După AVC, pericolul nu dispare. Investigarea care poate arăta cauza și poate preveni un nou accident vascular

În România, între 60.000 și 70.000 de accidente vasculare cerebrale apar anual, iar una din patru persoane care au avut AVC se confruntă cu recidivă în cinci ani. Dr. Mariana Talău explică rolul ecografiei Doppler cervico-cerebrale în identificarea cauzei și prevenirea unui nou episod.

După AVC, pericolul nu dispare. Investigarea care poate arăta cauza și poate preveni un nou accident vascular

În România, în fiecare an se produc între 60.000 şi 70.000 de accidente vasculare cerebrale, cu o medie de 150 de cazuri zilnic, iar ţara se numără printre cele cu cea mai ridicată incidenţă a AVC în Uniunea Europeană. Una din patru persoane care au avut accident vascular cerebral se confruntă cu recidivă în decurs de 5 ani.

Dr. Mariana Talău, medic primar neurologie în Clinica MedLife Polisano din Sibiu, subliniază importanţa monitorizării pacientului cu AVC ca parte esenţială a tratamentului. După stabilizare, evaluarea trebuie să includă şi o ecografie Doppler cervico-cerebrală, investigaţie care poate identifica cauza accidentului vascular cerebral şi poate contribui la stabilirea celei mai potrivite terapii.

Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate la nivel global, iar prevenţia lui reprezintă o prioritate, spune neurologul. Ecografia Doppler cervico-cerebrală nu numai că poate arăta cauza AVC-ului, dar va evalua şi riscul pentru un nou accident vascular cerebral şi va ajuta medicul să ia cea mai bună decizie în ceea ce priveşte terapia viitoare. Procedura nu doare şi nu implică riscuri.

Pacientul care a suferit un AVC trebuie să facă o prevenţie secundară cât mai eficientă. Aceasta presupune efectuarea unei ecografii Doppler cervico-cerebrale pentru a putea identifica sursa AVC-ului ischemic. Este important ca ecografia să se facă cât mai repede post-AVC, pentru a identifica încărcătura ateromatoasă de la nivelul vaselor şi a vedea dacă se poate interveni chirurgical prin endarterectomie carotidiană sau prin stentare pentru a preveni un nou AVC.

Prin ecografia Doppler cervico-cerebrală se identifică stenoze, ocluzii, malformaţii vasculare, anevrisme cerebrale care, dacă sunt descoperite la timp, pot fi abordate corespunzător înainte să se producă evenimentele vasculare. Prin această ecografie se folosesc ultrasunetele pentru a evalua atât morfologia vaselor care asigură circulaţia cerebrală, cât şi fluxul sanguin prin velocimetrie. Ecografia transcraniană se realizează prin ferestrele osoase, prin care se investighează vasele cerebrale prin metoda TCCS (ultrasonografie cerebrală color-codată), a explicat dr. Mariana Talău.

În funcţie de fiecare caz în parte, medicul neurolog ar putea indica şi alte investigaţii pentru a pune un diagnostic corect.

În cele mai multe cazuri este suficientă ecografia pentru monitorizarea vasculară a pacientului care a suferit un AVC, dar uneori se indică şi alte investigaţii care pot clarifica situaţia pacientului: o angiografie cervico-cerebrală, un angio-RMN cerebral sau chiar o angiografie clasică pentru a evalua mai bine stenozele vasculare. Dacă plăcile de aterom sunt calcificate fac mai dificilă cuantificarea exactă a gradului de stenoză şi atunci se recomandă corelarea cu celelalte investigaţii imagistice pentru a lua cea mai bună decizie terapeutică.

O stenoză carotidiană de grad mare sau o ocluzie descoperită la ecografia Doppler cervicală trebuie evaluată şi transcranian pentru a vedea exact impactul asupra circulaţiei cerebrale. Dacă ocluzia a apărut în timp, e posibil ca circulaţia cerebrală să fi avut când să îşi facă colaterale şi atunci poligonul lui Willis, care este format din vasele cerebrale, rămâne funcţional, a precizat medicul neurolog.

De altfel, ecografia Doppler cervico-cerebrală este o bună investigaţie preventivă pentru mai multe categorii de pacienţi.

Ecografia Doppler cervico-cerebrală ne ajută şi în diagnostic şi în prevenţie. Este indicată pentru pacienţii care au suferit un AVC, dar şi pentru cei care au factori de risc vasculari cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia sau sunt fumători. De asemenea, pacienţii care au suferit un atac ischemic tranzitor cu deficit motor la nivelul membrelor, parestezii pe jumătate de corp, scurte perioade de pierdere a vederii la un ochi sau ameţeală puternică cu pierderea echilibrului, ar trebui să efectueze ecografia Doppler în scop preventiv. La fel, pacienţii care au sincope sau episoade de pierdere a conştienţei.

Odată cu identificarea unei afectări care ar putea duce la AVC, pe lângă tratamentul medicamentos indicat de medic, pacientul trebuie să înţeleagă că terapia corectă implică şi schimbarea stilului de viaţă.

Hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia sunt principalele afecţiuni care stau la baza declanşării unui AVC. Ambele se pot ameliora şi prin schimbarea stilului de viaţă care presupune menţinerea greutăţii corporale optime, adoptarea unei diete alimentare de tip mediteranean axată pe legume, fructe şi proteine de bună calitate, evitarea alimentelor bogate în grăsimi, renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, activitate fizică regulată. Pentru un pacient care a avut deja AVC aceste reguli nu ar trebui să fie opţionale, ci obligatorii.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: