Asociația Forestierilor din România (ASFOR) solicită instituțiilor publice implementarea unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat în păduri, accesibile tuturor proprietarilor, inclusiv celor privați. Organizația cere și încurajarea utilizării lemnului în construcții și în investițiile publice.
Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, a precizat că „cerem ca rolul pădurii și al lemnului în bilanțul climatic să fie recunoscut în politici, nu doar în statistici”. El a explicat că această recunoaștere înseamnă plăti pentru serviciile ecosistemice, accesibile tuturor proprietarilor, inclusiv celor privați care dețin aproximativ jumătate din pădurile țării.
ASFOR a subliniat necesitatea ca dezbaterea privind managementul pădurilor să pornească de la date, nu de la emoții. Președintele asociației a evidențiat faptul că o școală din lemn constituie un depozit de carbon pentru următorul secol.
Un metru cub de lemn de construcție înmagazinează aproximativ o tonă de CO2 atâta timp cât materialul rămâne în uz. Muscă a explicat că „o pădure gospodărită durabil absoarbe carbon cât crește, iar lemnul scos din ea continuă să-l stocheze în construcții și în produse de lungă durată”.
Asociația a menționat progresul în modernizarea sectorului: firmele private investind în tehnologii de scanare LiDAR, inventariere digitală și trasabilitatea lemnului, soluții testate împreună cu parteneri europeni în cadrul proiectului SINTETIC.
Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește pentru anul 2030 o țintă de absorbție netă de 310 milioane de tone de CO2 anual la nivelul UE, în sectorul LULUCF. Absorbția netă actuală este estimată la aproximativ 231 de milioane de tone.