Ilie Bolojan le dă contestatarilor din PNL termen să retragă acțiunile în instanță

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a dat un termen de 10 zile membrilor partidului care au atacat în instană deciziile Congresului Extraordinar din iunie, cerându-le să retragă plângerile sau riscând excluderea. Această grupare este cunoscută sub denumirea de „puciști” de către conducerea partidului.

La momentul crizei din iunie 2026, Bolojan era și prim-ministru interimar. Liberalii au refuzat să îl susțină pe Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan, și le-au interzis membrilor partidului să îl voteze în Parlament.

Situația juridică a PNL a fost complicată de decizia Tribunalului București din iulie, care a suspendat măsurile prin care Ilie Bolojan și gruparea sa își asumau controlul total al partidului.

Între cei 18 liberali care au contestat deciziile în instanță se numără figuri de seamă: Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Thuma Hubert, Adrian Veștea, Lucian Bode sau Sorin Câmpeanu.

Atmosfera din partid a fost descrisă ca extrem de tensionată după publicarea stenogramelor ședinței Biroului Politic Național. Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov și unul dintre membrii aripii opuse, i-a reproșat lui Bolojan că ar fi acaparat partidul pe persoană fizică și evită organizarea alegerilor în filialele PNL. Thuma l-a întrebat ironizant pe Bolojan dacă îi este „frică de competiție”, sugerând că liderul liberal așteaptă să își asigure un succes electoral înainte de a permite scrutinul intern. „Domnule președinte, ați spus că vom demara alegeri în organizații când veți hotărî dvs. E un statut al partidelor. Nu am avut alegeri în PNL din 2021, în filiale. Vă este frică de competiție? Așteptați ce? Așteptați să vă asigurați un succes?”, a exclamat Thuma.

Deputatul liberal Robert Sighiartău a confirmat luni, 9 noiembrie, lansarea unui ultimatum de către președintele PNL, Ilie Bolojan, către membrii partidului care au depus acțiuni în instanță împotriva formațiunii. Liberalii au la dispoziție 10 zile pentru a-și retrage contestațiile sau riscă excluderea din partid. Amintim că, în iulie 2026, Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, prin care fusese ales noua conducere a partidului și modificat statutul liberalilor.

„Cei care au încălcat deciziile partidului și au apelat la instanță pentru a bloca activitatea PNL au la dispoziție 10 zile pentru a-și retrage contestațiile și a-și clarifica drumul politic”, a transmis deputatul Sighiartău într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook.

Situația juridică a partidului a fost și mai complicată de intervenția instanței, care a suspendat măsurile prin care Ilie Bolojan și gruparea sa își asumau controlul total al partidului, printre cei care au contestat deciziile în instanță numărându-se figuri de seamă: Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode sau Sorin Câmpeanu.

Criza din PNL a izbucnit în iunie 2026, după ce prim-vicepreședintele Adrian Veștea a fost numit premier desemnat de Nicușor Dan. La acea vreme, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, i-ar fi amenințat pe liberalii care îl susțineau pe Veștea cu excluderea din partid.

Ca răspuns, la 21 iunie, conducerea PNL a organizat un Congres Extraordinar în care s-a decis excluderea membrilor care nu s-au supus cerințelor lui Bolojan.

La începutul lui iulie, Tribunalul București a suspendat deciziile din Congresul PNL prin care Ilie Bolojan a fost reales președintele formațiunii, iar statutul membrilor a fost modificat.

Printre cei 18 liberali care au depus plângere împotriva PNL în instanță figurează nume grele din partid: Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode sau Sorin Câmpeanu.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-o conferință de presă din duminică, că solicitarea adresată liberalilor care au deschis procese împotriva partidului de a-și retrage acțiunile are legătură cu necesitatea păstrării disciplinei și coerenței votului în grupurile parlamentare. Șeful executivului a susținut că un partid trebuie să aibă o poziție unitară în problemele strategice importante și că membrii grupurilor politice trebuie să respecte deciziile adoptate.

„Am luat decizia pentru a păstra coerența votului în grupurile noastre parlamentare, pentru a fi cât se poate de clari, pentru a ne defini cât se poate de clar identitatea, ca să existe o decizie privind respectarea deciziilor grupurilor parlamentare în votul membrilor acestor grupuri, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, pe de altă parte, în ceea ce privește procesele deschise pe tema deciziilor de principiu pe care un partid le ia referitor la recomandarea la vot”, a transmis Bolojan.

Potrivit premierului, oriunde, de la un consiliu local, municipal, județean, la Parlament, acolo unde un partid decide o poziționare într-o problemă strategică importantă, este logic să existe o coerență între ceea ce decide un partid și votul grupului.

„Fiecare poate vota cum dorește, inclusiv parlamentarii, dar nu pot să facă acest lucru din calitatea de membri ai unui grup de consilieri. Aceasta nu e valabil pentru PNL, ci pentru orice partid. Ține de substanța unui partid. Fiecare poate să voteze cum dorește, dar nu din interiorul grupului politic respectiv”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Duminică, în ședința Biroului Politic Național, Ilie Bolojan le-a cerut liberalilor care au deschis procese împotriva PNL să își retragă toate acțiunile din instanță. Potrivit unor surse politice citate de Antena 3 CNN, aceștia au la dispoziție 10 zile pentru a face acest lucru, în caz contrar urmând să fie excluși din partid.

Sunt 18 liberali care contestă în Instanță deciziile conducerii lui Ilie Bolojan și care au atacat hotărârile Consiliului Național Extraordinar al PNL, din luna iunie. Printre aceștia se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat decizia de a cere retragerea proceselor intentate de membrii grupării 'puciști', precizând că aceștia trebuie să își retragă acțiunile sau vor fi excluși din grupurile parlamentare.

Ilie Bolojan a susținut că măsura vizează menținerea coerenței votului în grupurile parlamentare de la Camera Deputaților și Senat. Liderul liberal a afirmat că, oriunde un partid stabilește o poziție strategică, este logic ca votul grupului să respecte decizia acestuia. El a specificat că, deși fiecare parlamentar poate vota conform conștiinței, nu își poate exercita acest drept în calitate de membru al unui grup politic care a decis altfel, acest principiu fiind valabil pentru orice partid.

Purtătorul de cuvânt al liberalilor a clarificat opțiunile oferite contestatarilor: retragerea proceselor sau pierderea mandatului în grupurile parlamentare.

Ilie Bolojan a justificat această dualitate prin necesitatea 'clarității, decenței și normalității'. Șeful executivului a subliniat că, atâta timp cât un politician activează într-un grup politic, este de bun simț să respecte decizia colectivă privind votul. În caz contrar, acesta poate continua activitatea politică în afara acelui grup.

Liberala Alina Gorghiu a ridiculat acuzații grave la adresa conducerii Partidului Național Liberal, descriindu-se ca „victima unui șantaj” și afirmând că trăiește o situație inedită în interiorul formațiunii în care a activat 27 de ani. „Am înțeles, pe propria piele, ce înseamnă să fii pusă sub presiunea să renunți la justiție, să ți se ceară să alegi între apărarea drepturilor tale și apartenența la grupul parlamentar al partidului în care ai muncit 27 de ani”, a declarat Alina Gorghiu. Fosta ministră consideră că îi sunt impuse condiții ilegale care pun în pericol accesul său la sistemul judiciar independent. Acuzațiile vine după confirmarea de către Ilie Bolojan, la nivel înalt, a ultimatumului de 10 zile pentru liberalii care au atacat în instanță rezultatele Congresului Extraordinar din iunie. Conform deciziei președintelui PNL, gruparea contestatarilor, etichetată de conducere drept „puciști”, riscă excluderea din grupurile parlamentare dacă nu își retrage acțiunile în justitie până la sfârșitul perioadei de 10 zile. „Îi solicit public domnului Bolojan să reanalizeze această decizie ilegală, să se consulte cu specialiștii și să renunțe la acest șantaj în interiorul PNL”, a transmis Alina Gorghiu. Fosta vicepreședinte PNL a respins frontალის terminul impus de conducerе și a criticat modul în care este gestionată criza juridică a partidului, cerând consultarea experților în drept. Alina Gorghiu a subliniat frecvența problemelor legate de constrângeri, arătând că dezbaterile despre presiuni, frică și amenințări au caracter recursiv în spațiul public. „Am vorbit de atâta ori despre presiuni asupra victimelor de a-și retrage plângerile, despre frică, amenințări, cât de greu este...”, a mai spus ea, sugerând că dinamica actuală reproduce scheme negative deja sesizate anterior în viața politică românească.

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a precisat poziția formațiunii față de membrii care au atacat în instanță deciziile Congresului Extraordinar din iunie 2026, cerându-le acestora să își retragă procesele sau să accepte că vor pierde mandatul în grupurile parlamentare.

Conform lui Bolojan, decizia conducerii PNL vizează respectarea unanimă a deciziilor privind votul în grupurile parlamentare, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Liderul liberal a clarificat că, deși fiecare parlamentar are libertatea de a vota conform conștiinței, această opțiune nu se poate exercita în calitatea de membru al unui grup politic care a stabilit o poziție oficială diferită.

Ilie Bolojan a argumentat această măsură prin logica coerenței între deciziile de principiu ale unui partid și votul reprezentanților săi, fie că este vorba de consilii locale, municipale, județene sau parlamentare. Președintele PNL a subliniat că, oriunde un partid decide o poziționare strategică, este normal ca grupul de consilieri sau de deputați să respecte acea decizie.

Referindu-se direct la acei liberali care contestă dreptul partidului de a face recomandări privind votul în probleme fundamentale, Ilie Bolojan a reiterat opțiunile disponibile: retragerea proceselor sau excluderea din grupurile parlamentare. Șeful executivului a caracterizat această abordare drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”.

În contextul acestui conflict, aripa „Veștea” din PNL a introdus, vara trecută, o cerere de chemare în judecată împotriva PNL și a președintelui Ilie Bolojan, solicitând obligarea pârâților la plata a 250.000 lei daune morale pentru fiecare reclamant, însumând un total de 4.000.000 lei. Acțiunea a fost semnată de 17 politicieni, inclusiv Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Rusu şi Eduard Mititelu.

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a anunțat luni o hotărâre fermă adoptată la nivelul conducerii formațiunii: membrii grupurilor parlamentare, atât de la Camera Deputaților, cât și de la Senat, au obligația de a respecta deciziile de vot ale grupului din care fac parte. Liderul liberal a subliniat că libertatea individuală de opțiune rămâne garantată, însă nu din interiorul structurii politice respective.

„Am luat decizia pentru a păstra coerența votului în grupurile noastre parlamentare, pentru a fi cât se poate de clari, pentru a ne defini cât se poate de clar identitatea, ca să existe o decizie privind respectarea deciziilor grupurilor parlamentare în votul membrilor acestor grupuri, atât la Cameră cât și la Senat”, a declarat Ilie Bolojan.

După întâlnirea cu parlamentarii liberali, președintele PNL a abordat și tema proceselor deschise de o parte dintre aleși împotriva deciziilor de principiu ale partidului privind recomandările de vot. Bolojan a explicat că această regulă a coerenței se aplică la toate nivelurile administrației și politicii, de la consiliile locale, municipale și județene, până la Parlament.

„Acolo unde un partid decide o poziționare într-o problemă strategică importantă, legată de dezvoltarea unei comunități, legată de un proiect de investiții, legată de alegeri sau alte aspecte de genul acesta, este logic să existe o coerență între ceea ce decide un partid și votul grupului de consilieri. Fiecare, sigur, poate vota așa cum dorește, inclusiv parlamentarii, dar nu pot să facă acest lucru din calitatea de membri a unui grup de consilieri”, a afirmat liderul PNL.

Acesta a punctat că principiul nu este unul specific exclusiv liberalilor, ci ține de însăși substanța și funcționarea oricărui partid politic.

„Deci fiecare poate să voteze așa cum dorește, dar nu din interiorul grupului politic respectiv. Aceasta a fost decizia”, a reiterat Ilie Bolojan.

Întrebat despre situația membrilor PNL care au ales să conteste în instanță hotărârile Congresului partidului, Ilie Bolojan a transmis un mesaj tranșant, invocând nevoia de claritate, decență și normalitate în interiorul formațiunii.

„Cei care contestă acest drept principial de a face recomandări privind votul într-o problemă sau alta, care este o problemă fundamentală, au două posibilități, să retragă aceste procese sau să mandatul dat acestor grupuri parlamentare este să nu mai facă parte din aceste grupuri”, a spus președintele PNL.

Tensiunile din interiorul PNL au ajuns pe masa judecătorilor încă din vara acestui an. În luna iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, măsură care a vizat inclusiv noua conducere a partidului și modificările statutare.

Anterior, reprezentanții aripii Veștea au depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care fuseseră convocate Consiliul Național și Congresul. Contestatarii au argumentat atunci că scopul real al convocării a fost modificarea Statutului și eliminarea membrilor și a aleșilor cu opinii divergente. Totodată, Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, prin care partidul își stabilise poziția față de Cabinetul Veștea.

Pe lângă solicitările de suspendare, grupul contestatar a formulat și o cerere de chemare în judecată împotriva PNL și a președintelui partidului. Prin aceasta se solicită antrenarea răspunderii civile delictuale și plata, în solidar, a unor daune morale de 250.000 de lei pentru fiecare reclamant, valoarea totală ridicându-se la 4.000.000 de lei.

Acțiunea în instanță a fost înregistrată de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Rusu şi Eduard Mititelu.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a insistat pe necesitatea „coerenței votului” în grupurile parlamentare, explicând că partidele trebuie să aibă o poziție unitară în probleme strategice. Liderul liberal a menționat că, la nivel local, județean sau național, votul grupului trebuie să reflecte deciziile partidului: „Fiecare, sigur, poate vota așa cum dorește, inclusiv parlamentarii, dar nu pot să facă acest lucru din calitatea de membri a unui grup de consilieri”, a afirmat Bolojan. El a subliniat că această regulă ține de „substanța unui partid politic” și nu este specifică doar PNL. În ceea ce îi privește pe liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului din iunie, Ilie Bolojan a oferit două opțiuni: retragerea proceselor sau excluderea din grupurile parlamentare. Președintele PNL a caracterizat această măsură ca fiind dictată de „claritate, decență și normalitate”. Această hotărâre vine în contextul tensiunilor judiciare care au început cu suspendarea, în iulie, de către Tribunalul București a hotărârilor Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026. De asemenea, Tribunalul Ilfov a suspendat decizii ale BPN privind convocarea congresului și poziția partidului față de cabinetul Veștea. Gruparea aripa Veștea a depus, în vară, o cerere de chemare în judecată împotriva PNL și a lui Ilie Bolojan, solicitând daune morale de 250.000 lei per reclamant, cu un total de 4.000.000 lei. Acțiunea a fost înregistrată de 16 politicieni: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Rusu şi Eduard Mititelu. Alina Gorghiu, una dintre contestatare, a reacționat direct la ultima declarație a președintelui PNL, descriindu-se ca „victima unui șantaj”. Ea a transmis că nu va ceda presiunii și nu își va retrage sesizările. „Dreptul meu de a mă apăra în fața unui abuz nu e negociabil. Iar abuzurile, iată, pot veni și din partea propriei conduceri de partid”, a subliniat fostul vicepreședinte PNL, cerând public ca Bolojan să reanalizeze decizia și să se consulte cu specialiștii în drept.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat luni că parlamentarii liberali care au contestat în instanță deciziile partidului trebuie să își retragă acțiunile, în caz contrar urmând să fie excluși din grupurile parlamentare ale formațiunii. El a explicat că măsura urmărește asigurarea coerenței votului și respectarea deciziilor politice ale partidului. „Am luat decizia, pentru a păstra coerența votului în grupurile noastre parlamentare, pentru a fi cât se poate de clari, pentru a ne defini cât se poate de clar identitatea, ca să existe o decizie privind respectarea deciziilor grupurilor parlamentare în votul membrilor acestor grupuri, atât la Cameră, cât și la Senat, pe de o parte. Pe de altă parte, în ceea ce privește procesele care au fost deschise de o parte dintre parlamentari pe tema deciziilor de principiu pe care un partid le ia în ceea ce privește recomandarea la vot. Și oriunde, de la un consiliu local, la un consiliu municipal, la un consiliu județean, în Parlament, acolo unde un partid decide o poziționare într-o problemă strategică importantă, legată de dezvoltarea unei comunități, legată de un proiect de investiții, legată de alegeri sau alte aspecte de genul acesta, este logic să existe o coerență între ceea ce decide un partid și votul grupului de consilieri”, a explicat Bolojan, după ședința grupurilor parlamentare liberale. Președintele PNL a subliniat că fiecare parlamentar sau consilier este liber să voteze așa cum dorește, însă nu poate face acest lucru din interiorul grupului politic respectiv. „Aceasta nu este valabil pentru PNL, este valabil pentru orice partid politic și ține de substanța unui partid politic. Deci fiecare poate să voteze așa cum dorește, dar nu din interiorul grupului politic respectiv. Aceasta a fost decizia”, a adăugat liderul liberalilor. În ceea ce îi privește pe parlamentarii care au contestat în instanță dreptul partidului de a formula recomandări privind votul într-o problemă fundamentală au două posibilități: „să retragă aceste procese sau mandatul care s-a dat conducerii acestor grupuri parlamentare este să nu mai facă parte din aceste grupuri”. „E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate. Cât timp ești într-un grup politic și acel grup decide un anumit tip de vot, mi se pare de bun simț să-ți respecți colegii și grupul. Dacă nu, poți să faci politică în altă parte, dar nu în interiorul acestui grup”, a mai arătat Ilie Bolojan.

Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc a transmis, în seara zilei de 9 noiembrie 2026, un mesaj deschis adresat președintelui Ilie Bolojan, respingând ultimatumul privind retragerea acțiunilor în instanță. Pauliuc a caracterizat gestul conducerii ca fiind unul de intimidare, afirmând că Bolojan înlocuiește dezbaterea cu autoritatea impusă prin amenințări.

Senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc, a respins categoric ultimatumul lansat de președintele partidului, Ilie Bolojan, denunțând gestul ca pe o tentativă de intimidare a membrilor formațiunii. Pauliuc a acuzat conducerea PNL că înlocuiește dezbaterea democratică cu obedienea impusă prin amenințări. „Am avut în viață lupte mult mai grele decât o dispută cu un președinte de partid care, atunci când nu reușește să convingă, încearcă să-și impună autoritatea prin amenințări și ultimatumuri”, a transmis senatorul pe Facebook. Fosta ministru a subliniat că alternativa prezentată de Bolojan – retragerea proceselor sau excluderea din grupurile parlamentare – constituie un gest autoritar, „mărunt și meschin”. Pauliuc a reiterat că loialitatea față de partid nu implică renunțarea la dreptul fundamental de acces la justiție, garantat de articolul 21 din Constituție. „Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate”, a explicat Pauliuc. Nicoleta Pauliuc a solicitat conducerii PNL să reanalizeze decizia și să se consulte cu specialiștii în drept, afirmând că dreptul de a cere justiție nu este negociabil și că abuzurile pot veni chiar din partea propriei conduceri de partid. Senatorul a invocat promisiunile de campanie și mandatul de a reprezenta interesele pacienților, familiilor și antreprenorilor, precizând: „Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă”. Ea a întrebat dacă liberalismul se rezumă azi la „libertatea de a fi de acord cu șeful”, acuzaând conducerea PNL de alipirea de valorile liberale. Într-o provocare directă adusă lui Bolojan, Pauliuc a întrebat dacă un parlamentar care consideră că partidul s-a îndepărtat de ceea ce a promis alegătorilor ar trebui să tacă sau să renunțe la dreptul de a contesta deciziile conducerii. „Și dacă refuză? Îl dați afară? Asta numiți dumneavoastră modernizare și democrație?”, a scris aceasta. Pauliuc a încheiat mesajul avertizând că riscă să ducă PNL pe un drum în care „libertatea de opinie este înlocuită cu obediența, iar dezbaterea cu ultimatumul”, atribuind responsabilitatea acestei deriva leadership-ului actual. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, luni, că în conducerea partidului s-a luat decizia de respectarea deciziilor grupurilor parlamentare în votul membrilor acestora, la Cameră și la Senat, el arătând că fiecare poate să voteze așa cum dorește, dar nu din interiorul grupului politic respectiv. Despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului partidului, Bolojan a menționat că au două posibilități: să își retragă procesele sau să nu mai facă parte din grupurile parlamentare. Aripa Veștea din PNL a depus, vara trecută, la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a Deciziilor BPN prin care s-au convocat Consiliul Național și Congresul, arătând că scopul evident a fost de a modifica Statutul partidului și de a elimina membrii și aleșii cu opinie divergentă. Aceștia au introdus și o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui partidului, prin care solicită antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților și obligarea acestora, în solidar, la plata de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Acțiunea a fost înregistrată atunci de către Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Rusu și Eduard Mititelu.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că membrii grupelor parlamentare care au contestat în instanță deciziile partidului trebuie să își retragă acțiunile, sub amenințarea excluderii din structurile parlamentare ale formațiunii. Deputatul liberal Alina Gorghiu a respins decizia conducerii PNL, anunțând că nu va retrage acțiunile în instanță. Gorghiu s-a declarat „victima unui șantaj” și a transmis, într-o declarație video postată pe Facebook, că nu va ceda presiunii și nu va renunța la litigii, subliniind gravitatea situației create în Biroul Politic Național. Ea i-a solicitat președintelui PNL, Ilie Bolojan, să reanalizeze hotărârea.

Senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc, a transmis, luni seară, că nu se lasă intimidată de ultimatumul dat de liderul formaţiunii, Ilie Bolojan, pe care-l acuză că înlocuieşte libertatea de opinie cu obedienţa, iar dezbaterea cu ultimatumul.

„Domnule Bolojan, (…) nu mă intimidaţi. Am avut în viaţă lupte mult mai grele decât o dispută cu un preşedinte de partid care, atunci când nu reuşeşte să convingă, încearcă să-şi impună autoritatea prin ameninţări şi ultimatumuri (…) Ori ne retragem acţiunile din instanţă, ori ne daţi afară din grupurile parlamentare. Un astfel de gest nu e doar autoritar. E mărunt şi meschin”, a transmis, luni seară, Nicoleta Pauliuc, într-un mesaj pe Facebook.

Pauliuc a subliniat că dreptul de acces la justiţie este garantat de articolul 21 din Constituţie.

„Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate”, a adăugat senatorul PNL.

Pauliuc l-a întrebat pe preşedintele PNL de ce solicită retragerea plângerilor din instanţă, întrebând de ce nu preferă să câştige procesele respective.

„Nu am uitat de ce am intrat în politică (…) Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă”, a mai declarat Pauliuc.

Pauliuc a făcut referire la deciziile Guvernului Bolojan, pe care le-a criticat ca punând „o presiune uriaşă asupra firmelor româneşti”.

„Aşa că vă întreb, eu m-am îndepărtat de valorile liberale sau dumneavoastră v-aţi îndepărtat de oamenii pe care PNL a promis că îi reprezintă? În încheiere, domnule Bolojan, ce ar trebui să facă un parlamentar atunci când consideră că propriul partid se îndepărtează de ceea ce a promis alegătorilor? Să tacă? Să se supună? Să renunţe la dreptul de a contesta deciziile conducerii? Şi dacă refuză? Îl daţi afară? Asta numiţi dumneavoastră modernizare şi democraţie?”, a mai declarat Nicoleta Pauliuc.

„Dacă liberalismul a ajuns să însemne doar libertatea de a fi de acord cu şeful, atunci problema nu este că eu am uitat ce înseamnă să fii liberal, problema este că dumneavoastră aţi uitat şi riscaţi să duceţi PNL pe un drum în care libertatea de opinie este înlocuită cu obedienţa, iar dezbaterea cu ultimatumul”, a adăugat aceasta.

Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a lansat, luni, 9 noiembrie 2026, un atac dur la adresa președintelui partidului, Ilie Bolojan, după ce conducerea liberală le-a cerut celor care au contestat în instanță deciziile Congresului extraordinar din iunie să își retragă acțiunile în termen de 10 zile. Într-un mesaj video publicat pe rețeaua de socializare Facebook, Pauliuc a transmis că nu se consideră intimidată de avertismentul liderului liberal. «Domnule Bolojan, trei mesaje vreau să vă transmit: unu, nu mă intimidați. Am avut în viață lupte mult mai grele decât o dispută cu un președinte de partid care, atunci când nu reuşeşte să convingă, încearcă să-şi impună autoritatea prin ameninţări şi ultimatumuri. Am învins cancerul, aşa că va trebui să mă iertaţi dacă ameninţările dumneavoastră nu mă impresionează», a afirmat senatoarea liberală. Pauliuc a criticat și ultimatumul dat de conducerea partidului parlamentarilor care au atacat în instanță deciziile PNL. «Acum veniţi cu un ultimatum de 10 zile: ori ne retragem acţiunile din instanţă, ori ne daţi afară din grupurile parlamentare. Un astfel de gest nu e doar autoritar, e mărunt şi meschin», a susținut Nicoleta Pauliuc. Senatoarea a apărat dreptul membrilor partidului de a se adresa instanței, invocând prevederile constituționale privind accesul la justiție. Potrivit acesteia, contestarea unor decizii interne nu poate fi considerată o dovadă de lipsă de loialitate față de formațiunea politică. «Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate. Şi atunci vă întreb, domnule Bolojan: dacă sunteţi atât de convins că noi greşim, de ce insistaţi să ne retragem procesele? N-ar fi mai simplu să le câştigaţi?», a transmis ea.

În mesajul său, Pauliuc a criticat și unele măsuri adoptate de actuala guvernare, evocând eliminarea plății primei zile de concediu medical, introducerea contribuției la sănătate pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și politicile fiscale care, în opinia sa, au afectat mediul de afaceri. În final, senatoarea a acuzat conducerea liberală că riscă să îndepărteze partidul de valorile democratice. «Dacă liberalismul a ajuns să însemne doar libertatea de a fi de acord cu şeful, atunci problema nu este că eu am uitat ce înseamnă să fii liberal, problema este că dumneavoastră aţi uitat şi riscaţi să duceţi PNL pe un drum în care libertatea de opinie este înlocuită cu obedienţa, iar dezbaterea cu ultimatumul», a afirmat Nicoleta Pauliuc. Printre cei care au deschis acțiuni în justiție se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea și Hubert Thuma.

Senatoarea PNL, Nicoleta Pauliuc, a răspuns public, într-o postare pe o rețea de socializare, solicitării președintelui Ilie Bolojan de a-și retrage acțiunile în instanță în termen de zece zile, sub amenințarea pierderii calității de membru al grupurilor parlamentare. Pauliuc a transmis trei mesaje către conducerea liberală, începând cu respingerea oricărei forme de intimidare. „Am avut în viață lupte mult mai grele decât o dispută cu un președinte de partid. Am învins cancerul. Așa că va trebui să mă iertați dacă amenințările dumneavoastră nu mă impresionează”, a transmis senatoarea. Pauliuc a calificat ultimatumul drept un act autoritar, mărunt și meschin.

Nicoleta Pauliuc a subliniat importanța articolului 21 din Constituție, care garantează liberul acces la justiție pentru toți cetățenii. Ea a precizat că loialitatea politică nu anulează dreptul la un proces echitabil. Avocată de profesie, senatoarea a cerut ca instanța să decidă legalitatea acțiunilor partidului. „Dacă sunteți atât de convins că noi greșim, de ce insistați să ne retragem procesele? Nu ar fi mai simplu să le câștigați?”, a transmis ea liderului PNL.

Ultimul punct adus în discuție vizează promisiunile electorale și mandatul parlamentar. Pauliuc a afirmat că are datoria clară să apere pacienții, familiile și mediul de afaceri. „Când am candidat din partea PNL, în Ilfov, nu am candidat cu ajutorul lui Ilie Bolojan. Nu le-am promis oamenilor că voi ridica mâna la comandă”, a adăugat parlamentarul. Ea a amintit deciziile recente ale guvernului condus de Ilie Bolojan, printre care se numără neplata primei zile de concediu medical și reținerea CASS pentru mamele aflate în concediu maternal. De asemenea, a criticat presiunea fiscală pusă asupra companiilor românești. „Eu m-am îndepărtat de valorile liberale sau dumneavoastră v-ați îndepărtat de oamenii pe care PNL a promis că îi reprezintă?”, a întrebat ea retoric. Senatoarea a atras atenția asupra noii abordări interne, acuzând înlocuirea libertății de opinie cu o obediență strictă. „Dacă liberalismul a ajuns să însemne doar libertatea de a fi de acord cu șeful, problema este că dumneavoastră ați uitat. Riscați să duceți PNL pe un drum greșit”, a conchis parlamentarul. Pentru detalii complete privind contextul conflicte interne din PNL, inclusiv mențiunea despre celelalte 17 persoane care au depus acțiuni în instanță împotriva partidului și a președintelui Ilie Bolojan, solicitând 4.000.000 lei daune morale, puteți consulta știrea originală Cotidianul.

Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a respins categoric ultimatumul președintelui partidului, Ilie Bolojan, care a dat un termen de 10 zile liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului Extraordinar din iunie 2026, pentru a-și retrage acțiunile sau riscând excluderea din grupurile parlamentare. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Pauliuc a calificat gestul lui Bolojan drept „autoritar, mărunt și meschin”, menționând că „nu o intimidează”, având în vedere experiențele dificile din viața sa, inclusiv lupta contra cancerului. Ea a invocat articolul 21 din Constituție, care garantează dreptul de acces la justiție, subliniind că loialitatea față de partid nu implică renunțarea la dreptul de a contesta deciziile considerate illegale în instanță.

Pauliuc i-a transmis lui Bolojan trei mesaje clare, întrebându-l de ce insistă pe retragerea proceselor, propunând ca liderul PNL să încerce mai degrabă să le câștige. Fosta ministru a amintit de promisiunile de campanie din Ilfov, de apărarea pacienților, familiilor și antreprenorilor, și nu de „ridicarea mâinii la comandă”. Ea a criticat politica guvernanților, incluzând neplata primei zile de concediu medical, introducerea contribuției la sănătate pentru mamele în concediu de creștere a copilului și măsurile fiscale care ar pune presiune pe firmele românești. Pauliuc a avertizat că liberalismul nu înseamnă doar libertatea de a fi de acord cu șeful și că riscul este ca libertatea de opinie să fie înlocuită cu obediența, iar dezbaterea cu ultimatumul, o Derivă care oaspește responsabilitatea actualului leadership.