au rămas neatinse sau au fost zidite în adâncuri.