Conform datelor sondajului prezentat de Mediafax, gândurile despre mâncare pot apărea și în absența foamei. Relatarea urmărește emoțiile, stimulii din mediu și comportamentele alimentare descrise de participanți.
Datele sunt prezentate de Mediafax pe baza unui comunicat transmis de Novo Nordisk. Sondajul a reunit răspunsurile a 1.319 persoane și a urmărit gândurile despre mâncare, alimentația pe fond emoțional, stimulii din mediu și comportamentele de compensare. Relatarea le discută prin conceptul de zgomot alimentar, Food Noise, definit în revista Nutrition & Diabetes.
Gândurile despre mâncare în absența foamei apar la 71% dintre respondenți. Pentru 27% dintre aceștia, ele sunt frecvente sau foarte frecvente. Articolul menționează și 17% pentru interpretarea fenomenului ca lipsă de voință, respectiv 33% pentru asocierea lui cu stresul, emoțiile și mediul de viață. Fraza sursei nu precizează limpede baza acestor ultime două procente.
În privința comportamentului alimentar, 21% dintre participanți recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. Pentru 77%, mâncatul este, cel puțin uneori, un răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală ori oboseală. Numai 39% spun că, de regulă, mănâncă atunci când simt foame, iar aproape 10% descriu mâncarea ca pe o alinare.
După ce consumă mai mult decât și-au propus, 7 din 10 români descriu frustrare, vinovăție sau regret, potrivit relatării sondajului. Sunt menționate restricțiile alimentare, la 21%, sportul suplimentar, la 14%, omiterea altor mese, tot la 14%, și autocritica, la 12%, drept modalități de compensare. Baza fiecăruia dintre aceste procente nu este detaliată separat în articol. La polul opus, 6,7% dintre cei chestionați spun că simt plăcere după ce au mâncat peste cantitatea planificată.
Expunerea frecventă sau foarte frecventă la imagini, reclame și alte materiale despre mâncare este raportată de 37% dintre respondenți într-o zi obișnuită. Mirosul alimentelor este prezentat ca principalul stimul al poftei. Vitrinele și rafturile magazinelor sunt indicate de 10%, iar publicitatea de la televizor sau de pe internet de 7%.
Înaintea unei vacanțe la mare ori la piscină, 53% dintre respondenți resimt cel puțin uneori presiune în legătură cu aspectul corpului; la 23%, aceasta apare frecvent sau foarte frecvent. În pregătirea vacanței, 48% evită dulciurile și alte tentații alimentare, 19% merg la sală sau fac mai multă mișcare, 14% urmăresc să piardă câteva kilograme, iar 8% folosesc soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.
Pentru perioada descrisă în studiu drept ultimul an, 51% dintre români declară că au încercat să mănânce mai echilibrat sau au urmat o dietă. Articolul indică însă numai 3% pentru apelarea la medic, 3% pentru consultarea unui nutriționist, 1% pentru sprijinul unui psiholog sau terapeut și 4% pentru folosirea unor soluții de gestionare a greutății, inclusiv farmacoterapie. Baza acestor procente nu este prezentată separat de relatare.
Separat de acest sondaj, Mediafax citează raportul World Obesity Atlas 2025: 39% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în categoriile suprapondere și obezitate. Aceste valori provin din raportul citat, nu din eșantionul sondajului descris mai sus.