ACTUALIZARE Dragoş Benea (PSD): Reforma administrativ-teritorială are un cost politic, dar beneficiarul este cetățeanul
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea a estimat că reforma administrativ-teritorială ar putea elimina între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali de la nivelul României începând cu anul 2028. Benea a subliniat că toate partidele politice vor suferi pierderi politice în urma reformei, iar PSD ar putea fi partidul care pierde cel mai mulţi mandate locale. Eurodeputatul a recunoscut că reforma va întâmpina rezistenţă internă în toate partidele, inclusiv în PSD, dar a considerat că nu este naiv să nu anticipateze aceste dificultăţi.
Informatia din pasaj nu conține detalii noi față de draftul existent. Dragoş Benea a explicat că estimarea privind reducerea numărului de primari, viceprimari și consilieri locali se bazează pe calcule complexe care folosesc baze de date publice, deoarece dorise să ofere o cifră exactă, dar a specificat intervalul 15.000-18.000 pentru Eliminarea costurilor de funcționare și mentenanță. El a reiterat că singurul câștigător al reformei este cetățeanul român, în timp ce PNL, UDMR și USR vor avea, de asemenea, costuri politice semnificative.
Noutate: Benea a clarificat situația legată de declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, explicând că există două reforme distincte în derulare. Comitetul condus de el vizează depășirea limitelor programului actual de comasare voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori, vizând și orașele care nu mai îndeplinesc pragul populației necesare. Reforma este descrisă ca una paralelă, care se completează, cu scopul de a merge dincolo de barierele impuse de comasarea voluntară doar a comunelor mici. Detalii: Benea a spus că soluția va fi angajarea răspunderii Guvernului pentru aplicația măsurilor din 2028, iar primarii își vor duce mandatele la capăt. El a menționat că este puțin probabil ca comasările să fie voluntare, așa că grupul de lucru va propune criterii concrete de comasare bazate pe sustenabilitate, nu pe preferințe.
Benea a respins ideea că reforma ar necesita referendumuri locale masive, argumentând că atâta timp cât nu se demontează arhitectura administrativă constituțională, nu vor fi necesare astfel de voturi pentru fiecare comună.
ACTUALIZARE PSD propune comitete județene de reorganizare și șase criterii pentru reforma administrativ-teritorială
Coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, europarlamentarul PSD Dragoş Benea, a anunțat constituirea unor comitete județene de reorganizare, menite să fundamenteze primul document sistemic de reformă din 1968 încoace. Propunerea prevede că fiecare județ va avea un comitet condus în jurul instituției prefectului, alături de reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.
În cadrul conferinței de presă de la sediul PSD, Benea a explicat că matricea sustenabilității administrative va utiliza un algoritm de punctare pentru a identifica unitățile administrativ-teritoriale (UAT) sustenabile și cele care necesită reorganizare sau comasare. Criteriile identificate în discuțiile exploratorii sunt: populația și demografia; sustenabilitatea economică (compararea veniturilor proprii cu cheltuielile și gradul de colectare a taxelor); capacitatea administrativă (competențe, investiții, fonduri); conectivitatea față de infrastructura de transport și unitățile sanitare; accesibilitatea la serviciile de bază (școli, dispensare, creșe) și serviciile publice locale (apă, canalizare, gaze, transport în comun).
Comitetele județene vor consulta autoritățile locale și vor transmite propunerile către Ministerul Afaceri Interne și Ministerul Dezvoltării. Benea a precizat că implementarea reformei nu implică dispariția 'rădăcinii satului' românesc, ci doar reorganizarea instituțiilor: se va păstra arhitectura constituțională (sate, comune, orașe, municipii, județe), iar desființarea primăriilor nu înseamnă dispariția localității. Eurodeputatul a comparat procesul cu comasarea unităților de învățământ, unde personalitatea juridică a fost pierdută fără închiderea școlilor. El a menționat că grupul de lucru utilizează instrumente complexe de inteligență artificială pentru a correla volume mari de date publice și a subliniat necesitatea unei reforme complete înainte de noul cadru financiar multianual 2028-2034, când fondurile de coeziune vor fi reduse. Statisticile prezentate indică peste 450 de UAT-uri cu sub 1.500 de locuitori, 1.100 de UAT-uri cu până la 3.000 de locuitori, și 55% dintre orașe care nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.
Textul provine din avertismentul standard de drepturi de autor și de utilizare a conținutului AGERPRES și nu conține informații relevante pentru titlul sau descrierea evenimentului.
Europa Libera - https://www.evz.ro/
Reforma administrativ-teritorială va fi finalizată până în luna martie a anului 2027, în condițiile unei curse contra-cronometru impuse de apropierea alegerilor locale din 2028 și de startul competiției pentru fondurile europene 2028-2034. Benea a precizat că documentul va fi suficient de robust pentru a susține angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.
Proiectul prevede că, până la finele reformei, primarii își vor încheia mandatele normale, în 2028, nu existând temeri legate de dizolvarea acestora înainte de timp. Benea a estimat că între 15.000 și 18.000 de aleși locali (primari, viceprimari, consilieri) ar putea dispărea odată cu redimensionarea aparatului administrativ, reducându-se cheltuielile de funcționare și mentenanță.
Reprezentanții PSD au analizat scenarii care vizează aproximativ 1.600-1.700 de unități administrativ-teritoriale, incluzând posibilitatea desființării a 700-900 de primării, comasarea unor orașe și transformarea altora în comune. Grupul de lucru analizează un prag de referință de 3.000 de locuitori, fără a exclude simulări care să ajungă la 4.000.
Dragoş Benea a subliniat că reorganizarea nu se rezumă la comasarea voluntară a comunelor cu populație sub 1.500 de locuitori, proiect promovat și de Ministerul Dezvoltării. El a argumentat că reforma trebuie să fie amplă, pentru a evita modificările succesive anuale, considerate o 'proba de neseriozitate' în fața cetățenilor. El a menționat că peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au o administrație locală de nivel orășenesc, bugetofagă.
None of the new information provided by source E991053 was previously present in the base article or in previous updates.
ACTUALIZARE Dragoș Benea (PSD): Reformă administrativ-teritorială din 1968 încoace; comitete județene și șase criterii de sustenabilitate
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a anunțat constituirea unor comitete județene de reorganizare, menite să fundamenteze primul document sistemic de reformă din 1968 încoace. Propunerea prevede că fiecare județ va avea un comitet condus în jurul instituției prefectului, alături de reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole Stirile Protv.
În cadrul unei conferințe de presă la sediul PSD, Benea a explicat că matricea sustenabilității administrative va utiliza un algoritm de punctare pentru a identifica unitățile administrativ-teritoriale (UAT) sustenabile și cele care necesită reorganizare. Criteriile identificate sunt: populația și demografia; sustenabilitatea economică (venituri proprii vs. cheltuieli și gradul de colectare a taxelor); capacitatea administrativă; conectivitatea față de infrastructura de transport și unitățile sanitare; accesibilitatea la servicii de bază (școli, dispensare, creșe) și serviciile publice locale (apă, canalizare, gaze, transport în comun) Stirile Protv.
Benea a subliniat că reorganizarea nu se rezumă la comasarea voluntară a comunelor cu populație sub 1.500 de locuitori, ci vizează și orașele care nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori (55% din total), considerând o „proba de neseriozitate” modificările anuale succesive. El a estimat că între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea fi eliminați, toate partidele politice suferind pierderi, iar PSD fiind posibilul care cedează cele mai multe mandate Stirile Protv.
ACTUALIZARE Dragoş Benea (PSD): Reforma administrativ-teritorială are un cost politic, dar beneficiarul este cetățeanul
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea a precizat că, în urma reformei administrativ-teritoriale programate pentru 2028, ar putea fi eliminate între 15.000 şi 18.000 de funcţii de aleşi locali (primari, viceprimari şi consilieri). Benea a explicat că această cifră se bazează pe calcule complexe realizate cu ajutorul bazelor de date publice, deşi a solicitat o estimare mai exactă la o întâlnire viitoare. Eurodeputatul a subliniat că reforma va genera costuri politice pentru toate partidele, iar PSD ar putea fi cel care pierde cel mai multe mandate locale. „Nu sunt atât de naiv să nu mă gândesc că va fi o rezistenţă internă în toate partidele”, a declarat Benea Stirile Protv.
ACTUALIZARE PSD: Reforma administrativ-teritorială ar putea elimina 15.000-18.000 de aleși locali din 2028
Eurodeputatul PSD Dragoş Benea a estimat că reforma administrativ-teritorială, care va intra în vigoare din 2028, ar putea elimina între 15.000 și 18.000 de funcții de aleși locali, inclusiv primari, viceprimari și consilieri Observator News. Dragoş Benea a avertizat că măsura va genera pierderi politice pentru toate partidele, dar PSD ar putea fi cel mai afectat prin reducerea numărului de aleși locali, anticipând și o rezistență internă față de reformă în toate formațiunile politice. „Nu sunt atât de naiv să nu mă gândesc că va fi o rezistenţă internă în toate partidele”, a precizat europarlamentarul PSD Dragoş Benea Observator News. La solicitarea unei evaluări privind reducerea costurilor administrației locale în urma reformei, Dragoş Benea a confirmat existența unor calcule complexe, dar a solicitat o estimare mai exactă la o întâlnire viitoare. „S-a lucrat şi la această cifră. Mi-aş fi dorit să vă dau o cifră cât mai exactă. Permiteţi-mi ca la următoarea întâlnire să venim şi cu cifre. Ce pot să vă spun aşa ca cifră, undeva între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali, care s-ar putea să nu mai fie, din 2028 încolo, consilieri, primari, viceprimari. Sunt cheltuieli de funcţionare, cheltuieli de mentenanţă, care nu vor mai fi. Dar sunt calcule complicate, unde chiar trebuie să folosim baze de date publice, ca să putem avansa o cifră cât mai corectă”, a explicat Benea Observator News. Eurodeputatul a subliniat că singurul câștigător detașat este cetățenia română, în timp ce toate partidele, inclusiv PNL, UDMR și USR, vor avea costuri politice semnificative Observator News. Dragoş Benea a clarificat confuzia legată de declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, confirmând existența a două procese de reformă distincte: comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori, promovată de Minister, și reorganizarea sistemică coordonată de grupul său de lucru. „Vorbim de două. Eu am început această conferinţă de presă spunându-vă că eu coordonez un grup de lucru care îşi propune să depăşească barierele a ceea ce implementează domnul Alexandru Stoica la Ministerul dezvoltării, cu comasarea voluntară la localităţile până la 1.500 de locuitori. Noi, acest grup de lucru, vrea să treacă dincolo de aceste bariere. Evident că am vorbit şi de oraşe care astăzi nu mai au populaţie de oraşe”, a precizat Benea Observator News. Eurodeputatul a descris reformele ca fiind paralele, dar destinate să meargă dincolo de limitele impuse de comasarea voluntară a localităților mici. „Soluţia este răspunderea, angajarea răspunderii Guvernului cu aplicabilitate din 2028. Primarii îşi vor duce mandatele la capăt. (..) Voluntar nu cred că vor fi foarte multe comunităţi care doresc să se comaseze. Ceea ce încercăm prin acest grup de lucru şi să ducem acest document în faţa românilor, nu vorbeşte de voluntary vorbeşte de nişte criterii care ne vor indica acele comunităţi care sunt recomandabile a fi duse la comasare”, a explicat Benea Observator News. Întrebat despre necesitatea referendumurilor locale, Benea a respins ideea, argumentând că atâta timp cât nu se demontează arhitectura administrativă constituțională (sate, comune, orașe, județe), nu vor fi necesare astfel de voturi pentru fiecare comună Observator News.
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului intern pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat luni că această reformă presupune un cost politic cert, pe care Partidul Social Democrat este pregătit să-l asume. El a evidențiat faptul că 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează o administrație locală de nivel orășenesc, mult mai costisitoare. Dragoş Benea a prezentat o serie de criterii pentru fundamentarea unei matrice a sustenabilității administrative, propunând înființarea, la nivelul fiecărui județ, a unui comitet județean de reorganizare. Acesta va fi constituit în jurul instituției prefectului, alături de Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliție, Direcția Agricolă și va transmise propunerile către ministerul de resort. Eurodeputatul a anunțat că, după parcurgerea etapelor stabilite, se va genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, document care va sta în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Dragoş Benea a menționat că a fost nominalizat de conducerea partidului să coordoneze grupul de lucru pentru acest document. Europarlamentarul a subliniat că, deși grupul de lucru este la început, rezultatul eforturilor va depăși barierele la care PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare, respectiv comasarea voluntară a comunelor cu populație de până la 1.500 de locuitori. „Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puțin PSD-ul, suntem pregătiți să-l asumăm. Eu cred că presupune mai mulți perdanți politici, dar această reformă are un singur câștigător detașat, și anume cetățenii României”, a declarat Dragoş Benea. Eurodeputatul PSD a explicat nevoia de a răspunde așteptărilor cetățenilor prin reducerea birocrației și a cheltuielilor publice: un aparat administrativ mai suplu, cu mai puține primării, primari, viceprimari și consilieri locali, reducând povara financiară pentru locuitorii localităților respective. Potrivit lui Dragoş Benea, la finalizarea reformei, primăriile vor avea o capacitate administrativă mult mai mare, fiind capabile să ofere servicii de calitate superioară și să devină eligibile pentru finanțări europene sau de la bugetul de stat, obiective imposibil de atins în actualul format administrativ fragmentat. Astfel, se vor diminua și decalajele dintre localitățile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Dragoş Benea a accentuat importanța implementării rapide a reformei, deoarece România se pregătește pentru noul cadru financiar multianual 2028-2034, când fondurile europene de coeziune vor fi mai puține decât în exercițiile anterioare. Potrivit eurodeputatului PSD, există astăzi peste 450 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de UAT-uri cu până la 3.000 de locuitori. În același timp, 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar păstrează o administrație locală de nivel orășenesc, mult mai costisitoare. Reprezentantul PSD a anunțat că a avut discuții exploratorii în ultimele două săptămâni și a identificat criterii măsurabile obiectiv și concret pentru fundamentarea matricei de sustenabilitate administrativă. Această matrice va implica un algoritm de punctare care va determina care UAT-uri sunt administrative sustenabile și care trebuie reorganizate sau comasate. Benea a enumerat șase criterii cheie: populația și demografia, sustenabilitatea economică (compararea veniturilor proprii ale primăriilor cu cheltuielile, gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale), capacitatea administrativă (domenii, competențe, achiziții, resurse umane, asistență socială, digitalizare, investiții, fonduri atrase) și conectivitatea (distanțele față de drumuri principale, spitale, unități de pompieri, poliție sau aeroporturi). Al cincilea criteriu este accesibilitatea la serviciile de bază (școli, dispensare, medici, creşe), iar al șaselea serviciile publice locale (alimentare cu apă, canalizare, gaze, iluminat public, transport în comun). Dragoş Benea a dat asigurări că „rădăcina noastră a satului românesc nu dispare, nu se desființează”. El a menționat că va fi păstrată arhitectura administrativă actuală prevăzută în Constituție: sate, comune, orașe, municipii și județe. El a explicat faptul că desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective. Social-democratul a mai spus că se lucrează cu instrumente complexe de inteligență artificială pentru a corela volume mari de date din baze de date publice diferite. „Trendul digitalizării administrației publice locale de România este ireversibil și eu îmi doresc să fie cât mai accelerat, iar asta este o veste bună pentru acest demers... și o veste proastă pentru cei care vor apela la manipulări, intoxicări și fake news-uri, pentru a speria oamenii și a bloca acest proces”, a subliniat Benea. Eurodeputatul PSD a reitinulat propunerea ca la nivelul fiecărui județ să se constituie un comitet județean de reorganizare, un vehicul instituțional construit în jurul instituției prefectului, alături de Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliție și Direcția Agricolă. Aceste comitete județene vor asigura consultarea autorităților administrației publice locale și vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui județ către Ministerul Afaceri Interne și Ministerul Dezvoltării. Un alt obiectiv este generarea primului document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust care să suporte angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Benea a remarcat că, din 1968, lumea s-a schimbat enorm la nivel de comunicații și digitalizare, făcând ușoară conectarea comunităților care înainte păreau izolate. El a subliniat că nu se poate pretinde că doar comasând 400 de comune voluntar sau involuntar s-a realizat o reformă, dar nici nu se poate veni an de an cu subiecte parțiale (400, apoi 200, alte 400), ceea ce ar fi o „proba de nesteriozitate”. El i-a transmis celor care probabil vor ataca demersul PSD că „costul inacțiunii este mult mai mare decât mulțumirea de sine și rămânerea într-o păguboasă zonă de confort”.
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea a anunțat lansarea primului proces de reorganizare administrativ-teritorială din România începând cu 1968, subliniind că transformarea necesară asumă un cost politic cert, pe care partidul social-democrat este pregătit să-l suporte pentru a servi interesul cetățenilor.
Coordonatorul grupului de lucru pentru reformă a precizat că rezultatele eforturilor depășesc angajamentul preexistent privind comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori, declarând că deși reforma generează pierderi politice, beneficiarul final rămâne exclusiv cetățenia română.
Dragoş Benea a motivat necesitatea reducerii aparaturii birocratice și a cheltuielilor de funcționare prin eliminarea unor posturi de primari, viceprimari și consilieri locali, afirmând că primăriile consolidate vor dobândi capacități administrative superioare, putând livra servicii îmbunătățite și accedând la fonduri europene, ceea ce reduce discrepanțele de dezvoltare dintre localități.
Eurodeputatul a subliniat urgența finalizării reformei în contextul pregătirii cadrului financiar multianual 2028-2034, care va dispune de fonduri de coeziune mai reduse, și a prezentat datele statistice actuale: peste 450 de unități administrativ-teritoriale (UAT) sub 1.500 de locuitori și 1.100 de UAT-uri cuprinse între 1.500 și 3.000 de locuitori.
Reprezentantul PSD a detaliat criteriile măsurabile pe baza cărora se va întocmi matricea de sustenabilitate administrativă, care va include algoritmii de punctare pentru evaluarea UAT-urilor. Cele șase axe de analiză sunt: demografia și populația; sustenabilitatea economică (compararea veniturilor proprii cu cheltuielile și gradul de încasare a taxelor); capacitatea administrativă; conectivitatea la infrastructura de transport și protecție civilă; accesul la servicii de bază (sănătate, educație) și serviciile publice locale (utilități, transport în comun).
Dragoş Benea a garantat că structura constituțională actuală – sate, comune, orașe, municipii și județe – rămâne intactă, explicând că desființarea primăriilor ca instituții nu afectează existența localităților. Grupul de lucru utilizează instrumente complexe de inteligență artificială pentru a correla volume mari de date publice, accelerând procesul de digitalizare administrativă.
A fost propusă înființarea, la nivel județean, a comitetelor de reorganizare construite în jurul prefectului, implicând autoritățile locale (Consiliul Județean, Inspectoratul Școlar, Poliție, etc.). Aceste entități vor consulta localniciile și vor remit propunerile către Ministerele Afacerilor Interne și Dezvoltării. Scopul final este redactarea primului document sistematic de reorganizare din 1968, suficient de robust pentru a susține angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.
Finalizarea documentului de reformă este planificată pentru luna martie a anului următor. Benea a lămurit aspectul legat de ciclul electoral, specificând că primarii își vor încheia mandatele în 2028, anticipând modificările teritoriale înainte de alegeri pentru a evita conflictele politice majore.