Ilie Bolojan vrea să dea în judecată predecesorii PNL pentru datoriile de 20 de milioane de euro

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a pus sub semnul întrebării gestionarea financiară a fostului conducerii, cerând ca cei responsabili de datoria de 20 de milioane de euro să asculte până la recuperarea banilor. Incidentele judiciare și cele politice au dominat ședința BPN.

Ilie Bolojan vrea să dea în judecată predecesorii PNL pentru datoriile de 20 de milioane de euro
ACTUALIZARE Ilie Bolojan vrea să dea în judecată foștii lideri PNL pentru datoriile de 20 de milioane de euro

Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), anunță că responsabilii de contracte care au semnat clauze financiare defectuoase vor fi notificați în prima fază, iar dacă nu se ajunge la o înțelegere privind penalitățile prin mediere, acești semnatari vor fi acțonați în instanță. Afirmările au fost făcute de liderul liberal într-o intervenție, susținute de surse care menționează că semnatarii ar fi trebuit să fie atenți la clauzele care prevăd penalități de 1% pe zi. Situația datoriilor PNL, acumulate în urma campaniilor electorale, inclusiv cea prezidențială din 2024 condusă de fostul lider Nicolae Ciucă, se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro. Această sumă include datoriile către stat, diversii furnizori și televiziuni. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a explicat că la preluarea partidului la finalul anului 2024, în contextul unui final de an electoral aglomerat, partidul se afla cu multe datorii, iar unele au fost eșalonate sau platite, dar procesele continuă. Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), anuntață intenția de a acționa în instanță foștii lideri și semnatarii de contracte care au lasat partidul cu datorii de aproximativ 20 de milioane de euro, incluzând cele către stat și furnizori pentru campania prezidențială din 2024. Liderul liberal a descris situația la preluare ca un „pasiv foarte mare” și a cerut celor responsabili să intri într-o „perioada de penitenta”. Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), anunță intenția de a acționa în instanță cei responsabili de datoriile de aproximativ 20 de milioane de euro ale partidului, generate în special de campania prezidențială din 2024 a fostului lider Nicolae Ciucă. Liderul liberal a calificat preluarea conducerii la finalul anului 2024 ca asumând un „pasiv foarte mare” și a cerut autorilor datoriilor să respecte „decența” de a tăcea până la regularizare. Ilie Bolojan, președintele PNL, anuntață intenția de a acționa în instanță persoanele responsabile de datoriile de 20 de milioane de euro ale partidului, generate în principal de campania prezidențială din 2024 a fostului lider Nicolae Ciucă. Liderul liberal a calificat situația la preluarea conducerii ca un „pasiv foarte mare” și a cerut celor care au generat datoriile să respecte decența de a tăcea până la regularizare. Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), anunță intenția de a acționa în instanță semnatarii de contracte care au încheiat acorduri cu clauze financiare defectuoase, responsabile de datoriile totale de aproximativ 20 de milioane de euro ale partidului, printre care și cele către stat și furnizori pentru campania prezidențială din 2024 a lui Nicolae Ciucă. Liderul liberal a calificat preluarea conducerii la finalul anului 2024 ca asumarea unui „pasiv foarte mare” și a cerut celor responsabili să tacă până la regularizare. Ilie Bolojan, președintele PNL, se confruntă cu o criză financiară majoră, datoriile partidului ajungând la 20 de milioane de euro, din cauza campaniei prezidențiale din 2024 a lui Nicolae Ciucă. În plus, facțiunea conservatoare condusă implicit de persoane precum Lucian Bode și Rareș Bogdan a atacat în instanță deciziile Congresului din vara anului 2026, având un termen de 10 zile pentru retragerea proceselor, altfel urmând să fie excluși din partid. Ilie Bolojan, președintele PNL, anunță inițierea procedurilor pentru acționarea în instanță a semnatarilor de contracte care au încheiat acorduri cu penalități de 1% pe zi, responsabile de datoriile totale ale partidului de aproximativ 20 de milioane de euro, incluse cele către stat și furnizori pentru campania prezidențială din 2024 a lui Nicolae Ciucă. Liderul liberal a cerut celor care au generat datoriile sătacă până la regularizare.

Ilie Bolojan a subliniat că a preluat un „pasiv foarte mare” și a afirmat că cei care au generat aceste datorii imense ar trebui să aibă măcar „decența să tacă din gură și să intre cel puțin într-o perioadă de penitență”, fără a numi explicit persoane, deși contextul vizează structura condusă anterior de Nicolae Ciucă. Listele persoanelor care au condus campania lui Ciucă includ pe Dan Motreanu, Rareș Bogdan, Lucian Bode (secretar general al partidului la acea vreme) și Ciprian Ciucu. Criza financiară nu se limitează la nivelul central al PNL. Sunt identificate patru filiale care se află în aceeași situație problematică și ar putea fi sancționate din cauza datoriilor: Bacău (fostul președinte Ionel Palăr), Călărași (Ciprian Pandea), Giurgiu (Toma Petcu) și Ilfov (Hubert Thuma). Aceste dificultăți locale amplifică tensiunile interne și impactează activitatea de zi cu zi a organizațiilor. Situația datoriilor PNL include un debit de 14,1 milioane de lei (aproximativ 2,8 milioane de euro) către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), respins definitiv de ICCJ ca nemeritat. Alături de filialele din Bacău, Călărași, Giurgiu și Ilfov, criza financiară este amplificată de disputa internă cu facțiunea conservatoare care contestă deciziile Congresului Extraordinar din vara anului 2026, aceștia având termen de 10 zile pentru retragerea proceselor sau riscând excluderea. În contextul datoriile de 20 de milioane de euro ale PNL, sursele indică și facțiunea conservatoare care a atacat deciziile Congresului Extraordinar din vara anului 2026. Acestia au 10 zile pentru a retrage procesele, altfel urmând să fie excluși din partid. Printre cei care au contestat deciziile se numără persoane precum Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina-Ștefania Gorghiu și alții.

În paralel, PNL face presiuni asupra facțiunii conservatoare care a atacat în instanță deciziile Congresului Extraordinar din vara anului 2026. Liberalii care au inițiat aceste acțiuni, inclusiv 18 reprezentanți precum Monica-Cristina Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina-Ștefania Gorghiu și alții, au la dispoziție zece zile să retragă procesele, altfel riscând să fie excluși din partid. Decizia Tribunalului București de suspendare provizorie a hotărârilor Congresului rămâne un punct de tensiune major în politica internă a PNL.

ACTUALIZARE Ilie Bolojan intenționează procese împotriva foștilor lideri PNL pentru datoriile de 20 de milioane de euro

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat intenția de a intentiona procese împotriva foștilor lideri ai partidului, responsabili de acumularea datoriilor masive.

Ilie Bolojan a solicitat mandatul partidului pentru a demara negocierile privind fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei, partidul condus de Ludovic Orban, în vederea reintegrării acestuia în PNL.

Biroul Politic Național al PNL a aprobat, prin vot unanim la ședința din 8 noiembrie, deschiderea oficială a negocierilor pentru fuziunea prin absorbție a Forței Dreptei și formarea unor comisii de specialitate, conduse și de experți externi, pentru elaborarea politicilor publice.

Ilie Bolojan a declarat că PNL își va utiliza perioada de opoziție în vederea alegerilor din 2028 pentru a construi o alternativă serioasă de centru-dreapta, axată pe candidați credibili și soluții concrete de guvernare.

În același context, BPN a aprobat inițierea procedurilor legale de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor statutare.

ACTUALIZARE PNL aprobă procedurile de recuperare a datoriilor de la foștii lideri

Biroul Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal a aprobat, duminică, 8 noiembrie, în unanimitate, inițierea procedurilor legale de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare. Decizia vine în contextul crizei financiare care afectează organizația, datoriile totale ale PNL atingând aproximativ 20 de milioane de euro, din care o parte semnificativă provine din Campania Prezidențială din 2024. Biroul Politic Național a discutat intens situația critică de la București, întâlnirea având loc de ziua de nume a președintelui Ilie Bolojan la Vila Lac din Ploiești. Conform informațiilor disponibile, accesul la conținutul complet al analizei detaliate a fluxurilor financiare și al listelor de debitori rămâne restricționat utilizatorilor neabonați la serviciul de știri AGERPRES.

ACTUALIZARE Bolojan anunță eșalonarea datoriilor PNL și fuziunea cu Forța Dreptei

Ilie Bolojan a anunțat că Partidul Național Liberal intenționează să achite datoriile acumulate în campaniile electorale eșalonat și că va realiza o extindere a bazei politice prin fuziunea cu Forța Dreptei. Liderul liberal a făcut cunoștință că vor constitui grupuri de lucru cu specialiști pentru pregătirea programului politic în vederea alegerilor din 2028.

Conducerea PNL a decis reeșalonarea datoriilor provenite din campaniile electorale din 2020 și 2024 și a anunțat publicarea informațiilor despre cheltuieli.

Într-o conferință de presă de luni, 9 noiembrie, Ilie Bolojan a explicat că o parte din restanțe provin din alegerile locale din 2020 și sunt înregistrate la patru filiale, în timp ce alte datorii au fost acumulate în 2024. Președintele PNL a precizat că partidul a luat deciziile necesare pentru eșalonarea și achitarea sumelor, fără a specifica, deocamdată, un cuantum total al acestora.

„PNL are datorii rămase atât din alegerile locale din 2020, de la patru filiale, cât și din 2024, pe care trebuie să le eșaloneze, să le achite, și, în acest sens, am luat deciziile corespunzătoare, iar în ceea ce privește transparența acestora, am mai explicat, le vom pune toate la dispoziția opiniei publice”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul liberal a insistat că partidul nu are motive să țină ascunse informațiile despre modul în care au fost folosiți banii, indiferent dacă provin din contribuțiile membrilor sau din surse publice.

„Nu avem nimic de ascuns și este normal să se știe cât se poate de clar cum au fost cheltuite toate sumele pe care le-am angajat, atât din donațiile membrilor noștri, cât și din surse publice”, a afirmat președintele PNL.

Ilie Bolojan a declarat că nu poate comunica deocamdată valoarea exactă a datoriilor, deoarece aceasta depinde de penalități și de negocierile care urmează să aibă loc, situatia financiară urmând să fie clarificată în perioada următoare.

Un alt subiect discutat de liberali este fuziunea cu Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban. Biroul Politic Național al PNL a aprobat duminică acordul de principiu pentru începerea negocierilor, care vor putea demara după ce și Forța Dreptei va lua o decizie similară.

Întrebat în legătură cu rolul pe care îl va avea în viitor Ludovic Orban în noua construcție PNL, Ilie Bolojan a fost evaziv, declarând că acesta ar urma să ocupe o poziție importantă de reprezentare în partidul rezultat din fuziune. El a menționat experiența și profilul politic al fostului președinte liberal, dar nu a precizat o funcție anume.

„La nivel național, consider că adunarea tuturor forțelor de centru-dreapta este un pas important și e mai puțin relevant ce funcție ocupă un lider sau altul, dar consider că domnul Ludovic Orban, cu experiența pe care o are, cu profilul pe care și l-a creat în acești ani, va avea cu siguranță o poziție de reprezentare importantă”, a declarat liderul PNL.

Fuziunea ar urma să aducă în PNL și membri ai Forței Dreptei care au activitate în administrația locală, iar în acest sens Ilie Bolojan a amintit că formațiunea lui Orban are consilieri locali și județeni în mai multe zone ale țării, inclusiv în Timiș și Vrancea, unde aceștia au un rol în activitatea administrației.

Integrarea lor ar urma să țină cont de situația politică din fiecare județ și de configurația consiliilor locale și județene.

Forța Dreptei nu a reușit să obțină la ultimele alegeri parlamentare un scor care să-i asigure intrarea în Parlament.

Dincolo de fuziune și de problemele financiare, Ilie Bolojan a anunțat că liberalii vor construi un pol de modernizare și vor pregăti un program politic pentru alegerile din 2028. Pentru elaborarea acestui program, partidul va înființa comisii de specialitate și grupuri de lucru în care vor fi cooptați atât membri PNL cu experiență, cât și experți independenți.

Noile structuri ar urma să fie organizate până săptămâna viitoare, iar președintele PNL a lansat un apel către specialiștii din afara partidului care pot contribui cu soluții.

„A doua decizie importantă ține de resursele umane, ține de soluțiile pe care le propunem, nu doar de soluții sectoriale, de soluții generale, de soluții pe fiecare domeniu și la problemele cu care se confruntă economia și România. În acest sens, lucrăm pentru a forma partea de program sectorial pe baza unor comisii de specialitate și a unor grupuri de lucru care vor fi formate în perioada următoare”, a explicat președintele PNL.

„În acest sens, până săptămâna viitoare vom constitui aceste formate, unde vor fi parte cei mai buni oameni pe care îi avem pe fiecare domeniu de activitate și, de asemenea, vom invita experți independenți și fac un apel către toți oamenii care stăpânesc un domeniu, care au soluții pentru problemele din acest domeniu să ni se alăture”, a transmis Ilie Bolojan.

ACTUALIZARE PNL construiește «Polul Modernizării» pentru 2028 și negociere fuziune cu Forța Dreptei

PNL are în plan constituirea unui «Pol al Modernizării» pentru alegerile din 2028, care ar putea atrage voturi din partea mai multor formațiuni de dreapta, potențial depășind pragul de 30%. În acest context, Ilie Bolojan a subliniat importanța adunării forțelor de centru-dreapta, estimând că Ludovic Orban va ocupa o poziție de reprezentare importantă în noua structură.

Conducerea partidului a stabilit ca comisiile de specialitate să fie revitalizate prin invitarea specialiștilor din afara PNL, iar negocierile cu Forța Dreptei reprezintă prima etapă în constituirea Polului Modernizării, direcție validată și la Congresul din iunie 2026. Comunicatul PNL a specificat compoziția noilor comisii de specialitate, care vor Include membri ai partidului și experți independenți din afara partidelor politice, cu rolul de a aduce expertiza necesară pentru crearea politicilor publice.

Deși Forța Dreptei nu a obținut un scor electoral care să-i permită intrarea în Parlament la ultimele alegeri parlamentare, fuziunea ar aduce în PNL membri ai acestei formațiuni activați în administrația locală, inclusiv consilieri județeni și locali în județe precum Timiș sau Vrancea. Integrarea cadrelor administrative din Forța Dreptei va ține cont de configurațiile locale, garantând o adaptare a structurilor politice la realitățile județelor respective. Președintele PNL a promis că programul de guverinare pentru 2028 va fi elaborat pe baza soluțiilor generale și sectoriale propuse de experți independenți și cadrele interne ale partidului. Ilie Bolojan a făcut apel la specialități din afara partidului care dețin soluții concrete pentru problemele economiei și ale României, chemându-i pe aceștia să se alăture formatelor de lucru. Formatele de lucru ce vor elabora programul politic pentru 2028 vor fi constituite până la sfârșitul săptămânii următoare, inclusiv prin atragerea «celor mai buni oameni» din diverse domenii de activitate.

Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, a cerut în iunie 2026, la Congresul Extraordinar al PNL, permisiunea ca liberalii care plecase să se «întoarcă acasă pe ușa din față», îndoindu-și scuze pentru criticile aduse anterior partidului. „După cinci ani mă întorc acasă! ... sunt convins că mă veți vrea alături de voi pentru că vreau să-mi aduc și eu modesta contribuție la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan și cu echipa lui”, a afirmat Orban la Congresul din 21 iunie 2026.

Foștii lideri PNL care au lăsat partidul cu datorii uriașe, estimate la aproximativ 20 de milioane de euro, pot fi tras la răspundere. PNL intenționează să deschidă procese pentru recuperarea prejudiciilor, în special împotriva celor care au aprobat cheltuielile care nu au fost justificate. Pe lângă datoriile către furnizori, PNL are de recuperat 14 milioane de lei cheltuiți pentru promovarea unei cărți a fostului lider Nicolae Ciucă. Instanța supremă a obligat PNL să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei pentru cheltuieli considerate neautorizate. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că Fiscul urmează să înceapă procedura de executare silită pentru recuperarea creanțelor bugetare. ANAF a transmis că procedura de recuperare a creanțelor bugetare de la partide politice se face conform legii, indiferent de debitor, executarea silită fiind doar una dintre etape.

Criza financiară a PNL a fost subiect central al ședinței Biroului Politic Național (BPN) convocate duminică, 8 noiembrie, la Vila Lac din Ploiești, conform informațiilor obținute de Gândul. În contextul acestor datorii, PNL înregistrează și dificultăți la nivel local. La ședința BPN de pe 8 noiembrie, de ziua de nume a președintelui Ilie Bolojan, s-a evidențiat situația critică a patru județe (Bacău, Călărași, Giurgiu și Ilfov), unde cheltuielile electorale și curente au acumulat datorii care blochează activitatea de zi cu zi. Alin Tișe, președintele CJ Cluj, a criticat public această situație, susținând că organizațiile din Transilvania, care aduc voturi, nu ar trebui să preia costurile (sau „să plătească oalele sparte”) pentru județele unde resursele s-au risipit. Lipsa de claritate financiară și tensiunile interne afectează și disputarea funcțiilor de conducere de la televiziunile de stat. După ce Curtea Constituțională a anulat vechile consilii de administrație TVR și Radio România, puse sub semnul întrebării de AUR și PSD, situația actuală este privită de PNL ca o „palme greu de digerat”. Interimarii Sorina Matei (susținută de AUR) la TVR și Răzvan Dincă (susținut de PSD) la Radio operează într-un vid legislativ temporar. Parlamentul este în alertă pentru numirile la TVR și Radio. Termenul limită pentru depunerea listelor cu propuneri este luni după-amiază, iar audierile în comisii de cultură se vor finaliza marți la prânz, urmate de votul în plen marți după-amiază. PNL, care a votat învestirea guvernului Luca Niculescu pentru a ieși din blocajul politic, declarând totodată trecerea în opoziție, caută să își plaseze candidații. Un acord bilateral între Bolojan și premierul Niculescu prevede că liberalii nu vor iniția moțiuni de cenzură până la 1 martie 2027, cu condiția ca executivul să respecte ținta de deficit și regulile stricte de cheltuială. Tensiunile dintre Bolojan și facțiunea „Platforma Libera” a lui Alin Tișe continuă. Tișe susține că ar avea sprijinul a 50 de primari pentru candidatura sa la șefia PNL și a solicitat organizarea unui Congres extraordinar. Bolojon, consolidându-și poziția prin vizite teritoriale (cum ar fi cea de la Buzău consemnată de Campus TV), încearcă să atragă liderii locali și să minimizeze impactul opoziției interne, marcată și de disputarea veniturilor fiscale. Alin Tișe, promotorul Platformei Libere, continuă să refuze să divulge identitatea primarilor care îi susțin candidatura la președinția PNL, afirmând simplul faptul de a deține sprijinul a 50 de astfel de figure locale. Liderii locali rămân însă divizați între nevoia de a achita datoriile electorale și lupta pentru controlul organizațiilor locale. Convocarea BPN de ziua lui Ilie Bolojan are loc într-un context de criză financiară amplificată de deciziile instanțelor, în care PNL este obligat să restituie milioane de euro statului pentru campania prezidențială din 2024 condusă de fostul lider Nicolae Ciucă. Datoria de 14 milioane de lei a fost respinsă definitiv de ICCJ. Banii pe care PNL trebuie să-i returneze bugetului de stat pentru campania lui Ciucă sunt cei 14,1 milioane de lei de care a fost legitimat AEP-ul, suma contestată infructuos de PNL la curțile de Apel și ICCJ. Ilie Bolojan, fostul premier și actualul președinte al PNL, încearcă să gestioneze simultan criza de imagine și cea financiară. Vizita de consolidare la Buzău, alături de primarul Ciprian Ciucu, și ședința BPN sunt două fețe ale aceleiași strategii: stabilizarea teritoriului și rezolvarea problemelor de la sediu, spre deosebire de opoziția internă reprezentată de Alin Tișe și platforma sa liberală, care insistă pe schimbarea conducerii prin congres.

Potrivit surselor partidelui, datoriile PNL, inclusiv cele către stat, se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro. O sumă semnificativă provine din campania electorală a fostului președinte al PNL, Nicolae Ciucă. Numai pentru a suma banii pe care partidul trebuie să-i restituie din cauza campaniei lui Ciucă, suma este de peste 14 milioane de lei. Fondurile respective nu au fost justificate legal, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dispus recuperarea acestora prin mijloace legale. Premierul Ilie Bolojan a condamnat ferm cei care au lăsat partidul cu datorii uriașe. Într-o interviu acordat duminică seara la B1 TV, liderul PNL a declarat că preluând partidul în 2024, la finalul unui an electoral aglomerat, a găsit un „pasiv foarte mare”. El a susținut că cei care au generat aceste datorii „ar trebui să aibă măcar decența să tacă din gură și să intre cel puțin într-o perioadă de penitență”, fără a numi explicit persoane, deși contextul vizează clar structura condusă anterior de Nicolae Ciucă. Bolojan a anunțat intenția partidului de a achita datoriile în viitorul apropiat, explicând că aceasta este o condiție esențială pentru credibilitatea organizației. „Dacă nu-ți achiti datoriile la organizația ta [...] e greu de presupus că vei putea fi credibil”, a argumentat liderul liberal, subliniind necesitatea unei gestiuni financiare corecte.

Situația juridică a datoriilor din campania lui Ciucă s-a agravat recent. ICCJ a respins joi, 15 octombrie, recursul PNL în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Instanța supremă a confirmat obligația partidului de a restitui bugetului de stat 14.117.378 de lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), cheltuieli care au fost finanțate din subvenții de stat, dar nu puteau fi rambursate a doua oară. În decembrie 2024, PNL primise deja de la AEP rambursarea a peste 17,6 milioane de lei pentru această campanie. Totuși, un control ulterior a stabilit neregularitatea sumei de 14,1 milioane de lei, pe care PNL a contestat-o atât la Curtea de Apel București, cât și la ICCJ, pierzând toate contestațiile. Vicepreședintele PNL, Dragoș Pîslaru, a transmis imediat după decizia CCR că partidul va respecta hotărârea instanței și va efectua plata. Datoriile totale ale PNL în ultimele campanii electorale depășesc, potrivit prevei, 100 de milioane de lei, criza fiind resimțită intens de organizațiile teritoriale.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: