ACTUALIZARE Escrocii sună întâi în numele unui operator de telefonie, apoi al Directoratului Național de Securitate Cibernetică și cer date bancare
Avertismentul DNSC notează că escrocii încearcă să obțină coduri primite prin SMS, date despre conturi și fotografii ale actelor, informații care pot pune în pericol banii și identitatea celor sunați. Poliția Română și DNSC au avertizat și la 14 mai 2024 asupra apelurilor false făcute în numele băncilor. În schema descrisă acum, povestea începe cu un presupus operator de telefonie și continuă cu o falsă alertă din partea DNSC. BRD le spune clienților că nu le cere numărul cardului, codurile de activare ale aplicațiilor sau codul PIN. Un apel despre o posibilă problemă la cont se verifică la bancă prin numărul ei oficial, nu printr-un număr dat de persoana care sună. După un apel suspect sau după trimiterea datelor, apelul poate fi verificat doar după încheierea convorbirii, printr-un canal oficial ales separat. Dacă persoana a comunicat deja date personale, datele cardului sau un cod SMS, se recomandă contactarea imediată a băncii la numărul din contract, de pe card sau de pe site-ul ei și solicitarea blocării accesului ori a tranzacțiilor neautorizate. Poliția Română și DNSC recomandă contactarea imediată a băncii și raportarea incidentului după divulgarea datelor personale sau ale cardului. Pentru datele cardului, solicitarea către bancă privește și blocarea tranzacțiilor neautorizate.
ACTUALIZARE Avertizare DNSC: încercări de fraudă telefonică prin identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC.
Victima este contactată de o persoană care pretinde că reprezintă un operator de telefonie mobilă și invocă prelungirea contractului sau actualizarea datelor. Sunt solicitate informații personale și coduri primite prin SMS, asociate unor presupuse cereri de activare a unei semnături electronice. La scurt timp, victima primește un al doilea apel de la o persoană care se prezintă în mod fals drept reprezentant DNSC și susține că a fost identificată o tentativă de fraudă, un furt de date sau o activare neautorizată a unei semnături electronice. Pentru a câștiga încrederea victimei, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat sau numere de legitimație și chiar o „parolă a convorbirii” menită să confirme identitatea unui viitor interlocutor, potrivit postării DNSC pe Facebook.
Conversația este apoi direcționată către obținerea unor informații financiare sensibile: băncile la care victima deține conturi, existența unor credite sau economii, soldurile aproximative, veniturile, dar și date precum CNP-ul, codurile SMS sau fotografii ale actului de identitate.
DNSC precizează că nu solicită prin telefon date bancare, solduri, venituri, coduri de autentificare sau fotografii ale actelor de identitate și nu monitorizează apelurile sau mesajele utilizatorilor pentru identificarea „activității suspecte”. Recomandările de protecție includ: să nu se divulge date personale, bancare sau informații despre situația financiară în urma apelurilor telefonice nesolicitate; să nu se fotografieze și să nu se transmită copii ale actului de identitate unor persoane necunoscute; să nu se instaleze aplicații și să nu se acceseze linkuri la solicitarea unor interlocutori. În cazul unei presupuse alerte, conversația trebuie întreruptă și alerta verificată contactând organizația prin canalele oficiale de comunicare. Dacă s-au furnizat date sensibile sau există suspiciuni de fraudă, se recomandă contactarea imediată a băncii și sesizarea autorităților competente.
ACTUALIZARE Escrocii folosesc identitatea DNSC pentru a fura date bancare ale românilor
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă prin apeluri telefonice succesive, în care atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă și ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC.
Potrivit postării DNSC pe Facebook, pentru a câștiga încrederea victimei, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat sau numere de legitimație și chiar o „parolă a convorbirii”, menită să confirme identitatea unui viitor interlocutor.
Conversația este apoi direcționată către obținerea de informații financiare sensibile: băncile unde victima are conturi, existența creditelor sau economiilor, solduri aproximative, venituri, CNP, coduri SMS sau fotografii ale actului de identitate.
DNSC precizează că nu solicită prin telefon date bancare, solduri, venituri, coduri de autentificare sau fotografii ale actelor de identitate și că nu monitorizează apelurile sau mesajele utilizatorilor pentru identificarea activității suspecte.
Recomandările de protecție includ să nu se divulge date personale, bancare sau despre situația financiară în urma apelurilor nesolicitate, să nu se fotografieze și să nu se transmită copii ale actului de identitate unor persoane necunoscute, să nu se instaleze aplicații și să nu se acceseze linkuri la solicitarea unor interlocutori. În caz de alertă presupusă, conversația trebuie întreruptă și alerta verificată prin canalele oficiale de comunicare ale organizației. Dacă s-au furnizat date sensibile sau există suspiciuni de fraudă, se recomandă contactarea imediată a băncii și sesizarea autorităților competente.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează că escrocii folosesc un nou scenariu de fraudă telefonică pentru a obține date bancare ale românilor, prezentându-se inițial drept operatori de telefonie mobilă și ulterior ca angajați ai DNSC.
Schema începe cu un apel în care falsul operator invocă prelungirea contractului sau actualizarea datelor și solicită informații personale și coduri primite prin SMS, asociate unor presupuse cereri de activare a unei semnături electronice.
La scurt timp, victima este sunată din nou de o persoană care se prezintă fals drept angajat al DNSC și susține că în sistem a fost identificată o tentativă de fraudă, un furt de date sau o activare neautorizată a unei semnături electronice, inducând o stare de panică.
Pentru a părea credibili, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat sau numere de legitimație și stabilesc chiar o „parolă a convorbirii” menită să confirme identitatea unui viitor interlocutor.
Conversația este direcționată către obținerea de informații financiare sensibile: băncile unde victima are conturi, existența creditelor sau economiilor, solduri aproximative, venituri, CNP, coduri SMS sau fotografii ale actului de identitate.
DNSC precizează că angajații săi nu contactează cetățenii pentru a cere informații confidențiale și nu desfășoară activități de supraveghere a comunicațiilor private, iar instituția nu solicită prin telefon date bancare, solduri, venituri, coduri de autentificare sau fotografii ale actelor de identitate.
Specialiștii recomandă să nu se divulge date personale, bancare sau despre situația financiară în urma apelurilor nesolicitate, să nu se transmită copii ale actului de identitate și să nu se instaleze aplicații sau se acceseze linkuri la solicitarea unor interlocutori necunoscuți.
În caz de suspiciune, recomandarea este să se întrerupă conversația și să se verifice orice alertă prin canalele oficiale de comunicare ale instituției; dacă s-au furnizat date sensibile, se impune contactarea imediată a băncii și sesizarea autorităților competente.