FMI avertizează că economia europeană este extrem de fragilă, astfel încât chiar și un șoc economic de amploare relativ mic ar putea declanșa o nouă recesiune. Deși continentul a rezistat mai bine decât se anticipa efectelor războiului din Orientul Mijlociu și crizei energetice, ritmul de creștere rămâne insuficient pentru a oferi marjă de manevră. Mateusz Szczurek, directorul departamentului european al FMI, explică faptul că Europa a reușit, cel puțin până acum, să limiteze impactul creșterii prețurilor la energie. Această reziliență se datorează în mare măsură eforturilor de tranziție energetică, care au făcut continentul mai puțin dependent de importurile de petrol și gaze.
„Până acum, Europa a depășit șocul energetic mai bine decât ne temeam. Acest lucru se datorează în mare măsură tranziției energetice, care reduce dependența de importurile de combustibili fosili”, a declarat Szczurek, care ocupă funcția de șef al departamentului european al FMI din luna iulie. Rezistența economică nu înseamnă însă o ieșire depline din zona de pericol. Oficialul FMI subliniază că ritmul de expandare economică este încă prea mic, iar statele europene ar putea întâlni dificultăți grave în cazul apariției unei noi crize.
„Europa nu a ieșit încă din zona de pericol”, apreciază Szczurek, precizând că avansul economic rămâne „fragil și slab”. Conform estimărilor FMI din toamna acestui an, economia zonei euro, excluzând Irlanda, va înregistra o creștere modestă de 1,2% în 2026 și de 1,1% în 2027.
Acest ritm de creștere extrem de redus lasă economiilor europene foarte puține rezerve. În acest context, chiar și șocuri economice moderate ar putea fi suficiente pentru a împinge anumite state membru spre recesiune. „Chiar și șocuri modeste ar putea declanșa amenințarea unei recesiuni”, avertizează Matasz Szczurek.
Pentru a atenua aceste riscuri, FMI solicită guvernelor europene să accelerateze reformele economice și să continue tranziția energetică. Instituția monitara consideră esențială îmbunătățirea funcționării pieței unice europene, astfel încât companiile să poată investi și se dezvolte mai ușor. „Acum este momentul să acționăm”, a insistat Szczurek, fost ministru de finanțe al Poloniei. El recomandă, de asemenea, ca guvernele să fie prudente în cheltuielile publice, având în vedere inflația ridicată.
Oficialul FMI a acordat o atenție specială situației din Franța, unde apropierea alegerilor prezidențiale din 2027 generează incertitudine politică. Szczurek a cerut adoptarea bugetului pentru anul următor „cât mai repede posibil” și a subliniat necesitatea unui echilibru între reducerea deficitelor publice și susținerea creșterii economice.
În paralel, avertismentul FMI vine într-un moment în care și România confruntă cu provocări bugetare. Președintele Nicușor Dan a avertizat că, dacă statul nu va reuși să respecte angajamentele de reducere a deficitului, țara ar putea fi nevoită să apeleze din nou la FMI, după modelul crizei din 2009. Nicușor Dan a subliniat că Fondul Monetar International „vine cu condiții drastice”, iar măsurile de austeritate impuse ar putea fi mult mai dureroase decât cele aplicate anterior. El a atras atenția asupra riscului ca împrumuturile externe să devină tot mai costisitoare.
Spre deosebire de președinte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seară, la Antena 3 CNN, că nu crede că România va ajunge într-o asemenea situație de dependență de FMI, deși nu exclude complet această eventualitate. Economistul Adrian Negrescu avertizează că 2027 ar putea fi un an chiar mai dificil decât 2026 pentru românii. În viziunea sa, anul viitor va reprezenta „al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul”, deoarece Guvernul va trebui să continue reducerea deficitului, în timp ce cheltuielile cu dobânzile rămân ridicate. Negrescu nu exclude posibilitatea adoptării unor noi măsuri fiscale și bugetare, dar precizează că aceste evoluții rămân în prezent estimări, neexistând decizii anunțate oficial de Guvern în acest sens.