Elvezia se pregătește pentru un referendum crucial programat pe 29 noiembrie 2026, care va stabili soarta politicii sale seculare de neutralitate în contextul comerțului global cu arme. Electoratul va decide dacă modificările propuse la Legea privind Materialele de Război sunt justificate, un vot care deschide o dispută între industria de apărare, care cere acces mai mare la piețele internaționale, și susținătorii neutralității, care tem că relaxarea restricțiilor ar putea compromite statutul istoric al țării ca stat neutru.
Amendamentele propuse ar facilita exportul de echipamente militare către o listă de 36 de țări occidentale, incluzând Statele Unite, statele membre ale Uniunii Europene și Japonia, chiar și atunci când acestea sunt implicate în conflicte armate, cu condiția ca armamentul să nu fie destinat direct utilizării în acele conflicte active. În mod explicit, Ucraina rămâne exclusă din această facilitate. De asemenea, proiectul de lege elimină cerința generală ca țările cumpărătoare să semneze declarații prin care să se angajeze să nu reexporte armele către terți fără aprobarea prealabilă a Berna, deși guvernul își rezervă dreptul de a solicita astfel de garanții caz cu caz.
Susținătorii schimbărilor argumentează că restricțiile actuale afectează producătorii interni și slăbesc poziția Elveției în lanțurile de aprovizionare europeană pentru apărare. Reto Nause, deputat din Partidul Central, a declarat pentru Reuters că legislația trebuie să reflecte deteriorarea mediului de securitate internațională, invocând o nivel al amenințării „necunoscut din al Doilea Război Mondial” și argumentând că Elveția trebuie să își păstreze capacitatea de producție și expertiza în tehnologii militare critice.
Impactul economic al acestui referendum este semnificativ pentru sectorul manufacturier al apărării elvețiene, care angajează aproximativ 14.000 de oameni și a exportat echipamente militare în valoare de aproximativ 1,15 miliarde de dolari în 2025, potrivit datelor citate de Reuters. Pe plan global, Elveția a fost al 17-lea cel mai mare exportator de arme în deceniul trecu, conform Institutului Internațional Stockholm pentru Cercetarea Păcii (SIPRI). Matthias Zoller, secretarul general al Asociației Elvețiene de Aeronautică, Securitate și Apărare, a descris referendumul ca fiind decisiv pentru viitorul sectorului, folosind expresia „merge sau stop”.
Opozanții schimbărilor, conduși de Partidul Socialist și de Verzi, susțin că relaxarea restricțiilor ar putea submina neutralitatea tradițională, permițând ca armele elvețiene să ajungă în războaie civile sau în mâna guvernelor acuzate de încălcarea normelor internaționale. Mirjam Hostetmann, liderul aripiei tineretului Partidului Socialist, a avertizat că „este o iluzie să crezi că mai multe arme vor garanta mai multă pace”, subliniind că măsurile avantajează industria armamentului în detrimentul interesului public larg. Deși Partidul Popular Elvețian și alte partide de centru-dreapta susțin facilitarea exporturilor, diviziunile sunt evidente, unele membrii ai partidului de dreapta breaking ranks împotriva amendamentului.